Știri
Știri din categoria Politică
Ministrul Sănătății, Alexandru Rogobete, spune că își depune demisia joi, o mișcare care adâncește incertitudinea de la vârful unui minister-cheie și complică funcționarea Guvernului în plină criză politică, potrivit G4Media.
Rogobete (PSD) a fost întrebat dacă și-a scris demisia și a răspuns:
„Mâine este ziua demisiei, o voi scrie repede”.
În aceeași intervenție, ministrul a adăugat:
„Tot ce regret este că democrația din România a ajuns să stea într-un singur om”.
Ministrul a spus că nu știe cine îi va urma în funcție și a indicat că varianta unui secretar de stat delegat nu i se pare probabilă. În schimb, a avansat scenariul numirii unui interimar de către prim-ministru, din componența actuală a Guvernului.
Pe termen scurt, miza este una operațională: un minister cu rol central în finanțarea și coordonarea sistemului sanitar intră într-o perioadă de tranziție, cu decizii potențial amânate până la stabilirea unei conduceri interimare sau a unui nou ministru. G4Media nu oferă detalii despre calendarul procedural al demisiei sau despre un nume vehiculat pentru succesiune.
Anunțul demisiei este relatat de G4Media ca venind pe fondul tensiunilor politice, iar declarațiile ministrului trimit la nemulțumiri legate de modul în care funcționează decizia politică. Informația privind transmiterea declarațiilor este atribuită de publicație agenției MEDIAFAX.
Recomandate
George Simion acuză o tentativă de „racolare” a parlamentarilor AUR în negocierile pentru învestirea guvernului Veștea , susținând că deputatul Muhammad Murad ar fi fost chemat la Vila Lac de Adrian Veștea și Eugen Tomac pentru a discuta sprijin parlamentar, potrivit HotNews . Episodul indică o escaladare a tensiunilor din criza politică și mută presiunea pe modul în care se construiesc majoritățile în Parlament. Simion a declarat pentru Gândul că, „după desemnarea intempestivă a lui Adrian Veștea”, Murad ar fi fost invitat la Vila Lac, unde s-ar fi discutat „cum ar putea o parte dintre parlamentarii AUR să voteze guvernul Veștea”. „După desemnarea intempestivă a lui Adrian Veștea, unul dintre deputații AUR, domnul Murad, a fost invitat la Vila Lac de către Adrian Veștea și Eugen Tomac. Aceștia au luat parte la o discuție despre cum ar putea o parte dintre parlamentarii AUR să voteze guvernul Veștea, de parcă noi am fi o tarabă.” Acuzații în lanț: de la negocieri la „divizare” politică Liderul AUR l-a acuzat pe președintele Nicușor Dan că, de la declanșarea crizei politice, ar fi încercat nu doar divizarea PNL, ci și a AUR. În aceeași linie, Simion a susținut că Veștea și Tomac ar fi încercat „să spargă” PNL și, ulterior, AUR, afirmând că Murad ar fi informat partidul despre ce i s-ar fi propus. Poziția AUR: fără miniștri, fără sprijin pentru guvern Simion a mai spus că a participat la întâlniri la Palatul Cotroceni, atât oficiale, cât și informale, în cadrul consultărilor cu partidele. În același timp, el a exclus susținerea unui guvern în care AUR nu are miniștri și „funcții importante în stat”, argumentând că, în lipsa implicării în luarea deciziilor, partidul nu poate face parte dintr-o coaliție de guvernare. [...]
Traian Băsescu avertizează că soluțiile politice „în afara Constituției” pot destabiliza funcționarea statului , pe fondul crizei declanșate de moțiunea de cenzură PSD–AUR împotriva Guvernului Bolojan, potrivit news.ro . Fostul președinte a spus, miercuri seară, la B1 TV, că „nivelul” liderilor politici actuali îi face să „orbecăie în decizii” și să creadă că pot impune „decizii care nu sunt constituționale”, descriind situația drept „un moment de criză majoră”. „Oamenii ăştia, politicienii, căutând soluţii în afara Constituţiei, riscă să prăbuşească statul, riscă să facă din România un stat fără reguli.” Ținta criticilor: PSD și PNL Băsescu a acuzat atât PSD, cât și PNL că tratează situația prin „ambiții personale” și „orgolii”, susținând că, într-un context de „multe crize simultane suprapuse”, lipsa unei soluții politice arată incapacitatea de a pune interesul public înaintea intereselor de partid. „Nu mai eşti un politician care serveşte ţara, eşti un politician care… aproape că-şi trădează ţara pentru nişte interese mărunte, orgolii.” Context: moțiunea PSD–AUR și blocajul politic În același cadru, publicația notează că criza politică generată de moțiunea de cenzură PSD–AUR împotriva Guvernului Bolojan este departe de a fi rezolvată , fără a oferi detalii suplimentare despre pașii următori sau un calendar al deblocării. [...]
