Știri
Știri din categoria Politică
România ar avea nevoie de un guvern temporar „cu puteri depline” pentru a ieși din blocajul politic pe durata verii, susține rectorul SNSPA, Remus Pricopie, într-o poziție prezentată de Adevărul. Ideea vizează înlocuirea actualei formule de interimat cu un executiv limitat ca mandat, care să asigure stabilitate și să evite prelungirea incertitudinii până în toamnă, în condițiile în care Parlamentul a intrat în vacanță.
Pricopie argumentează că „criza politică nu poate fi amânată”, iar blocajul nu ar trebui „trimis în vacanță”. Într-o postare pe Facebook, el propune un „Guvern de armistițiu” care să funcționeze pe baza dialogului și compromisului, cu un mandat de aproximativ cinci-șapte luni.
„Actualul interimat ar trebui să lase loc unui Guvern de armistițiu, dar cu puteri depline: o formulă temporară (pentru 5 - 7 luni), bazată pe dialog și compromis, care să ofere României stabilitate, iar partidelor timpul necesar pentru a construi o soluție politică durabilă”
Rectorul SNSPA plasează responsabilitatea depășirii blocajului la partidele care au format majoritatea pro-europeană în iunie 2025 și care au susținut învestirea Guvernului condus de Ilie Bolojan. El nominalizează explicit:
„PSD, PNL, USR, UDMR și Grupul Parlamentar al Minorităților Naționale au astăzi responsabilitatea de a depăși blocajul politic și de a pune interesul României înaintea intereselor de partid”
În evaluarea sa, dacă formațiunile acceptă principiul prioritizării interesului public, un astfel de guvern ar putea fi negociat și învestit „într-un timp scurt”. Totodată, Pricopie susține că o formulă de acest tip ar arăta că partidele democratice pot asigura guvernarea fără a depinde, „direct sau indirect”, de voturile unui partid extremist pentru învestirea unui executiv pro-european cu puteri depline.
Recomandate
Menținerea lui Ilie Bolojan la Palatul Victoria cel puțin până în septembrie poate redesena raportul de forțe din coaliție și din opoziție , într-un interval pe care autorul îl vede ca oportun pentru consolidarea autorității în PNL și pentru prime măsuri cu impact economic, potrivit Adevărul . Textul notează că scenariul depinde de absența unui „eveniment politic major”. În analiza publicată, PSD este prezentat drept actorul care, încercând să-l blocheze pe Bolojan, ar fi ajuns să-l „victimizeze” și să-l „legitimeze”, oferindu-i totodată timp pentru a-și consolida poziția în PNL și pentru a rupe legături vechi cu social-democrații. Autorul califică această evoluție drept un „autogol” politic. Miza următoarelor luni, în această interpretare, este una de guvernare cu efecte economice: dacă premierul va veni „cu măsuri de stimulare a economiei” și cu „primele semnale de stabilizare”, PSD ar putea ajunge să plătească politic costul strategiei actuale, pe fondul creșterii de imagine a adversarului. PSD, fără pârghiile administrative ale guvernării Textul insistă pe efectul operațional intern pentru PSD al ieșirii din zona puterii: partidul ar fi rămas, „deocamdată”, doar cu Sorin Grindeanu păstrând infrastructura de la Camera Deputaților, în timp ce restul rețelei de funcții (miniștri, secretari de stat, prefecți și subprefecți) nu mai este disponibilă. Pentru o formațiune „obișnuită să funcționeze conectată la putere”, autorul descrie situația ca un șoc. Cine capitalizează: AUR și, potențial, USR Al doilea „câștigător” al perioadei este descris George Simion, care ar fi reușit să-și țină partidul unit și să nu accepte „firimiturile” oferite de PSD și „vechea gardă politică”. Analiza mai notează o strategie de comunicare în care Simion ar fi redus expunerea permanentă, lăsând spațiu altor voci din partid. USR este plasat în apropierea acestei dinamici prin vizibilitatea a doi miniștri, Diana Buzoianu și Radu Miruță, prezentați drept foarte activi în comunicarea publică. Autorul condiționează însă un eventual câștig electoral de durata prezenței la guvernare și de rezultate administrative. Perdanți și prudență în evaluări La capitolul perdanți, analiza îl indică pe Sorin Grindeanu „în calitate de lider al PSD”, alături de partid și de un grup de „strategi politici” care ar fi mizat pe „calcule de culise” cu efect invers. În ceea ce îl privește pe Nicușor Dan, autorul evită o concluzie tranșantă, argumentând că evaluările se fac „la finalul mandatului”, nu „în mijlocul unei crize”. [...]
