Știri
Știri din categoria Politică

România ar avea nevoie de un guvern temporar „cu puteri depline” pentru a ieși din blocajul politic pe durata verii, susține rectorul SNSPA, Remus Pricopie, într-o poziție prezentată de Adevărul. Ideea vizează înlocuirea actualei formule de interimat cu un executiv limitat ca mandat, care să asigure stabilitate și să evite prelungirea incertitudinii până în toamnă, în condițiile în care Parlamentul a intrat în vacanță.
Pricopie argumentează că „criza politică nu poate fi amânată”, iar blocajul nu ar trebui „trimis în vacanță”. Într-o postare pe Facebook, el propune un „Guvern de armistițiu” care să funcționeze pe baza dialogului și compromisului, cu un mandat de aproximativ cinci-șapte luni.
„Actualul interimat ar trebui să lase loc unui Guvern de armistițiu, dar cu puteri depline: o formulă temporară (pentru 5 - 7 luni), bazată pe dialog și compromis, care să ofere României stabilitate, iar partidelor timpul necesar pentru a construi o soluție politică durabilă”
Rectorul SNSPA plasează responsabilitatea depășirii blocajului la partidele care au format majoritatea pro-europeană în iunie 2025 și care au susținut învestirea Guvernului condus de Ilie Bolojan. El nominalizează explicit:
„PSD, PNL, USR, UDMR și Grupul Parlamentar al Minorităților Naționale au astăzi responsabilitatea de a depăși blocajul politic și de a pune interesul României înaintea intereselor de partid”
În evaluarea sa, dacă formațiunile acceptă principiul prioritizării interesului public, un astfel de guvern ar putea fi negociat și învestit „într-un timp scurt”. Totodată, Pricopie susține că o formulă de acest tip ar arăta că partidele democratice pot asigura guvernarea fără a depinde, „direct sau indirect”, de voturile unui partid extremist pentru învestirea unui executiv pro-european cu puteri depline.
Recomandate

USR pregătește o alianță cu PNL ca alternativă la actuala guvernare , pe fondul acuzațiilor că PSD ar încerca să rămână simultan la putere și să se comporte ca partid de opoziție, potrivit Digi24 . Mesajul a fost transmis de președintele USR, Dominic Fritz , în timpul unei vizite la Buzău, unde a vorbit despre construirea unui „pol reformist” care să ofere o alternativă politică „fără PSD și fără AUR”. În logica anunțului, miza este una de arhitectură politică și de guvernare: USR susține că, singur, nici el și nici PNL nu pot strânge „tracțiunea necesară” pentru a deveni o alternativă credibilă, motiv pentru care cele două partide ar lucra la o formulă de colaborare, inclusiv o alianță electorală. De ce contează: repoziționare înainte de alegeri și o posibilă nouă formulă de guvernare Fritz a prezentat demersul ca pe o încercare de a coagula forțe politice și civice care „își doresc o altă Românie”, invocând riscul ca PSD și AUR să „acapareze și mai mult toată puterea” și, în consecință, „să sărăcească și mai mult această țară”. În același timp, liderul USR a încercat să delimiteze viitoarea construcție de actuala guvernare, susținând că PSD ar urmări să controleze deciziile, dar să evite asumarea costurilor politice ale guvernării. Acuzațiile la adresa PSD și a conducerii Guvernului În declarațiile de la Buzău, Fritz a acuzat PSD că joacă „un joc cu multe fumigene”, în care ar încerca să fie „în același timp la putere și în opoziție”. El a vorbit și despre un „monopol al puterii” la nivel național și local, pe care USR ar vrea să îl rupă. Pe zona executivă, Fritz a susținut că deciziile ar fi luate de vicepremierul Marian Neacșu , nu de premierul Luca Niculescu, descriind situația ca pe o „construcție fumigenă” în care „Neacșu trage sforile”, iar premierul este cel vizibil public. Ce urmează Din informațiile prezentate, USR se află în faza de lucru la această colaborare cu PNL, fără a fi anunțate detalii despre calendar, forma exactă a alianței sau condițiile politice ale unei înțelegeri. În lipsa acestor elemente, rămâne de urmărit dacă discuțiile se concretizează într-un acord electoral și ce alte „forțe” ar putea fi atrase în „polul reformist” invocat de Fritz. [...]