Discursul lui Viktor Orbán la Băile Tușnad capătă miză politică regională după schimbarea de putere de la Budapesta, în condițiile în care noul premier ungar, Péter Magyar, cere o dezbatere publică în România, dar nu a fost invitat la eveniment, potrivit Mediafax . Confruntarea directă nu va avea loc, iar Magyar acuză organizatorii că evită o dezbatere reală, amintind că „ Tusványos ” este finanțat și din banii contribuabililor ungari. În același timp, el spune că un eveniment care primește „sute de milioane de forinți” din fonduri publice ar trebui să găzduiască discuții autentice între putere și opoziție, nu doar intervenții ale politicienilor apropiați de FIDESZ. „Nu fiți lași, invitați-l pe premierul Ungariei!” De ce contează ediția din acest an Viktor Orbán urmează să vorbească sâmbătă, de la ora 10:30, pe scena principală de la Băile Tușnad, alături de europarlamentarul László Tőkés și deputatul FIDESZ Németh Zsolt, unul dintre fondatorii evenimentului. Apariția are o semnificație aparte: este prima participare a lui Orbán la Tusványos, după aproximativ 17 ani, din postura de lider al principalului partid de opoziție, nu de premier. Universitatea de Vară de la Băile Tușnad a fost creată inițial ca forum de dialog româno-maghiar, dar a devenit în timp scena discursurilor ideologice ale lui Orbán. Tot aici, în 2014, el a prezentat conceptul „statului iliberal”, iar ulterior și-a anunțat direcții de politică internă și externă. Cine lipsește și ce spun organizatorii Organizatorul principal, Németh Zsolt, a recunoscut anterior că Péter Magyar nu a fost invitat. Mediafax notează că mai mulți reprezentanți ai partidului TISZA, între care Tarr Zoltán și Kapitány István, ar fi primit invitații la diverse dezbateri, însă le-au refuzat. În consecință, formațiunea aflată la guvernare la Budapesta nu este reprezentată la ediția din acest an. Fondatorul transilvănean al Tusványos, Toró T. Tibor, a declarat că ar exista loc atât pentru reprezentanții Guvernului ungar, cât și pentru dezbateri politice consistente, însă a invocat faptul că impactul schimbării majore de putere din Ungaria nu este încă pe deplin clarificat și și-a exprimat speranța că o confruntare ar putea fi organizată la ediția viitoare. Contextul politic de la Budapesta Potrivit Mediafax, la alegerile din aprilie, partidul TISZA condus de Péter Magyar a obținut 53,18% din voturile pe liste și 141 din cele 199 de mandate, ceea ce i-a adus o majoritate constituțională de două treimi. Alianța FIDESZ-KDNP a primit 38,61% și 52 de mandate, pierzând puterea după 16 ani de guvernare neîntreruptă sub Orbán. Ajuns la conducerea Guvernului în luna mai, Magyar ar fi început restructurarea unor instituții și mecanisme din perioada Orbán, inclusiv prin schimbări privind presa publică, desființarea Oficiului pentru Protecția Suveranității și modificări constituționale legate de justiție, anticorupție și limitarea mandatelor parlamentarilor. Una dintre modificări a dus la încheierea anticipată a mandatului președintelui Tamás Sulyok, ales în 2024 cu sprijinul FIDESZ, iar reforma introduce și o limită de 12 ani pentru mandatele parlamentarilor. Orbán a calificat acțiunile noului Guvern drept „tiranie” și a anunțat o mișcare de „rezistență pașnică”, în timp ce Magyar susține că măsurile sunt necesare pentru eliminarea corupției și reconstruirea instituțiilor democratice. Ediția a 35-a a Universității de Vară de la Băile Tușnad are loc între 21 și 25 iulie, sub tema „Tusványos 35 – Întreg cu tine!”, reunind, între alții, actuali și foști parlamentari FIDESZ, reprezentanți ai comunităților maghiare din mai multe țări, precum și profesori, jurnaliști și sociologi. [...]