PSD condiționează ieșirea din blocajul politic de o „rotativă” care să înceapă cu social-democrații , iar Sorin Grindeanu spune că acceptă formula propusă de PNL, inclusiv varianta unui premier Siegfried Mureșan, doar în acest cadru, potrivit Știrile Pro TV . Mesajul ridică miza negocierilor pentru formarea rapidă a unui guvern „cu puteri depline”, într-un moment în care partidele discută scenarii de coaliție sau chiar alegeri anticipate. Într-o conferință de presă, liderul PSD a fost întrebat dacă acceptă „varianta de premier Siegfried Mureșan”. Grindeanu a răspuns că nu transformă subiectul într-o dispută personală și că PNL decide pe cine propune, însă a reiterat condiția PSD: rotativa să înceapă cu social-democrații. „Eu am spus că sunt de acord cu această rotativă, atâta timp cât începe cu Partidul Social Democrat.” Presiunea timpului: „România are nevoie rapid de un guvern” Grindeanu a argumentat că prioritatea este instalarea unui executiv funcțional, respingând ideea prelungirii crizei politice. În același context, a spus că PSD nu și-a schimbat poziția și că a enunțat „de la început” cadrul în care poate intra într-o soluție de guvernare. „România are nevoie rapid de un guvern, și un guvern cu puteri depline.” Acordul politic, miza imediată a negocierilor Pe tema unui acord politic cu partidele din fosta coaliție, Grindeanu a susținut că documentul ar fi fost „acceptat de toată lumea” și că blocajul nu ar fi fost acolo. El a afirmat că ar semna acordul „acum, pe loc” și i-a cerut lui Ilie Bolojan să facă același lucru, potrivit relatării care citează News.ro. „Stop! Acum, pe loc, îl semnez. Să vină Bolojan să-l semneze și el.” Context: schimb de acuzații PSD–Mureșan În paralel cu discuțiile despre premier și rotativă, PSD a transmis printr-un comunicat de presă că Siegfried Mureșan „nu trebuie să ajungă și nu va ajunge prim-ministru”, acuzând că a ajuns europarlamentar „cu banii din corupție”. La rândul său, Mureșan a afirmat că Uniunea Europeană nu va uita că PSD, sub conducerea lui Grindeanu, „a încercat să legalizeze corupția politică prin OUG 13 ”. Din informațiile disponibile în material, nu rezultă un calendar al negocierilor sau un acord deja stabilit; poziția PSD este prezentată ca o condiție de principiu pentru deblocarea discuțiilor privind viitorul guvern. [...]
Negocierile pentru formarea Guvernului au intrat într-un blocaj după ce președintele Nicușor Dan a respins propunerea PNL–USR–UDMR ca Siegfried Mureșan să fie desemnat premier , potrivit Stirile Pro TV . Premierul interimar Ilie Bolojan spune că la discuția de la Cotroceni „nu a existat o deschidere” pentru această variantă și că este nevoie de continuarea negocierilor. Bolojan a explicat, într-o emisiune la TVR 1, că propunerea cu Mureșan a fost susținută de PNL, USR și UDMR, însă nu a fost acceptată de șeful statului. În același timp, el a indicat că și PSD ar fi respins susținerea pentru această opțiune, ceea ce a dus la oprirea nominalizărilor pe această linie. De ce nu mai e suficientă o singură nominalizare Ilie Bolojan a evitat să spună explicit dacă PNL îl mai susține în continuare pe Siegfried Mureșan pentru funcția de prim-ministru, dar a insistat că procesul ar trebui să includă mai multe variante, pentru a crește șansele unei desemnări „corecte” din perspectiva sprijinului politic. „Pe Siegfried Mureșan nu-l punem între paranteze, dar dânsul a fost o propunere, pe care PSD a respins-o la susţinere (...) eu cred că pentru a putea lua decizii corecte e bine să ai două propuneri.” „Fără cec în alb” în negocierile pentru viitorul Executiv În același context, Bolojan a spus că negocierile trebuie să continue, dar a avertizat că PNL nu va oferi un sprijin necondiționat pentru formarea viitorului Guvern. El a descris situația drept una de „blocaj” și a susținut că partidul său nu ar fi generat criza politică. „Sprijinul pe care-l dăm nu poate fi un cec în alb, pentru că am văzut ceea ce înseamnă cecurile în alb.” [...]