PNL și USR spun că au finalizat, la nivel de grupuri parlamentare, proiectul de reducere a numărului de parlamentari , iar inițiativa urmează să fie prezentată „în perioada următoare”, potrivit Antena 3 . Miza este una de reglementare: dacă proiectul intră în procedură legislativă, poate redeschide discuția despre arhitectura Parlamentului și despre capacitatea actualei majorități de a împinge reforme instituționale. Ilie Bolojan , președintele PNL, a declarat vineri seara, într-o conferință de presă la Sibiu, că propunerea este „practic definitivată” de grupurile parlamentare ale PNL și USR și că prezentarea ar trebui făcută de parlamentarii care au lucrat la text. „Vom face această propunere (...). Practic, este definitivată de către grupurile USR și PNL și mi se pare de bun-simț să o prezinte colegii care au lucrat la acest proiect.” Fără cifre și fără calendar, deocamdată Întrebat când va fi prezentată inițiativa și cu cât ar urma să fie redus numărul parlamentarilor, Bolojan nu a avansat nici o cifră și nici un calendar precis, conform informațiilor transmise de Agerpres și preluate de Antena 3. De ce spune Bolojan că „nu mai există constrângeri” Liderul PNL a explicat că, în perioada în care a condus Guvernul, reducerea numărului de parlamentari nu a putut fi promovată din cauza lipsei unui acord între partidele din coaliție, menționând că același blocaj a existat și pe tema reorganizării administrative . „Nu a fost un acord nici pe reducerea numărului de parlamentari, nici pe reorganizarea administrativă. Aceasta este realitatea. Acum nu mai avem niciun fel de constrângere și vom propune reducerea numărului de parlamentari, o formulă cât se poate de serioasă.” Următorul subiect: reorganizarea administrativ-teritorială Bolojan a mai spus că PNL va pregăti și o propunere privind reorganizarea administrativ-teritorială, cu accent pe fundamentare în „soluții concrete”, nu pe simple anunțuri politice. În acest punct, articolul nu oferă detalii despre conținutul reformei sau despre un calendar de prezentare. [...]

PNL acuză lipsa unui proiect concret pentru reorganizarea administrativă , iar Ilie Bolojan spune că, dincolo de comasarea voluntară posibilă deja prin lege, „nu există nimic serios” în demersul anunțat de guvernul dominat de PSD, potrivit Digi24 . Într-o conferință de presă la Sibiu, vineri seară, președintele PNL a criticat faptul că tema reorganizării administrative este „aruncată” în spațiul public fără un proiect și fără o discuție pe „ceva concret”, în condițiile în care, susține el, există declarații diferite la Ministerul Dezvoltării, la partid și la Guvern. „Nu poţi să vii să arunci tema reorganizării administrative, care are un impact mare asupra cetăţenilor multor localităţi, fără să vii cu un proiect şi să discuţi pe ceva concret.” Ce spune Bolojan că există, de fapt, acum Bolojan a afirmat că singurul element „anunțat” care poate fi pus în practică imediat este comasarea voluntară între localități, deoarece aceasta se poate face pe baza legislației actuale, fără modificări legislative. Totodată, el a arătat că orice primărie are deja baza legală pentru a propune fuziunea cu o altă primărie, iar dacă autoritățile din două comune se înțeleg, nu vede „niciun fel de problemă”. Miza: reorganizare cu efecte asupra serviciilor, nu doar tăieri de cheltuieli Liderul PNL a spus că România are nevoie de o reorganizare administrativă, dar că aceasta trebuie gândită „cât se poate de serios” și cu accent pe calitatea serviciilor și pe factorii care pot genera dezvoltare. În argumentația sa, a dat exemplul comunelor sărace: dacă se alătură două astfel de comune, rezultatul nu devine automat o comună bogată. Bolojan a mai susținut că reducerea cheltuielilor este necesară, dar „nu e suficientă”, și a acuzat PSD de inconsecvență între pozițiile anterioare și anunțurile actuale. „Este o fractură logică între tot ceea ce au făcut până acum şi anunţurile pe care le fac.” Ce urmează în PNL PNL va continua consultările interne cu primarii, inclusiv cu cei din comune, iar partidul ar urma să își exprime un punct de vedere la începutul lunii decembrie. Digi24 notează că informațiile despre consultările anunțate sunt relatate de News.ro. Bolojan a mai precizat că, în perioada în care a fost la guvernare, nu a promovat reorganizarea administrativă din lipsa unui acord între partide pe acest subiect. [...]

