Știri
Știri din categoria Politică
Ministrul Sănătății ia în calcul negocieri directe cu Pfizer pentru terapii moderne, după ce România a pierdut în primă instanță procesul privind contractele cu compania, potrivit Mediafax. Alexandru Rogobete spune că unul dintre scenariile analizate este ca sumele pe care statul ar urma să le plătească să fie convertite în beneficii pentru pacienți, nu doar într-o cheltuială bugetară.
Ministrul afirmă că, în astfel de situații, „primul impuls este să cauți vinovați”, însă miza ar trebui să fie găsirea unei soluții care să reducă impactul asupra bugetului public și să producă rezultate în sistemul de sănătate.
Rogobete leagă ideea negocierilor directe de efectele deciziei Tribunalului de Primă Instanță Francofon din Bruxelles, care „pune România în fața unei obligații financiare majore”. El susține că discuția, în acest punct, nu mai este despre pandemie sau despre vaccinare, ci despre consecințele unor decizii administrative care apasă acum pe buget.
„În urma discuțiilor avute, unul dintre scenariile pe care îl analizăm este deschiderea unei negocieri directe pentru ca aceste sume să fie transformate în beneficii reale pentru pacienți.”
În viziunea ministrului, o astfel de negociere ar urmări rezultate concrete: acces mai rapid la medicamente inovative (medicamente noi, cu beneficii terapeutice confirmate), introducerea unor terapii moderne în sistemul public și extinderea tratamentelor pentru pacienții care nu au avut până acum alternative.
Mesajul central este că plata unor sume rezultate din litigiu ar putea fi folosită ca pârghie pentru a obține, prin negociere, livrări sau condiții care să se vadă în servicii și tratamente, nu doar în execuția bugetară. Rogobete avertizează că lipsa unei reacții ar duce la „pierdere dublă”: bani plătiți și oportunități ratate pentru pacienți.
Ministrul admite, totuși, că direcția nu este una simplă și nu poate fi decisă rapid. El descrie această abordare drept o încercare de a transforma o obligație financiară într-un câștig pentru sistemul de sănătate, fără a avansa termene, mecanisme contractuale sau valori.
În materialul Mediafax este indicat, de asemenea, că există discuții despre „toate scenariile posibile” în legătură cu procesul, inclusiv la nivelul conducerii guvernului, însă articolul nu oferă detalii despre un mandat de negociere, un calendar sau pași procedurali concreți pentru deschiderea negocierilor cu Pfizer.
Recomandate
Ilie Bolojan spune că scenariul alegerilor anticipate rămâne puțin probabil , în condițiile în care procedura de formare a unui guvern este abia la început, iar România nu are o practică recentă în acest sens, potrivit news.ro . Mesajul liderului PNL indică, pe fondul crizei politice, o preferință pentru soluții în interiorul actualului Parlament, ceea ce reduce riscul unui calendar electoral accelerat cu efecte directe asupra stabilității decizionale. Când ar deveni posibile alegerile anticipate, în viziunea lui Bolojan Președintele PNL a explicat că alegerile anticipate pot apărea în două situații: când se ajunge la „o situație de blocaj total”; când analizele sociologice ar arăta un rezultat la vot „destul de diferit” de actuala configurație parlamentară, astfel încât un nou vot ar putea debloca situația. În acest context, Bolojan a afirmat că PNL „nu fuge” de ipoteza anticipatelor, dar a încadrat-o drept una de ultimă instanță. De ce spune că anticipatele sunt improbabile acum Bolojan a susținut că, pe baza experienței parlamentare din ultimele trei decenii, România nu a ajuns la un astfel de deznodământ, iar lipsa precedentului face dificil de presupus că se va întâmpla acum. El a argumentat că, în acest moment, nu sunt îndeplinite condițiile procedurale care ar putea împinge țara spre anticipate, deoarece procesul de formare a guvernului este „într-o fază de început”. „Este o ipoteză de lucru care probabil este una din ultimele ipoteze şi cel puţin în momentul de faţă nu pare că ajungem într-o astfel de situaţie”, a declarat Ilie Bolojan, miercuri seară, la B1 TV. Context: reacție la discuțiile despre „boți” și percepția publică În aceeași intervenție, liderul PNL a respins ideea că percepțiile publice ar fi explicate automat prin „boți”, susținând că „fiecare om vede lumea prin ochii lui” și că, în cariera sa, a încercat să aibă poziții „fără echivoc” și să nu mintă oamenii. [...]