Convocarea Parlamentului în iulie ar putea debloca legile pentru PNRR și, implicit, învestirea Guvernului , într-un moment în care România intră în vacanță parlamentară fără un calendar pentru instalarea rapidă a unui nou executiv, potrivit TVR Info . Vicepreședintele PNL Siegfried Mureșan, propus de PNL, USR și UDMR pentru funcția de prim-ministru, a spus la Digi 24 că se așteaptă ca Parlamentul să fie convocat în a doua parte a lunii iulie, într-o sesiune extraordinară. În opinia lui, aceasta ar crea „o oportunitate” atât pentru adoptarea unor legi necesare atragerii banilor din Planul Național de Redresare și Reziliență (PNRR), cât și pentru testarea unei majorități parlamentare care să permită învestirea unui nou Guvern. Mureșan a susținut că, în acest moment, „nu există un plan pentru o învestire imediată a Guvernului”, în condițiile în care nu a fost convocată o sesiune extraordinară și nu există o desemnare de premier. El a adăugat că Ilie Bolojan rămâne prim-ministru interimar, cu atribuții limitate, iar în următoarele săptămâni executivul ar urma să se concentreze pe reformele necesare pentru finalizarea PNRR. Miza: termenul de 31 august și „aproximativ 7 miliarde de euro” din PNRR Argumentul central invocat de Mureșan este calendarul PNRR: până la finalul lunii august, România ar trebui să mai absoarbă „aproximativ 7 miliarde de euro” (aprox. 35 miliarde lei), iar pentru asta ar fi nevoie de adoptarea unor legi până la 31 august. În acest context, el a afirmat că va fi necesară convocarea Parlamentului, deoarece „un Guvern demis nu poate da ordonanțe de urgență”. Ce scenarii politice vede Mureșan și ce exclude Europarlamentarul liberal a reiterat că, la acest moment, există două variante pe care le numește „ipotetice”: un guvern minoritar PSD, cu Sorin Grindeanu premier; un guvern minoritar PNL–UDMR–USR. Mureșan a respins ideea că guvernarea ar depinde de AUR, partid despre care a spus că are „aproximativ 20%” în Parlament, și a afirmat că o majoritate poate fi construită fără discuții cu AUR. Totodată, a declarat că nu agreează varianta rotației premierului, argumentând că un mandat de patru ani oferă stabilitate și predictibilitate. Materialul are ca sursă Agerpres. Pentru contextul blocajului politic și al intrării în vacanța parlamentară, TVR Info trimite și la un articol separat despre lipsa unui compromis între partidele prooccidentale pentru formarea guvernului. [...]
Parlamentul ar putea fi chemat în sesiune extraordinară la final de iulie pentru pachetul PNRR , însă trecerea tuturor reformelor necesare nu este sigură, potrivit informațiilor publicate de Economedia , care citează surse din PSD. Miza imediată este adoptarea pachetului de măsuri necesare pentru îndeplinirea jaloanelor din Planul Național de Redresare și Reziliență (PNRR), pentru care parlamentarii PSD ar fi fost anunțați să fie pregătiți de o sesiune extraordinară spre finalul lunii iulie. Aceleași surse indică însă că PSD nu ar susține toate proiectele incluse în acest pachet. Reformele PNRR, sub risc politic În acest context, una dintre cele mai disputate inițiative rămâne Legea salarizării unitare , pe fondul „mizei electorale” a proiectului, potrivit sursei citate. Informația sugerează că, deși convocarea unei sesiuni extraordinare ar urmări accelerarea adoptării reformelor, consensul politic pentru întregul set de măsuri nu este garantat. Posibilă învestire a unui nou guvern, tot la final de iulie În paralel, la finalul lunii iulie ar putea avea loc și învestirea unui nou guvern, dacă va fi desemnat un premier care să poată strânge o majoritate parlamentară. Sursele citate vorbesc despre nevoia unei perioade de „una-două săptămâni de liniște” înainte ca negocierile pentru majoritate să poată avansa. În același cadru, scenariul desemnării ministrului Finanțelor, Alexandru Nazare , ca premier „nu este considerat unul realist în acest moment”, potrivit surselor. [...]