Demisia forțată a Nicoletei Pauliuc deschide o dispută de statut în PNL , după ce Biroul Politic Național al Organizației Femeilor Liberale (OFL) a votat înlăturarea ei, iar aceasta susține că doar Congresul partidului o poate demite, potrivit Adevărul . Sâmbătă, 21 noiembrie, forul de conducere al OFL a adoptat propunerea de demitere cu 42 de voturi „pentru” din 45 exprimate; două voturi au fost „împotrivă”, iar unul a fost nul. După vot, Pauliuc a afirmat că procedura nu ar fi validă în afara Congresului. Motivele invocate de OFL: lipsă de implicare și absențe la întâlniri Într-un comunicat, OFL indică drept motiv principal „lipsa implicării, a activității susținute și a coordonării la nivel național” în ultimii doi ani, aspecte semnalate de reprezentantele organizațiilor județene. Organizația mai susține că au existat trei întâlniri de dialog cu reprezentantele din țară (20 septembrie, 30 octombrie – 1 noiembrie și 21 noiembrie 2026), la care Nicoleta Pauliuc nu ar fi participat. În același mesaj, OFL afirmă că decizia reflectă „voința majoritară” de relansare a activității, prin implicare și consolidarea echipelor județene. „Organizația Femeilor Liberale are nevoie de activitate, de dialog permanent și de o echipă care construiește împreună. Nu ne dorim dezbinare, ci o organizație în care fiecare femeie este ascultată, respectată și implicată. Este momentul să trecem de la dialog la acțiune.” Replica Nicoletei Pauliuc: „Numai Congresul o poate demite” Pauliuc a criticat conflictele interne din PNL și a transmis, într-o postare pe Facebook, că femeile din partid „merită mai mult decât să fie prinse în răfuielile interne”. Ea afirmă că propunerea de demitere ar fi „al șaselea episod de presiune politică” din ultimele luni, pe care îl pune pe seama votului său pentru învestirea unui premier liberal și a contestării în instanță a unor decizii ale conducerii PNL. În plus, invocă prevederi statutare și regulamentare, susținând că președinta OFL este aleasă de Congres și doar Congresul o poate demite. „Eu nu consider că am greșit, dar am ajuns la șase sancțiuni pentru același lucru. Regulamentul OFL e clar: președinta e aleasă de Congres și numai Congresul o poate demite. Până atunci, rămân președinta Organizației Femeilor Liberale.” Ce urmează Din informațiile prezentate, miza imediată este una procedurală: dacă votul Biroului Politic Național al OFL produce efecte sau dacă schimbarea conducerii trebuie tranșată la nivel de Congres, așa cum susține Pauliuc. Sursa nu indică pași concreți sau un calendar pentru o decizie la nivelul Congresului. [...]

