Știri
Știri din categoria Politică
Majoritatea românilor susțin alegeri anticipate, în timp ce resping atât varianta unui premier independent sprijinit de fosta coaliție, cât și un guvern alcătuit exclusiv din tehnocrați, potrivit unui sondaj Avangarde citat de Digi24. Semnalul politic contează direct pentru stabilitatea guvernării și, implicit, pentru predictibilitatea deciziilor cu impact economic și bugetar.
Întrebați dacă susțin organizarea alegerilor anticipate pentru Parlamentul României, 56,4% dintre respondenți au răspuns afirmativ, iar 37,9% au spus că nu își doresc noi alegeri înainte de termen.
Sondajul indică o opoziție majoritară față de scenariul nominalizării unui premier independent care să conducă un guvern format de partidele din fosta alianță de guvernare (PSD, PNL, USR, UDMR și minoritățile): 53% consideră ideea „proastă”, în timp ce 36,5% susțin acest scenariu.
La întrebarea dacă viitorul guvern ar trebui format exclusiv din tehnocrați, 52,7% dintre respondenți spun că la guvernare ar trebui să vină oameni din rândurile partidelor politice, iar 37,5% ar prefera miniștri independenți.
Conform informațiilor din articol, cercetarea a fost realizată telefonic (metoda CATI), în perioada 22–31 mai, pe un eșantion de 900 de persoane adulte din România. Marja de eroare este de +/- 3,4%.
Recomandate
Traian Băsescu cere accelerarea desemnării premierului pentru a debloca negocierile de majoritate , argumentând că un candidat numit de președinte ar avea „cu totul altă putere” în discuțiile parlamentare, potrivit HotNews . Fostul președinte a spus, într-o intervenție la România TV , că „ar trebui să se accelereze procesul de desemnare a premierului, nu neapărat a Guvernului”, insistând că majoritățile reale se verifică abia la votul din Parlament. În logica lui, diferența este între negocieri purtate de partide „în aer” și negocieri conduse de un premier desemnat, care ar avea credibilitatea și mandatul necesar să încerce formarea unei majorități. Băsescu a respins și ideea unui premier „neangajat politic”, pe care a calificat-o drept nerealistă în contextul României. Totodată, el a susținut că PSD ar putea coagula o majoritate dacă primește mandatul, în timp ce PNL „nu poate”, iar „altă majoritate credibilă nu este” în afara formulei PSD + PNL + USR + UDMR + Minorități naționale, coaliție despre care afirmă că s-a destrămat după retragerea sprijinului social-democraților pentru premierul liberal Ilie Bolojan. Cine sunt numele vehiculate pentru funcția de premier În paralel, HotNews notează că pe lista de potențiali premieri luați în calcul de președintele Nicușor Dan se află și Eugen Tomac , consilier onorific și lider care a preluat conducerea PMP de la Traian Băsescu. Publicația mai indică și alte nume discutate, „potrivit unor surse oficiale”: Eugen Tomac (consilier onorific al președintelui) – context suplimentar în HotNews ; Radu Burnete (consilier prezidențial pentru probleme economice); Alexandru Nazare (ministru de Finanțe); Delia Velculescu (șefa misiunii FMI din Africa de Sud). Separat, HotNews scrie că PSD ar fi de acord cu scenariul „Tomac – premier”, potrivit unor oameni din conducerea partidului. Ce urmează la Cotroceni Surse de la Cotroceni citate de HotNews afirmă că termenul pentru anunțul președintelui privind numele candidatului la funcția de prim-ministru a fost mutat după 1 iunie. În discuțiile de la Cotroceni au fost analizate și variante precum un guvern tehnocrat sau unul minoritar, însă partidele nu au ajuns la un consens. [...]