Două drone rusești au fost doborâte în România în mai puțin de 24 de ore, iar episodul ridică miza de securitate și presiunea pe capacitatea de decizie a statului într-un context de instabilitate politică internă, potrivit unei analize din Adevărul . Evenimentele vin la scurt timp după incidentul de la Galați , unde o dronă rusească a lovit un bloc de locuințe, rănind două persoane. Potrivit sursei, episodul a declanșat un scandal diplomatic între România și Rusia, care s-a încheiat cu închiderea consulatului rus de la Constanța . Ce s-a întâmplat și ce indică datele operaționale Analiza notează că a doua dronă a venit din spațiul Mării Negre și a fost doborâtă pe teritoriul României. Protecția spațiului aerian românesc este asigurată de NATO, iar interceptarea ultimelor două drone s-a făcut „la comanda NATO”, deși doborârea a fost realizată de un pilot român pe F-16, același în ambele cazuri. Sunt oferite și detalii despre traseu și timp: în primul caz, drona intrată pe lângă Sulina ar fi zburat 83 de minute în spațiul românesc, parcurgând 200 km; în al doilea caz, ar fi fost vorba de câteva minute și aproximativ 9 km. De ce ar conta România în scenariul unei „provocări” către NATO Textul susține că războiul Rusia–Ucraina a intrat într-o fază care afectează puternic Rusia, invocând atacuri ucrainene asupra industriei petrochimice rusești și consecințe asupra disponibilității de benzină și motorină, inclusiv pentru nevoi militare. În acest context, autorul avansează ipoteza că Moscova ar putea urmări o escaladare „minoră” cu NATO, suficientă pentru mesaj intern, dar sub pragul unei reacții majore. În această logică, România ar fi vulnerabilă prin prisma climatului politic intern: lipsa unui „guvern cu puteri depline”, existența unor forțe politice descrise ca anti-europene și anti-ucrainene și riscul unei majorități instabile. Sunt menționate explicit AUR, liderul său George Simion (cu interdicție de intrare în Ucraina și Republica Moldova) și Diana Șoșoacă (SOS), caracterizată în text ca fiind „pe față pro Moscova și pro Putin”. Totodată, analiza afirmă că, deși președintele Nicușor Dan este „ferm pro occidental și pro NATO”, nu este clară influența Rusiei în eșaloanele inferioare din politică, Armată și Justiție. Ce urmează: riscul de repetare și limitele răspunsului aliat Dacă se confirmă că România este „luată la țintă” pentru astfel de atacuri-test, analiza consideră posibilă o succesiune rapidă de noi provocări, amintind un episod din Polonia cu un „roi” de drone, din care ar fi fost doborâte doar patru. După incidentul de la Galați, sursa nu exclude consecințe mai grave, inclusiv pierderi de vieți omenești și distrugeri de clădiri sau echipamente militare. În același timp, este subliniată ideea că NATO ar fi constrâns de reacții „proporționale” și rămâne neclar dacă incidentele din Polonia, Țările Baltice și România pot declanșa o reacție „devastatoare” împotriva Rusiei, așa cum ar fi avertizat Mark Rutte, secretarul general al NATO. În concluzie, miza imediată pentru România, în lectura autorului, este ca relația operațională cu NATO să rămână „serioasă și eficientă” și ca instabilitatea politică internă să nu afecteze capacitatea de răspuns în cazul unei escaladări. [...]
