Știri
Știri din categoria Politică
România își fixează ca prioritate menținerea fondurilor UE pentru coeziune și agricultură în negocierile pentru viitorul buget multianual al Uniunii Europene, miză care poate influența direct investițiile și dezvoltarea economică în perioada 2028–2034, potrivit Agerpres, care citează un comunicat al Administrației Prezidențiale.
Poziția a fost discutată într-o ședință de lucru organizată vineri de președintele Nicușor Dan, în pregătirea reuniunii Consiliului European din 15–16 octombrie, unde una dintre temele principale va fi viitorul Cadru Financiar Multianual (CFM) al UE.
Administrația Prezidențială arată că obiectivul întâlnirii a fost coordonarea poziției naționale înaintea negocierilor la nivelul liderilor europeni. Viitorul CFM va stabili bugetul UE pentru 2028–2034 și, conform comunicatului, va influența „în mod direct” perspectivele de dezvoltare economică ale României prin resursele disponibile pentru investiții, infrastructură, agricultură și dezvoltare regională.
În acest context, România își propune să susțină:
La ședința de lucru au participat membri ai Guvernului, experți tehnici ai ministerelor și Reprezentantul permanent al României pe lângă Uniunea Europeană, potrivit comunicatului citat.
Următorul reper este reuniunea Consiliului European din 15–16 octombrie, unde discuțiile despre viitorul buget multianual vor intra pe agenda liderilor UE, în perspectiva negocierilor care vor stabili alocările pentru 2028–2034.
Recomandate
Cătălin Predoiu leagă explicit agenda economică de securitate , susținând că România își poate crește relevanța în NATO și UE dacă vine cu contribuții concrete – de la capacități industriale și tehnologii avansate până la energie și lanțuri de aprovizionare – potrivit unei analize publicate pe site-ul său personal și prezentate de Mediafax . Ministrul interimar al Afacerilor Interne pornește de la discursul secretarului de stat american Marco Rubio , susținut la Atena, în care Washingtonul ar vedea „semnele unei schimbări europene”: creșterea cheltuielilor pentru apărare, programe și parteneriate noi și extinderea capacităților industriale și de producție. În opinia lui Predoiu, mesajul către Europa este ca această direcție să fie accelerată, Grecia fiind dată ca exemplu de aliat relevant în domenii precum apărare, energie și migrație. „Economia este securitate”: ce înseamnă, în lectura lui Predoiu Predoiu afirmă că „frontiera dintre economie și securitate se estompează” și că discursul lui Rubio conectează direct reindustrializarea, tehnologiile avansate, dronele, armamentul, mineralele și zona de securitate cibernetică de „puterea națională”. „Industria devine securitate. Energia devine securitate. Tehnologia devine securitate. Lanțurile de aprovizionare devin securitate. Aceasta este lumea în care trebuie să ne gândim și la România” În acest cadru, el amintește avantajele geopolitice ale României – apartenența la NATO și UE, poziționarea pe flancul estic, proximitatea față de Ucraina, potențialul energetic și coridoarele de conectivitate – despre care spune că „pot amplifica rolul României în regiune”. Miza pentru România: de la „parte a soluțiilor” la propuneri proprii Un punct central al analizei este ideea că „aliatul relevant” este „capabil, pozitiv predictibil și credibil”, adică un stat care își cunoaște interesele și vine „cu soluții și contribuții concrete” în cadrul alianței. Predoiu susține că România ar putea urmări o miză suplimentară: să nu rămână doar în postura de beneficiar al soluțiilor concepute de alții, ci să propună proiecte și formule noi de cooperare. În același timp, avertizează că „oportunitățile strategice” nu rămân disponibile permanent, pentru că „timpul strategic s-a comprimat” și ritmul schimbărilor s-a accelerat. În plan intern, el afirmă că partidele politice au „o sarcină națională semnificativ diferită” în prezent: proiectarea și dezvoltarea intereselor țării într-o competiție globală mai dinamică, unde „tichetul” relevanței este capacitatea națională. Context: presiune americană pentru o Europă mai responsabilă în NATO Discursul lui Rubio este plasat de Predoiu în contextul în care SUA cer liderilor europeni să devină mai responsabili în NATO, inclusiv prin contribuții mai active la securitatea europeană și creșterea contribuțiilor financiare în Alianță. În același registru, la Summitul B9 de la București, secretarul general al NATO, Mark Rutte, a spus că „europenii își asumă mai multe responsabilități pentru apărarea convențională”. [...]