AUR are, pe termen mediu, șanse să devină o construcție politică durabilă , pe fondul epuizării partidelor tradiționale și al unui electorat tot mai receptiv la populism, susține istoricul Stefano Bottoni într-un interviu acordat HotNews . În analiza sa, Bottoni pune accent pe diferența de profil dintre AUR și Călin Georgescu și pe faptul că partidul lui George Simion ar fi mai „compatibil” cu noua dreaptă internațională decât cu vechile reflexe ideologice ale naționalismului de tip comunist. Bottoni pornește de la ideea că România a intrat într-un „moment critic”, în care partidele „au ajuns un pic la limita resurselor lor”, iar demiterea guvernului cu „o majoritate-record” ar putea semnala finalul unei perioade lungi de coaliții PNL–PSD–UDMR, cu „stabilitate” a aparatului de stat. De ce vede Bottoni AUR diferit de Călin Georgescu Istoricul spune că AUR nu ar trebui citit prin aceeași grilă ca Călin Georgescu. În timp ce Georgescu ar fi putut fi perceput ca venind din „național-ceaușism”, „anticapitalism” și „antiamericanism” de stânga, AUR ar reprezenta „o altă generație” și „oamenii noi”. În această cheie, Bottoni afirmă că AUR și liderul său sunt mai apropiați de „arhipelagul MAGA” și de „noua dreaptă internațională” decât de „proiectul rusesc de influență”, ceea ce, în opinia sa, schimbă felul în care trebuie evaluată perspectiva partidului în România. Tot aici, el indică un avantaj operațional al AUR: existența unor zone de sprijin în instituții și în societate, menționând armata, „instituțiile sensibile”, un „anumit sprijin” în Biserică și convergențe inclusiv cu PSD. „Șansa” ratată după decembrie 2024 și riscul din interiorul sistemului Bottoni nu vede, în acest moment, un scenariu în care România să devină „o a doua Ungarie” din punct de vedere instituțional, invocând arhitectura politică internă: sistem semiprezidențial, Curte Constituțională, Parlament bicameral și o putere locală puternică, într-un stat „informal descentralizat”. În schimb, avertismentul central ține de calitatea guvernării și de capacitatea sistemului de a se corecta după momente-limită. El spune că democrația a primit „o nouă șansă” în decembrie 2024, dar că aceasta a fost „complet ratată”, în condițiile în care, după excluderea lui Călin Georgescu din competiție (descrisă drept o „ocazie unică” și „un pas necesar, nu prea elegant”), ar fi fost nevoie de „competență politică”, pe care coaliția și președinția „nu au demonstrat-o”. „Democrația nu moare doar pentru că este atacată din exterior, moare și din interior, pentru că nu este apărată, nu este îmbunătățită.” În același registru, Bottoni susține că României i-a lipsit „calitatea” după două decenii de efort de integrare europeană, iar această lipsă se vede și în „lumea politică”, pe care o numește „o oglindă a țării”. Context regional: UDMR, Orbán și schimbarea de la Budapesta Interviul plasează evoluțiile din România și în contextul schimbării de putere din Ungaria. Bottoni descrie UDMR ca fiind într-o „criză profundă” și „în dizgrație” atât la București, cât și la Budapesta, susținând că noul premier ungar, Péter Magyar, „nu va uita” sprijinul acordat de conducerea UDMR lui Viktor Orbán în campania electorală. În ceea ce privește Ungaria, Bottoni anticipează o posibilă „răsturnare masivă” în aparatul de stat și spune că noua echipă va încerca să afle situația „financiară și economică reală” a țării, cu relevanță pentru discuțiile cu Comisia Europeană. El compară logica schimbărilor de la Budapesta cu Italia începutului anilor ’90, când anchetele au prăbușit o întreagă clasă politică. Ce urmează, în logica interviului În lectura lui Bottoni, populismul nu mai este un risc, ci „realitatea” politicii contemporane, tot mai centrată pe lideri și mai puțin pe structuri. Soluția pe care o indică este „reinventarea” spațiului politic și deschiderea rapidă a unei discuții despre ce înseamnă democrația pentru tineri și ce așteptări au de la stat, într-o țară cu diferențe mari între urban și rural și cu presiuni persistente pe infrastructură, educație și sănătate. [...]