Blocajele feroviare din sezonul estival riscă să tensioneze aprovizionarea cu carburanți în Vest , chiar dacă, pe termen scurt, nu sunt așteptate probleme de import din Kazahstan, potrivit Antena 3 . Ilie Bolojan a indicat drept vulnerabilitate principală capacitatea CFR de a „livra cadențat” trenurile-cisternă către depozitele din vestul țării, în condițiile în care traficul de pasageri spre litoral crește puternic vara. Bolojan a spus că depozitul care aprovizionează România de la Oil Terminal are dificultăți în a trimite regulat trenuri-cisternă spre vest, pe fondul „rulajului important de trenuri către mare” în sezonul estival. În plus, a invocat și un „blocaj” pe ruta Constanța–Fetești , din cauza lucrărilor. Ce înseamnă, practic, pentru piața carburanților Pe termen foarte scurt, Bolojan a afirmat că „cel puțin în următoarele două săptămâni” nu estimează probleme de aprovizionare. Totuși, mesajul central este că riscul imediat nu vine din lipsa țițeiului, ci din logistica internă: întârzieri pe calea ferată între terminal și depozitele din Vest, într-o zonă unde „rezervele din depozite sunt la limite”. Presiune și pe rafinare: scenariu de scădere la Petromidia În paralel, premierul demis a menționat că Rompetrol, care se aprovizionează din relația Kazahstan, caută variante suplimentare de transport pentru a putea rafina „în condiții normale” și în luna august. Dacă situația nu se rezolvă, a spus el, producția ar urma să scadă în august cu 10–15% la rafinăria Petromidia. Contextul invocat include riscurile de securitate din Marea Neagră și atacurile cu drone care au afectat capacitățile de livrare dinspre Kazahstan, după ce Kazahstanul a anunțat suspendarea temporară a încărcării țițeiului în conducta Caspian Pipeline Consortium (CPC) , care alimentează și România. Ce măsuri sunt luate și cine monitorizează Bolojan a indicat ca soluție operațională mutarea livrărilor pe timp de noapte, pentru a reduce presiunea din timpul zilei și a evita sincope în Vest. Separat, a avut loc o întâlnire săptămânală de lucru cu companiile din domeniul petrolier și al distribuției de carburanți, coordonată de Cristian Bușoi (secretar de stat) și Sorin Elisei (secretar general) din Ministerul Energiei. Companiile au transmis că cererile sunt acoperite pentru perioada următoare și nu anticipează „dificultăți majore” sau discontinuități, deși au fost recunoscute întârzieri feroviare generate de lucrări și de fluxul crescut de trenuri de persoane. Ministerul Energiei, împreună cu Ministerul Transporturilor și Infrastructurii, monitorizează situația și spune că sprijină companiile pentru accelerarea transportului. În același timp, autoritățile notează că tabloul internațional rămâne complicat, inclusiv prin blocarea Strâmtorii Ormuz și problemele de securitate din Marea Neagră. [...]
Dragoș Pîslaru a contractat un credit de 630.000 de euro (aprox. 3,15 milioane lei) pentru o vilă lângă Bruxelles , un detaliu care pune din nou în discuție raportul dintre veniturile declarate ale unui demnitar și nivelul angajamentelor financiare asumate, inclusiv în contextul declarațiilor sale publice despre bani, potrivit Antena 3 . Pîslaru, ministru demis și interimar al Muncii, respectiv al Fondurilor Europene, a declarat în luna mai că este întreținut de soție, pe motiv că salariul de demnitar nu îi ajunge. „În acest moment, soția mea mă întreține, pot să declar asta și să îi mulțumesc public. Ăsta e adevărul”, a declarat Pîslaru, în mai. Ce arată datele din declarația de avere, potrivit materialului Antena 3 scrie că, anul trecut, Dragoș Pîslaru a obținut un credit de 630.000 de euro de la o bancă din Bruxelles și și-a cumpărat, lângă capitala Belgiei, o vilă de 225 de metri pătrați, într-un cartier de lux. Publicația notează că prețul unei astfel de proprietăți „pornește de la jumătate de milion de euro”. În același context, sunt menționate veniturile declarate: un salariu lunar de circa 7.400 de lei de la Ministerul Investițiilor și Proiectelor Europene ; aproape 50.000 de dolari pe an (aprox. 230.000 lei) ca „High Level Advisor” la UNICEF, Republica Moldova; soția demnitarului ar încasa un salariu lunar de aproximativ 9.000 de euro (aprox. 45.000 lei), de la o agenție executivă a Uniunii Europene. Contextul de integritate: contracte ale unei firme înființate de Pîslaru cu ministerul pe care îl conduce Materialul mai reține că firma înființată de Dragoș Pîslaru ar continua să încheie contracte cu Ministerul Investițiilor și Proiectelor Europene, instituție condusă de acesta. Informația este atribuită unei anchete Jurnalul.ro, citată de Antena 3. Potrivit acestei anchete, firma ar fi primit cinci contracte „pe bani publici”, cu o valoare totală de peste 13,7 milioane de lei (echivalentul menționat în articol: „peste 2 milioane și jumătate de euro”). Cel mai recent contract, „în valoare de peste jumătate de milion de euro”, ar fi fost încheiat la 8 iunie, la peste o lună după demiterea Guvernului condus de Ilie Bolojan, conform articolului. [...]