La o lună de la intrarea PSD la guvernare, europarlamentarul PNL Siegfried Mureșan acuză că partidul a prioritizat consolidarea puterii interne și negocieri pentru funcții, în timp ce promisiuni cu impact fiscal și social – precum reducerea TVA la carburanți – nu au fost puse în practică , potrivit Digi24 . Mureșan, care este europarlamentar și este prezentat de Digi24 drept „fosta desemnare a președintelui pentru funcția de premier”, susține într-o postare pe Facebook că bilanțul PSD după prima lună în Executiv ar arăta o „concentrare a puterii guvernamentale” în jurul vicepremierului Marian Neacșu și „înțelegeri cu AUR pentru împărțirea funcțiilor în stat”. „Bilanțul PSD după o lună de guvernare: Concentrarea puterii guvernamentale în mâinile lui Marian Neacșu, pentru a servi clientela de partid – DA. Înțelegeri cu AUR pentru împărțirea funcțiilor în stat – DA.” Miza economică: promisiuni fiscale invocate ca neîndeplinite În aceeași postare, Mureșan enumeră măsuri pe care PSD le-ar fi promis înainte de intrarea la guvernare și care, la o lună, nu ar fi fost implementate. Printre acestea, el menționează explicit: reducerea TVA la carburanți – „NU”; reducerea generală a accizelor la carburanți – „NU”; indexarea salariilor și alocațiilor – „NU”; indexarea pensiilor – „încă «se analizează»”; identificarea „găurii” bugetare despre care PSD ar fi spus că a fost lăsată de Guvernul Bolojan – „NU”. Tot în postare, Mureșan afirmă că „PSD este cel care lăsase o gaură mare în buget”, iar „Guvernul Bolojan a acoperit o mare parte din ea”, fără ca materialul să ofere cifre sau o evaluare independentă a acestor afirmații. Context politic: PSD, rol major în coaliție fără premier PSD a intrat la guvernare la 20 octombrie 2026, într-o coaliție condusă de premierul independent Luca Niculescu. Deși nu deține funcția de prim-ministru, partidul are, potrivit Digi24, 11 miniștri și un ministru delegat și controlează portofolii precum Transporturile, Justiția, Apărarea, Agricultura și Sănătatea. Afirmațiile lui Mureșan sunt prezentate ca poziție politică exprimată pe Facebook; materialul nu include un răspuns al PSD la criticile formulate. [...]

PNL pregătește pentru decembrie un proiect de reorganizare administrativ-teritorială , cu miză pe eficiența cheltuielilor publice , după ce liderul partidului, Ilie Bolojan, a criticat drept „neserioasă” inițiativa PSD și a spus că simpla comasare de localități nu rezolvă problemele de dezvoltare, potrivit G4Media . Bolojan a declarat la Sibiu, după o întâlnire cu primarii PNL, că partidul își propune să formuleze „un punct de vedere” la începutul lunii decembrie, în urma unor consultări cu aleșii locali, inclusiv cu primari de municipii. Ideea, spune el, este ca proiectul să fie documentat și să țină cont de calitatea serviciilor publice și de factorii care pot genera dezvoltare, nu doar de reducerea cheltuielilor. „România are nevoie de reorganizare administrativă, dar trebuie gândit un proiect serios. Acum de exemplu, dacă se alătură două comune sărace nu înseamnă că vom avea o comună bogată.” De ce contează: reorganizarea, legată explicit de costuri și servicii publice În intervenția sa, liderul PNL a insistat că reducerea cheltuielilor este „necesară”, dar „nu este suficientă” fără o fundamentare care să arate cum se îmbunătățesc serviciile și cum se creează premise de dezvoltare. Mesajul vine în contextul în care Bolojan susține că PSD s-ar fi opus anterior reducerii cheltuielilor și acuză lipsa unui proiect coerent la nivel guvernamental. Totodată, el a criticat faptul că, pe tema reorganizării, ar exista poziții diferite între Ministerul Dezvoltării, partid și Guvern și că, în lipsa unui proiect, singurul element rămas este „planul de comasare benevolă”, posibil și în baza legislației actuale. De ce nu a fost făcută reforma când era premier și ce spune despre UDMR Întrebat de ce nu a promovat reorganizarea administrativ-teritorială sau reducerea numărului de parlamentari în perioada în care a fost premier, Bolojan a spus că prioritatea guvernului a fost reducerea deficitelor bugetare. El a invocat și o înțelegere în coaliție potrivit căreia proiectele fără acordul tuturor partidelor nu intrau în dezbaterea parlamentară. Pe tema opoziției din coaliție, Bolojan nu a negat că UDMR ar fi avut rezerve, invocând sensibilități legate de efectele unificării unor comunități cu etnii diferite, în special în județe cu populație preponderent maghiară, precum Covasna și Harghita. Ce urmează Bolojan a spus că va continua consultările cu primarii și că în decembrie PNL va veni cu un proiect „serios” de reorganizare administrativă. În același timp, a afirmat că, fiind în prezent în afara guvernării și fără constrângeri, intenționează să revină și asupra proiectului de reducere a numărului de parlamentari. [...]