AUR acuză lipsa de transparență în achizițiile de apărare după incidentul cu drona din Galați , susținând că regimul aflat la putere a cheltuit 10 miliarde de euro (aprox. 50 miliarde lei) „fără transparență și fără licitație”, fără să doteze armata cu drone și sisteme antidrone, potrivit news.ro . Formațiunea leagă cazul de la Galați de modul în care sunt făcute achizițiile militare și cere alegeri anticipate. Într-un comunicat, AUR afirmă că „responsabilitatea tragediei de la Galați”, unde o dronă a lovit un bloc de locuințe și s-au înregistrat răniți și pagube materiale, „aparține pe deplin regimului aflat la putere”. Partidul susține că puterea ar fi încercat să transfere vina către opoziție și reclamă că securitatea națională ar fi fost „subminată grav” prin „iresponsabilitate și incompetență”. Achiziții militare: 10 miliarde euro fără licitație, dar fără capabilități anti-dronă, susține AUR AUR argumentează că nevoia de drone și antidrone era evidentă de ani de zile, invocând exemple din conflicte recente (inclusiv atacurile cu drone asupra infrastructurii petroliere din Arabia Saudită și războiul din Nagorno-Karabah). În acest context, formațiunea acuză că, deși ar fi existat achiziții militare de 10 miliarde de euro (aprox. 50 miliarde lei) „fără transparență și fără licitație”, armata nu ar fi fost înzestrată cu dotări specifice apărării antiaeriene împotriva dronelor. Partidul mai afirmă că motivația acestor achiziții nu ar fi fost apărarea națională, ci „acordarea de favoruri unor state străine”, și introduce posibilitatea unor „suspiciuni rezonabile” privind fapte din zona corupției, pe fondul procedurilor discreționare invocate. Totodată, AUR pune sub semnul întrebării relevanța unor contracte menționate în comunicat, inclusiv pentru vehicule blindate de luptă pentru infanterie de la Rheinmetall, în valoare de 3,3 miliarde euro (aprox. 16,5 miliarde lei), și pentru nave de patrulare și de scafandri comandate de la aceeași companie, în raport cu amenințarea dronelor. Programul SAFE și disputa pe legea doborârii dronelor În comunicat, AUR susține că regimul ar intenționa să cheltuiască „peste 12 miliarde euro” (aprox. 60 miliarde lei) împrumutați din programul SAFE, tot „fără licitație și fără transparență”, iar pentru achizițiile de drone ar fi fost alocată „o sumă derizorie” față de totalul din SAFE. Pe plan legislativ, AUR respinge acuzațiile că ar fi blocat cadrul pentru doborârea dronelor pe timp de pace. Formațiunea afirmă că proiectul de lege a ajuns în Parlament în februarie 2025, deși ar fi fost inclus în programul de guvernare al Guvernului Ciolacu, și cere PSD și PNL să explice de ce nu ar fi promovat actul normativ timp de „un an și opt luni”. AUR mai spune că a votat împotrivă în februarie 2025 pe motiv că textul era „prost scris”, cu „confuzii” privind comanda străină, care ar fi putut afecta suveranitatea națională. AUR cere așteptarea expertizei și invocă riscul de politizare a anchetei Formațiunea afirmă că nu va indica un stat responsabil înainte de finalizarea cercetării la fața locului și a raportului de expertiză, invocând și faptul că procurorii au deschis un dosar penal. În acest context, AUR susține că acuzațiile „politico-ideologice” ar putea fi interpretate ca un amestec al politicienilor în cercetarea penală. Miza politică: alegeri anticipate AUR leagă incidentul de la Galați de o „criză de securitate” care, potrivit comunicatului, are loc „în timp ce România nu are guvern” și cere plecarea actualului regim, considerat „un pericol existențial pentru România”. Soluția indicată de partid este organizarea de alegeri anticipate. [...]