Schimbul de acuzații dintre PSD și PNL mută presiunea pe formarea majorității , după ce Ilie Bolojan a respins public ideea că ar fi „în campanie” și a susținut că nu el blochează negocierile pentru un nou guvern, potrivit HotNews . Ilie Bolojan, premier interimar și lider PNL, a declarat miercuri seară la B1 TV că acuzația lansată de Sorin Grindeanu, liderul PSD, este „falsă” și a negat că acțiunile sale ar face parte dintr-un plan de candidatură la următoarele alegeri prezidențiale. Bolojan a argumentat că își menține ritmul de lucru și comunicarea publică „din respect pentru oameni”, invocând o practică pe care spune că a avut-o „în toate cele nouă luni” cât a fost premier. „Eu întotdeauna, așa cum v-am spus, muncesc de dimineață până seara, or se pare că domnul Grindeanu nu are percepția că dacă muncești o faci natural, ci trebuie să fii doar în campanie electorală când muncești, or nu este cazul ăsta.” Miza: cine poartă responsabilitatea pentru o nouă majoritate În aceeași intervenție, Bolojan a răspuns și acuzației că ar „bloca găsirea unei soluții” și că „se agață în continuare de funcții”. El a spus că „Bolojan nu este astăzi o piedică în formarea unei majorități” și a atacat PSD, pe care l-a acuzat că a „dinamitat coaliția în mod iresponsabil” și că „nu are soluții”. Liderul PNL a reiterat că PSD și AUR, partidele care au demis Guvernul prin moțiune de cenzură , „au o responsabilitate morală să vină și cu soluțiile”, susținând că demiterea executivului ar fi trebuit să fie însoțită de capacitatea de a construi o majoritate. Ce a spus Grindeanu Tot miercuri, la „Adevărul LIVE” , Sorin Grindeanu a afirmat că Bolojan „este în campanie electorală prezidențială” și că ar trebui „să pună pauză câteva săptămâni, să facem Guvernul”. În plus, l-a acuzat că „se agață în continuare de funcții” și că „blochează găsirea unei soluții” pentru formarea unui nou guvern, susținând că „ține captiv USR”. Contextul acuzațiilor este detaliat într-un material anterior al publicației, despre care HotNews face trimitere aici: „blochează găsirea unei soluții” . În lipsa unor detalii suplimentare despre calendarul negocierilor, schimbul de replici indică o dispută directă pe tema responsabilității politice pentru formarea majorității și a viitorului guvern, într-un moment în care fiecare tabără încearcă să transfere costul blocajului către cealaltă. [...]
Sebastian Ghiță revine public după 7 ani și contestă acuzațiile de legături cu Rusia , într-o postare pe Facebook apărută pe fondul unei investigații care îl menționează în comunicări atribuite unor actori din zona propagandei Kremlinului, potrivit G4Media . Miza politică a reacției este repoziționarea sa în dezbaterea despre influența rusă și despre orientarea externă a României, într-un moment în care astfel de acuzații pot avea efecte directe asupra credibilității actorilor media și politici. Ghiță, patronul România TV , a publicat marți o postare pe contul său de Facebook, unde nu mai postase din martie 2019, ca reacție la „dezvăluirile privind discuțiile din laboratoarele Rusiei” în care apare numele lui, notează publicația. Ce susține investigația care a declanșat reacția Potrivit G4Media, portalul FIP.am (Fact Investigation Platform) din Armenia a publicat la 16 mai o investigație bazată pe comunicări între administrația prezidențială din Rusia și agenți ruși implicați în operațiuni de propagandă și manipulare în Europa. Într-o comunicare din 24 aprilie 2025, între un agent rus identificat prin numele codat „Edward Bernays” și Sofia Zaharova, șefă de departament în cadrul Administrației Prezidențiale de la Kremlin, ar apărea menționat numele lui Sebastian Ghiță, sub titlul „Idei privind colaborarea cu Sebastian Ghiță”, cu două propuneri, conform aceleiași surse. Mesajul lui Ghiță: negare, atac la presă și teme politice În postarea citată de G4Media, Sebastian Ghiță respinge acuzațiile privind legături cu Vladimir Putin și Kremlinul și atacă „presa Sorosistă”, folosind în mod repetat această etichetă. Totodată, el introduce mai multe afirmații cu caracter politic, inclusiv despre președintele României, despre Nicușor Dan, Maia Sandu, posibilitatea unei candidaturi a Laurei Codruța Kovesi și despre rolul SUA în raport cu Rusia la Marea Neagră. Publicația redă integral lista de puncte din postare, inclusiv afirmația că România ar trebui să „pășească spre revoluția Artificial Intelligence împreună cu marile companii din SUA” și că „locul României este alături de SUA”. Context: fuga în Serbia și refuzul extrădării G4Media reamintește că Sebastian Ghiță, fondatorul RTV, a fugit în Serbia cu o zi înainte de a fi inculpat într-un dosar DNA, iar autoritățile judiciare din Serbia au refuzat extrădarea lui în România. Publicația mai notează că, într-o înregistrare difuzată de RTV după fuga sa, Ghiță a prezentat două nume despre care susținea că sunt agenți CIA. În materialul citat nu sunt prezentate reacții ale autorităților române sau ale altor instituții la postarea lui Ghiță ori la investigația portalului din Armenia. [...]