Miza imediată este formarea unei majorități de 233 de voturi , după trei tentative eșuate de învestire, iar premierul desemnat Luca Niculescu începe negocierile cu partidele în acest context, potrivit Economedia . Negocierile au loc după ce Executivul condus de Ilie Bolojan a căzut în urma moțiunii de cenzură PSD–AUR din 5 mai , iar fiecare formațiune politică ar fi impus condiții fie pentru a intra la guvernare, fie doar pentru a vota Guvernul Niculescu în Parlament (informație relatată de G4Media). Calendarul discuțiilor și termenul-limită Luca Niculescu, diplomat și independent, este al patrulea premier desemnat de președintele Nicușor Dan după criza guvernamentală declanșată în urmă cu cinci luni. El a stabilit întâlniri cu PSD, PNL și UDMR, partide care au confirmat consultările. Programul anunțat este: PSD – ora 11:00 PNL – ora 13:00 UDMR – ora 15:30 Premierul desemnat urmează să meargă la sediile partidelor. Consultările cu celelalte partide parlamentare „ar urma să fie stabilite ulterior”, conform informațiilor din articol. Niculescu are la dispoziție zece zile de la desemnare (care a avut loc luni) pentru a finaliza lista miniștrilor și programul de guvernare, documente ce trebuie depuse ulterior la Parlament. De ce contează: pragul de 233 de voturi și istoricul eșecurilor Pentru învestirea Guvernului sunt necesare 233 de voturi. În acest ciclu de desemnări, premierii propuși anterior au picat la votul din Parlament: Adrian Veștea – 189 de voturi Siegfried Mureșan – 182 de voturi Prima nominalizare, Eugen Tomac (consilier al președintelui), și-a depus mandatul înainte de vot, invocând imposibilitatea de a strânge o majoritate parlamentară. În acest context, negocierile din aceste zile sunt decisive pentru a vedea dacă noul premier desemnat poate construi o majoritate funcțională sau dacă blocajul politic continuă. Pentru detalii despre condițiile partidelor, Economedia trimite la materialul G4Media . [...]
Blocajul de aproape șase luni în formarea unui guvern cu puteri depline riscă să prelungească paralizia decizională , iar desemnarea diplomatului Luca Niculescu ca premier nu schimbă datele problemei, potrivit Mediafax . Crin Antonescu spune că noua propunere a președintelui Nicușor Dan nu pare „mai bine gândită și mai bine pregătită” decât încercările anterioare. Fostul lider liberal a făcut declarațiile în emisiunea „Ai aflat! cu Ionuț Cristache”, de la Gândul, și a susținut că România s-a obișnuit cu o situație „nefirească”, în condițiile în care țara funcționează fără un executiv cu puteri depline de aproape o jumătate de an, deși se confruntă cu „multiple crize”. „Nu știu dacă va fi sau nu sortită eșecului, dar nu-mi dă sentimentul unei desemnări mai bine gândite și mai bine pregătite decât celelalte dinainte.” De ce contează: guvernarea rămâne în așteptare Antonescu a argumentat că, dincolo de numele propus, miza imediată este instalarea unui guvern care „să poată lua decizii și să acționeze cu puteri depline”. În lipsa acestuia, criza politică se prelungește, iar capacitatea statului de a reacționa și de a gestiona problemele curente rămâne limitată. Critica la adresa desemnării: „irelevant” politic În evaluarea lui Antonescu, Luca Niculescu ar fi „irelevant” din punct de vedere politic, tocmai pentru că ar avea o legătură redusă cu „lumea politică” și cu „jocul politic”. El a comparat această desemnare cu o propunere anterioară a președintelui, cea a lui Eugen Tomac, susținând că Niculescu ar avea „și mai puțină legătură” cu mecanismele politice decât Tomac. „Luca Niculescu, ca persoană, e o chestiune aproape irelevantă, după părerea mea. Pentru că, din punct de vedere politic, domnul Luca Niculescu este irelevant.” Context: a patra desemnare de premier în criza declanșată după moțiune Nicușor Dan l-a desemnat luni seară pe diplomatul Luca Niculescu pentru funcția de prim-ministru, după o nouă rundă de consultări la Palatul Cotroceni. Este a patra desemnare de premier de la începutul crizei politice, declanșată după ce Guvernul Bolojan a fost demis în luna mai printr-o moțiune de cenzură inițiată de PSD și AUR. În paralel, Mediafax notează că Luca Niculescu urmează să înceapă negocierile pentru formarea guvernului, cu întâlniri programate joi cu liderii PSD, PNL și UDMR. [...]
Premierul desemnat Luca Niculescu pune pe agenda imediată prețurile la energie și protejarea puterii de cumpărare , în timp ce își finalizează programul de guvernare și se pregătește de consultările cu partidele parlamentare, potrivit Wall-Street . Mesajul vine într-un moment în care presiunea facturilor, odată cu apropierea iernii, devine un test de politici publice cu impact direct în economie și în costurile companiilor. Niculescu spune că, dincolo de negocierile politice, caută „soluții pentru echilibrul politic și economic” și pornește de la așteptările populației privind felul în care sunt cheltuiți banii publici și capacitatea de a face față scumpirilor. Într-o postare pe Facebook, citată de Agerpres, acesta a punctat că „facturile nu așteaptă calendarul politic” și că este nevoie de răspunsuri la problema prețurilor la energie. Pe lista de preocupări menționate de premierul desemnat se află: creșterea economică; protecția puterii de cumpărare; măsuri de relansare pentru mediul de afaceri; îmbunătățirea colectării veniturilor publice și atenție la cheltuirea banului public. Program „realist” și consultări cu partidele Niculescu afirmă că România „nu are nevoie să o ia de fiecare dată de la zero”, susținând ideea de continuitate acolo unde politicile funcționează și de corectare a ceea ce nu funcționează. El spune că va ține cont de prioritățile diferite ale partidelor și că rolul său este să le „unească într-un program realist”, pe care intenționează să îl prezinte public după discuții. Desemnarea lui Luca Niculescu ca premier a fost anunțată de președintele Nicușor Dan la finalul consultărilor cu partidele și formațiunile politice reprezentate în Parlament, mai notează publicația. [...]