Scenariul unei finale prezidențiale Bardella–Mélenchon ar bloca și mai mult agenda UE și ar pune Bruxelles-ul în fața a doi candidați francezi sceptici față de UE și NATO, într-un moment în care centrul politic de la Paris se fragmentează, potrivit Politico . Jordan Bardella , liderul partidului de extremă dreapta Adunarea Națională (formațiunea lui Marine Le Pen), rămâne favorit pentru alegerile prezidențiale din 2027, însă dinamica cursei se schimbă pe fondul creșterii lui Jean‑Luc Mélenchon , liderul stângii radicale (Franța Nesupusă). Publicația notează că ultimele sondaje îl plasează pe Mélenchon cu șanse solide de a intra în turul al doilea, ceea ce ar elimina din ecuație un candidat centrist capabil să coaguleze votul „anti-extremă dreapta” în a doua economie a UE. Sondajele care au schimbat calculele Politico indică două cercetări recente care au „zguduit” clasa politică franceză: un sondaj Odoxa îl arată pe Mélenchon „la egalitate” pe locul al doilea, după Bardella, împreună cu fostul premier Édouard Philippe (centru-dreapta); un sondaj Toluna–Harris Interactive sugerează că Mélenchon ar putea ajunge în turul al doilea dacă zona de centru rămâne fragmentată, cu mai mulți candidați (inclusiv Philippe și Gabriel Attal, un alt fost premier al lui Emmanuel Macron). Într-un astfel de scenariu, miza pentru Bruxelles nu este doar cine câștigă la Paris, ci și riscul ca dezbaterea europeană să fie dominată de o confruntare între două proiecte politice ostile sau cel puțin profund critice față de actuala arhitectură UE și față de NATO. Centrul politic se împarte, extremele capitalizează În loc să se unească rapid în jurul unui singur nume, centrul politic pare prins într-o competiție internă. Philippe și Attal sunt descriși ca fiind într-o rivalitate intensă, fără semne că vreunul ar renunța. Analistul Bruno Cautrès (Sciences Po) avertizează, citat de Politico, că această competiție „ar putea fi fatală” și că o retragere întârziată ar putea încuraja și mai mult stânga să creadă că poate prinde turul al doilea. Tensiunile nu sunt doar pe centru-dreapta. În zona stângii moderate, ascensiunea lui Mélenchon declanșează îngrijorare, pe fondul percepției că acesta ar avea șanse mici să-l bată pe candidatul extremei drepte într-o finală. Ce arată cifrele despre turul al doilea Politico notează că majoritatea sondajelor îl dau pe Mélenchon învins „la scor” într-un tur doi cu Bardella. Într-un sondaj Toluna–Harris Interactive menționat de publicație, Bardella ar câștiga cu 68% împotriva lui Mélenchon, iar alte măsurători ar urca sprijinul pentru Bardella la peste 70% într-o astfel de confruntare. În același timp, pentru turul întâi, Politico menționează că în cel mai recent sondaj Odoxa Bardella ar fi creditat cu 32%, Philippe cu 17% și Mélenchon cu 16% — o distribuție care face ca fragmentarea centrului să devină un factor decisiv pentru calificarea în finală. De ce contează pentru UE Pentru Bruxelles, o finală între Bardella și Mélenchon ar însemna că Franța — stat-cheie în deciziile europene — ar putea intra într-o campanie și apoi într-un mandat prezidențial în care relația cu UE și NATO devine teren de confruntare internă, nu de construcție de consens. Politico descrie această perspectivă drept „scenariul de coșmar” pentru capitala europeană, tocmai pentru că ar reduce spațiul politic al unui candidat pro-european capabil să stabilizeze relația Paris–Bruxelles. Cu mai puțin de un an până la alegeri, există încă timp pentru reașezări și retrageri, însă, până atunci, extrema dreaptă și extrema stângă își consolidează pozițiile, iar centrul rămâne prins în competiții care riscă să-i coste calificarea în turul decisiv. [...]