Sorin Grindeanu transmite un semnal de deschidere către Cotroceni , după ce a spus că președintele Nicușor Dan i-a lăsat impresia că urmărește formarea unei „majorități clare” din partide pro-occidentale, potrivit news.ro . Mesajul contează în cheia negocierilor politice, pentru că sugerează că PSD ar putea valida, cel puțin ca direcție, o formulă de guvernare care să „continue lucrurile”. Declarația a fost făcută miercuri, într-o intervenție la Adevărul, unde liderul PSD a spus că Nicușor Dan este „o surpriză plăcută” prin faptul că „a încercat de fiecare dată să găsească soluții” și să „deblocheze situația”. Ce spune Grindeanu despre obiectivul lui Nicușor Dan Grindeanu a afirmat că șeful statului „i-a dat impresia” că dorește „să se găsească o soluție” și „o majoritate clară din partide formate din partide pro-occidentale, care să continue lucrurile”. Contextul relației și nuanța politică Liderul PSD a precizat că, înainte ca Nicușor Dan să devină președinte, s-au intersectat „de două sau trei ori”, când el era ministru al Transporturilor, iar Nicușor Dan primar general al Capitalei. Grindeanu a subliniat și distanța politică dintre cele două tabere, spunând că PSD și Nicușor Dan „nu [au fost] niciodată în aceeași tabără politică”, motiv pentru care evaluarea sa pozitivă reprezintă, în propriile cuvinte, o schimbare de percepție. De ce contează În lipsa altor detalii despre pași concreți sau calendar, declarația rămâne la nivel de semnal politic: PSD își arată disponibilitatea de a discuta o majoritate „pro-occidentală” și de a evita blocajele, cel puțin în discurs. Sursa nu oferă informații despre negocieri punctuale sau despre componența unei eventuale majorități. [...]
Senatul SUA a făcut un pas procedural pentru a limita capacitatea președintelui Donald Trump de a continua războiul cu Iran fără autorizarea Congresului , prin avansarea unei rezoluții privind „puterile de război” (war powers), potrivit Reuters . Miza este una de reglementare și echilibru instituțional: dacă demersul ar deveni lege, ar întări rolul Congresului în decizia de a menține o intervenție militară. Votul de procedură a trecut cu 50 la 47, aproape strict pe linii de partid: patru republicani au votat alături de toți democrații, cu excepția unuia. Trei republicani au lipsit de la vot. Ce ar schimba rezoluția și de ce contează Rezoluția ar pune capăt războiului cu Iran dacă Trump nu obține autorizarea Congresului. Este un semnal rar de opoziție în interiorul Partidului Republican, la 80 de zile după ce forțele SUA și Israel au început loviturile asupra Iranului, notează Reuters. Democrații și o parte dintre republicani susțin că, potrivit Constituției, Congresul – nu președintele – are prerogativa de a decide intrarea în război și că administrația riscă să prelungească un conflict fără o strategie clară. Obstacolele: drumul până la aplicare rămâne abrupt Chiar dacă ar trece de Senatul cu 100 de membri, rezoluția ar trebui: să fie adoptată și de Camera Reprezentanților, controlată de republicani; să obțină majorități de două treimi în ambele camere pentru a trece peste un veto prezidențial, așteptat de inițiatori. Cu alte cuvinte, votul de acum nu produce efecte imediate: este un pas procedural, iar șansele de intrare în vigoare depind de praguri politice ridicate. Cine a votat „pentru” și „împotrivă” Singurul democrat care a votat împotrivă a fost senatorul John Fetterman (Pennsylvania). De partea rezoluției au fost republicanii Rand Paul (Kentucky), Susan Collins (Maine), Lisa Murkowski (Alaska) și Bill Cassidy (Louisiana) – acesta din urmă la câteva zile după ce a pierdut alegerile primare în fața unui contracandidat susținut de Trump. Contextul legal: limita de 60 de zile din legea din 1973 Reuters amintește că, potrivit legii americane din 1973 privind puterile de război (adoptată după Vietnam), un președinte poate desfășura acțiuni militare timp de 60 de zile fără autorizarea Congresului, după