Cluj-Napoca deschide un canal de cooperare cu Denpasar pentru turism, educație și industrii creative , după ce primarul Emil Boc a semnat o scrisoare de intenție care poate duce la înfrățirea celor două orașe, potrivit Mediafax . Documentul a fost semnat în urma unei întâlniri între Emil Boc, ambasadorul Republicii Indonezia în România, Meidyatama Suryodiningrat, și delegația oficială din Denpasar, condusă de primarul I Gusti Ngurah Jaya Negara. „Am semnat, în acest cadru, Scrisoarea de intenție privind cooperarea dintre Cluj-Napoca și Denpasar. Documentul reprezintă primul pas în perspectiva stabilirii unei relații de înfrățire între cele două orașe și exprimă angajamentul nostru comun de a dezvolta proiecte și inițiative care să aducă beneficii concrete comunităților pe care le reprezentăm.” Ce domenii intră pe agenda comună Scrisoarea de intenție vizează cooperarea în mai multe arii, menționate de primarul Clujului: turism; cultură; educație; dezvoltarea resurselor umane; industrii creative. Emil Boc a indicat că schimbul de experiență și bune practici ar putea crea oportunități pentru cetățeni, universități și mediul de afaceri din ambele orașe. Ce urmează: contacte cu mediul academic și tehnologic din Cluj Delegația indoneziană are programate întâlniri cu reprezentanți ai mediului academic și tehnologic local. Potrivit informațiilor transmise, vizitele includ Institutul de Cercetare în Inteligență Artificială al Universității Tehnice din Cluj-Napoca , participarea la Transilvania Digital Innovation Summit 2026 (organizat de Transilvania IT Cluster) și la evenimentul „Digital Transformation in Biomedical Engineering”, organizat de Universitatea Tehnică. „Din acest motiv, ne propunem ca această inițiativă să fie urmată de acțiuni concrete și de un parteneriat construit în timp, pe baza respectului reciproc și a obiectivelor comune.” [...]
PSD cere demisia lui Dominic Fritz de la conducerea USR, invocând efecte politice după decizia definitivă ANI . Potrivit Agerpres , social-democrații îi solicită lui Dominic Fritz să renunțe la funcția de președinte al USR și la „sinecura de la partid”, după motivarea Înaltei Curți de Casație și Justiție (ÎCCJ) la decizia din 18 iunie, prin care Fritz a pierdut definitiv procesul cu Agenția Națională de Integritate (ANI) și a fost declarat în conflict de interese. PSD susține, într-un comunicat , că motivarea instanței îl „obligă moral și politic” pe Fritz să se retragă din fruntea partidului și afirmă că, prin condamnarea menționată, „Fritz și USR și-au compromis total dreptul de a se mai erija ca instanțe morale ale politicii românești”. Ce invocă PSD din motivarea ÎCCJ În mesajul citat de Agerpres, PSD afirmă că instanța ar fi argumentat că sancțiunea aplicabilă în cazul lui Dominic Fritz este interdicția de a mai ocupa funcții publice timp de trei ani , nu o amendă, și că Fritz ar fi luat o „decizie conștientă și deliberată” atunci când și-a exercitat funcția publică în condiții de conflict de interese. Social-democrații mai susțin că motivarea ar descrie rolul unui „referat de aprobare” semnat de Fritz pentru un proiect care ar fi favorizat un sponsor de campanie și menționează că sponsorul, consilier local, s-ar fi abținut de la vot la aprobarea proiectului. Solicitare de anchetă penală și atac la prefectul de Timiș PSD mai afirmă că motivarea instanței ar reclama deschiderea unei cercetări penale pentru abuz în serviciu împotriva prefectului de Timiș, despre care spune că ar fi încercat să îl scape pe Fritz de răspunderea legală. În același context, PSD citează din motivarea ÎCCJ ideea că interdicția de trei ani de a ocupa funcții eligibile „nu este, în principiu, disproporționată” în raport cu obiectivul combaterii corupției instituționale și cu gravitatea atingerii aduse interesului public. Miza politică: presiune pe conducerea USR În final, PSD îi cere lui Dominic Fritz să renunțe la „sinecura de la partid, plătită cu mii de euro din banii de subvenție ai USR” și să își caute de lucru în mediul privat, invocând inclusiv pasaje din motivare potrivit cărora interdicția nu i-ar îngrădi dreptul la muncă, întrucât poate desfășura activități profesionale în mediul privat. Agerpres nu include în material o reacție a lui Dominic Fritz sau a USR la solicitarea PSD; în lipsa acesteia, nu este clar dacă liderul USR intenționează să dea curs cererii. [...]