Cererea de consultări NATO pe Articolul 4 reapare în politica internă , după incidentul cu drona de la Galați , iar tema începe să capete contur de presiune publică asupra autorităților, potrivit Mediafax . Deputata AUR Ramona Bruynseels solicită României să invoce Articolul 4 din Tratatul NATO, susținând că a discutat cu „specialiști, generali și politicieni străini” care ar fi de acord cu această măsură. Ea afirmă că a avut discuții în cadrul Adunării Parlamentare a NATO și invocă exemplul Poloniei, despre care spune că „a făcut-o deja”. „Toată lumea este de acord că e cazul să invocăm articolul 4! (...) Polonia a făcut-o deja” De ce contează: Articolul 4 înseamnă consultări, nu intervenție Articolul 4 permite oricărui stat membru NATO să ceară consultări cu aliații atunci când consideră că integritatea teritorială, independența politică sau securitatea sa este amenințată. Discuțiile au loc în Consiliul Nord-Atlantic, principalul organism politic de decizie al Alianței, și pot duce la o decizie comună sau la măsuri de sprijin. În același timp, Articolul 4 nu echivalează cu activarea apărării colective și nu obligă automat aliații la intervenție militară, fiind diferit de Articolul 5, care se referă la un atac armat împotriva unui stat membru. Presiune pentru reacție rapidă după incidentul de la Galați Bruynseels cere autorităților să reacționeze „de urgență”, invocând riscul pe care l-ar fi putut produce „drona de la Galați” și solicitând consultări rapide și „soluții”, pe ideea că România ar trebui să folosească „tot ce îi stă la dispoziție”. „Trebuie să cerem consultări de urgență și trebuie găsite soluții!” În material este menționat și faptul că Mihai Fifor cere, la rândul său, activarea Articolului 4 după incidentul de la Galați, întrebând de ce România nu a făcut încă acest pas. Context: cât de des a fost folosit Articolul 4 Articolul 4 a fost invocat de nouă ori de la înființarea NATO, în 1949, notează publicația. [...]
Demisia primarului PSD din Colonești (Olt), după peste trei decenii în funcție, deschide o perioadă de tranziție administrativă într-o comună care derula proiecte de infrastructură și unde edilul reclamă lipsa de sprijin politic și financiar , potrivit Libertatea . Nicolae Stan, primar al comunei Colonești din 1990 și cunoscut local drept „Bulă”, a anunțat că își va depune demisia, pe fondul nemulțumirilor față de conducerea PSD și al unor probleme de sănătate. Oficializarea retragerii este programată pentru 19 iulie, în cadrul celei de-a 25-a ediții a Zilelor Comunei Colonești, conform Linia1 (citată de Libertatea ). Miza locală: continuitatea proiectelor și blocajele de finanțare În scrisoarea deschisă, Stan își leagă decizia de dificultăți în susținerea unor proiecte „esențiale” pentru comună. Un exemplu invocat este extinderea rețelei de gaze naturale, unde spune că, la un moment dat, mai era nevoie de „80 de miliarde de lei” pentru finalizarea rețelei în satele Chelbești, Vlaici și Cârstani. „Am fost printre primele comune din județul Olt și din Oltenia care au început această lucrare. La un moment dat, mai aveam nevoie de 80 de miliarde de lei pentru finalizarea rețelei în satele Chelbești, Vlaici și Cârstani.” În același timp, edilul susține că, deși comuna a obținut „peste 96%” pentru PSD la ultimele alegeri, sprijinul politic pentru deblocarea finanțărilor nu ar fi venit nici de la nivel județean, nici de la centru. Critici la adresa conducerii PSD și a politicilor fiscale Stan formulează acuzații directe la adresa unor lideri PSD, între care Paul Stănescu și ministrul Agriculturii, Florin Barbu, afirmând că nu a fost ajutat în demersurile sale. „Nu am fost ajutat. Nici de organizația județeană, nici de cea centrală.” În mesajul său, el critică și reacția partidului la creșteri de taxe și la măsuri care, în opinia sa, au afectat „cetățenii de rând” și persoanele cu dizabilități, susținând că PSD ar fi reacționat doar când au fost atinse „privilegiile și sinecurile”. Sănătatea, motiv invocat suplimentar Pe lângă argumentele politice, Stan spune că starea de sănătate a contat în decizia de retragere, menționând probleme medicale atât pentru el, cât și pentru soția sa. „Administrația se face cu sănătate, cu responsabilitate și cu respect pentru oameni.” Nicolae Stan a avut o singură pauză de mandat, când a fost ales deputat de Olt pe listele PSD, iar funcția de primar a fost ocupată atunci de fiul său, mai notează Libertatea. [...]