care trebuie să le încheie, să ceară aprobarea legislativului sau să solicite o prelungire de 30 de zile invocând „necesitate militară inevitabilă” legată de siguranța forțelor americane în retragere. Votul din Senat a fost al doilea de la 1 mai, când conflictul a atins termenul-limită calculat la 60 de zile după ce Trump a informat formal Congresul că ostilitățile au început. Trump a declarat la 1 mai că un armistițiu a „încheiat” ostilitățile împotriva Iranului. Totuși, potrivit Reuters, SUA au blocat porturi iraniene și au lovit nave iraniene, iar Iranul a blocat efectiv Strâmtoarea Hormuz și a atacat nave americane. Ce urmează Inițiatorul rezoluției, senatorul democrat Tim Kaine (Virginia), a argumentat că armistițiul ar fi momentul potrivit pentru o dezbatere în Congres, acuzând Casa Albă că nu împărtășește legislativului propuneri diplomatice. În paralel, republicanii și Casa Albă susțin că acțiunile lui Trump sunt legale și se încadrează în atribuțiile de comandant suprem, iar unii republicani acuză democrații că folosesc tema „puterilor de război” din opoziție partizană. [...]
Donald Trump cere Congresului 1 miliard de dolari (aprox. 4,6 miliarde lei) pentru „întărirea” securității Casei Albe , mizând pe detalii noi despre o sală de bal descrisă ca „asemănătoare unui buncăr”, cu bază pentru drone pe acoperiș și un complex subteran pe șase niveluri, potrivit Reuters . Într-un tur oferit reporterilor pe șantier, pe fondul zgomotului de construcții, Trump a încercat să-și întărească argumentul că finanțarea federală este necesară pentru modernizări de securitate. Solicitarea întâmpină însă rezistență din partea democraților și a unor republicani, care o consideră extravagantă în contextul în care americanii se confruntă cu creșterea prețurilor la benzină și cu alte efecte ale războiului lui Trump cu Iranul, înaintea alegerilor de la mijloc de mandat din noiembrie. Proiectul, descris de Trump ca având 90.000 de picioare pătrate (aprox. 8.360 metri pătrați), ar urma să fie mai mare decât clădirea Casei Albe, construită la sfârșitul secolului al XVIII-lea. Președintele susține că noua sală de bal este necesară pentru evenimente de până la 1.000 de persoane, peste capacitatea spațiilor actuale de la Casa Albă . Securitate „militarizată”: acoperiș întărit și „port” pentru drone Trump a prezentat sala de bal ca pe o structură întărită, cu un acoperiș capabil să reziste unui atac direct. El a spus că gardul din titan instalat recent ar fi atât de solid încât „un buldozer nu îl poate doborî”, iar acoperișul ar urma să fie realizat din „oțel impenetrabil”. Totodată, Trump a vorbit despre instalarea unei baze pentru drone pe acoperiș, „pregătită pentru un număr nelimitat de drone”, descriind acoperișul drept „construit pentru armată” și prezentându-l atât ca rezistent la drone, cât și ca punct de operare pentru drone menit să protejeze Washingtonul. Complex subteran pe șase niveluri, cu spital militar și „cercetare” Sub sala de bal ar urma să existe un complex subteran care se întinde pe șase niveluri, Trump indicând că două dintre acestea erau deja în construcție. În acest spațiu ar urma să funcționeze un spital militar și facilități de cercetare, fără ca președintele să explice domeniul cercetării; Casa Albă a refuzat să ofere detalii suplimentare, potrivit Reuters. Trump a mai spus că ferestrele vor avea o grosime de 4 inci (aprox. 10 centimetri) și vor fi realizate dintr-un tip special de sticlă. De ce contează Miza imediată este politică și bugetară: proiectul devine un test de forță cu Congresul pe alocarea a 1 miliard de dolari pentru securitate, într-un moment în care opoziția invocă presiunea costului vieții și contextul electoral. În paralel, descrierea unei infrastructuri cu elemente „militare” (bază de drone, spital militar) ridică întrebări despre scopul exact și dimensiunea transformărilor de la Casa Albă, pe care administrația nu le-a detaliat public. [...]