După aproape două luni fără un guvern cu puteri depline, miza imediată devine deblocarea deciziei la Cotroceni , iar o eventuală nominalizare a lui Sorin Grindeanu ar putea aduce o majoritate parlamentară „numerică”, cu efect direct asupra predictibilității și riscului de prelungire a interimatului, potrivit unei analize publicate de Adevărul . În acest interval, două încercări de formare a unui nou guvern au eșuat, iar președintele Nicușor Dan este cel care trebuie să decidă viitorul premier. Consultantul politic Radu Turcescu explică prelungirea crizei printr-un blocaj de negociere, nu prin diferențe ideologice majore: liderii politici ar fi evitat compromisul, preferând să-și conserve pozițiile și să nu plătească un cost de imagine în fața propriului electorat. „Timp de opt săptămâni, nimeni nu a vrut să cedeze niciun milimetru. Fiecare tabără s-a baricadat în propriile pretenții, preferând să țină țara pe loc, decât să riște o pierdere de imagine în fața propriului electorat.” De ce contează pentru economie: interimatul și „înghețarea” deciziilor În analiza citată, Turcescu susține că negocierile ar fi ajuns într-un punct în care partidele au tot mai puține opțiuni, iar presiunea acumulată le împinge spre o soluție. El leagă însă direct durata interimatului de riscuri economice, în special dacă discuțiile se blochează pe împărțirea portofoliilor și a resurselor către teritoriu. „Dacă negocierile se împotmolesc la detalii tehnice sau la împărțirea banilor pentru teritoriu, riscăm ca acest interimat toxic să se prelungească și să înghețe economia.” Tot el estimează că, dacă partidele mari ajung la un acord pe „ministerele cheie” în zilele următoare, un guvern funcțional ar putea fi format în maximum două săptămâni. De ce ar colabora Nicușor Dan cu PSD, în logica majorității Posibilitatea ca Nicușor Dan să îl desemneze pe Sorin Grindeanu a generat nemulțumiri în rândul unei părți a electoratului de dreapta, însă consultantul argumentează că decizia ar trebui citită prin raportul de forțe din Parlament. În această cheie, PSD ar oferi „stabilitatea numerică” necesară pentru a trece legi și a asigura funcționarea statului, chiar cu un cost de imagine pe termen scurt pentru președinte. Cine câștigă și cine pierde, dacă Grindeanu ajunge premier În scenariul unei nominalizări, Turcescu indică drept principali beneficiari PSD și pe Sorin Grindeanu, inclusiv prin revenirea partidului la controlul guvernării și, implicit, asupra bugetelor, programelor de investiții și numirilor în administrație. „Partidul reintră oficial în controlul marilor bugete, al programelor de investiții și al numirilor în funcțiile cheie din administrație.” La capitolul perdanți, consultantul plasează, pe de o parte, liderii percepuți ca blocând negocierile prin condiții „de neclintit” și răzgândiri, iar pe de altă parte tabăra care a mizat pe continuarea reformelor administrative asociate fostului premier Ilie Bolojan. În această logică, proiectele de eficientizare a aparatului bugetar ar putea fi „îndulcite sau încetinite”, pe fondul unei căutări a „păcii sociale” cu sindicatele și aparatul de stat. Anticipatele, mai degrabă instrument de presiune Deși alegerile anticipate au fost invocate în negocieri, Turcescu le descrie ca puțin probabile și folosite mai ales ca pârghie de negociere; el avansează o probabilitate „sub 10%”, argumentând că puțini parlamentari ar fi dispuși să își riște mandatul. (Fragmentul din sursă este trunchiat, astfel că nu apar în text toate detaliile raționamentului.) [...]
