Știri
Știri din categoria Politică
Ministrul Sănătății, Alexandru Rogobete, spune că își depune demisia joi, o mișcare care adâncește incertitudinea de la vârful unui minister-cheie și complică funcționarea Guvernului în plină criză politică, potrivit G4Media.
Rogobete (PSD) a fost întrebat dacă și-a scris demisia și a răspuns:
„Mâine este ziua demisiei, o voi scrie repede”.
În aceeași intervenție, ministrul a adăugat:
„Tot ce regret este că democrația din România a ajuns să stea într-un singur om”.
Ministrul a spus că nu știe cine îi va urma în funcție și a indicat că varianta unui secretar de stat delegat nu i se pare probabilă. În schimb, a avansat scenariul numirii unui interimar de către prim-ministru, din componența actuală a Guvernului.
Pe termen scurt, miza este una operațională: un minister cu rol central în finanțarea și coordonarea sistemului sanitar intră într-o perioadă de tranziție, cu decizii potențial amânate până la stabilirea unei conduceri interimare sau a unui nou ministru. G4Media nu oferă detalii despre calendarul procedural al demisiei sau despre un nume vehiculat pentru succesiune.
Anunțul demisiei este relatat de G4Media ca venind pe fondul tensiunilor politice, iar declarațiile ministrului trimit la nemulțumiri legate de modul în care funcționează decizia politică. Informația privind transmiterea declarațiilor este atribuită de publicație agenției MEDIAFAX.
Recomandate
Declarațiile lui Serghei Lavrov despre alegerile din România sunt folosite ca argument politic înaintea scrutinului parlamentar din Rusia , într-un discurs în care ministrul rus de Externe acuză Uniunea Europeană că ar pregăti „observatori speciali” care ar urma să monitorizeze „în secret” alegerile pentru Duma de Stat, potrivit HotNews . Într-un interviu acordat proiectului online „Sama Menshova”, Lavrov a susținut, citat de agenția rusă TASS, că Moscova ar primi informații despre pregătirea unor observatori ai UE pentru scrutinul legislativ din Rusia. În aceeași intervenție, el a invocat precedente din spațiul post-sovietic, inclusiv Ucraina, pentru a argumenta că Occidentul ar interveni în procese electorale. România, introdusă în narațiunea despre „interferențe” externe Lavrov a făcut apoi o trimitere la alegerile prezidențiale din România și la Călin Georgescu , descriind un scenariu în care, după un prim tur pe care îl prezintă ca fiind fără nereguli, „câștigătorul” ar fi fost „scos din cursă”, deși „nu exista nimic de care să se poată agăța”. „În prima etapă, totul a decurs absolut corect, niciunul dintre observatori nu a remarcat nimic în neregulă, iar câștigătorul a fost un om care s-a pronunţat nu în favoarea respectării orbeşti a ordinelor de la Bruxelles, ci a promovării intereselor naţionale ale României. Dar, deși nu exista nimic de care să se poată agăța, el pur și simplu a fost «scos din cursă» și asta a fost tot”, a afirmat Lavrov. Contextul imediat: alegeri în Rusia, 18–20 septembrie Declarațiile vin înaintea alegerilor parlamentare din Rusia, programate în perioada 18–20 septembrie 2026, când vor fi aleși deputații celei de-a IX-a legislaturi a Dumei de Stat. În acest cadru, referirea la România apare ca parte a argumentației prin care Lavrov contestă rolul și intențiile UE în raport cu procesele electorale. [...]
Președintele Senatului Mircea Abrudean spune că ancheta internă are limite. Într-o declarație citată de Antena 3 , Abrudean susține că, dincolo de „clarificări” deja oferite public, Comisia pentru Constituționalitate nu ar mai avea ce să obțină din investigarea întâlnirii dintre premierul interimar Ilie Bolojan și președinta Curții Constituționale , Simina Tănăsescu. Potrivit lui Abrudean, atât Bolojan, cât și Tănăsescu au explicat public contextul întrevederii din 14 august, iar o anchetă parlamentară nu ar putea depăși acest nivel de lămuriri. Declarația vine în condițiile în care întâlnirea a fost intens contestată politic, pe fondul suspiciunilor privind separația puterilor în stat. Ce spune Abrudean despre locul întâlnirii și „separația puterilor” Abrudean afirmă că a aflat din presă despre întâlnirea desfășurată în biroul său și că a existat o înțelegere cu premierul ca acesta să poată folosi acel spațiu pentru întâlniri la Parlament, fără ca președintele Senatului să ceară detalii despre interlocutori. „În afară de clarificări, nu văd ce se mai poate obține. Asta este realitatea.” În același timp, șeful Senatului spune că ar fi nevoie de o clarificare mai bună a legislației, astfel încât „suspiciuni” similare să nu mai apară în cazul unor întâlniri între demnitari și reprezentanți ai instituțiilor. Ce a făcut comisia și ce urmează Comisia pentru Constituționalitate a Senatului a vizionat imaginile de supraveghere și a audiat ofițerul SPP care asigura paza în 14 august, în biroul președintelui Senatului. Ilie Bolojan nu s-a prezentat la audiere, deși fusese chemat, iar audierea era programată la ora 11.00. Imaginile cu Bolojan și Tănăsescu au fost difuzate în premieră în emisiunea „Decisiv”, realizată de Cătălina Porumbel. Întâlnirea a avut loc cu trei zile înainte ca CCR să declare constituțională Legea integrității , decizie care, conform materialului, ar urma să ducă la pierderea funcției de primar al municipiului Timișoara de către Dominic Fritz. Bolojan a declarat, la Oradea, că întâlnirile între demnitari și reprezentanți ai instituțiilor sunt firești când vizează chestiuni administrative și nu înseamnă amestec în dosare aflate pe rol. Curtea Constituțională, într-un comunicat, a precizat că discuțiile cu executivul au ca obiect exclusiv organizarea și administrarea instituției și a respins ideea că s-ar fi discutat despre sesizarea la Legea ANI. [...]
63,9% dintre români vor un Guvern cu puteri depline cât mai rapid , chiar dacă asta ar însemna compromisuri între partide, potrivit Adevărul , care citează ediția din septembrie 2026 a Barometrului Informat.ro – INSCOP Research . Mesajul dominant al sondajului este unul de reducere a incertitudinii: publicul preferă un acord politic rapid în locul prelungirii interimatului. În oglindă, 26,8% dintre respondenți spun că este mai important ca partidele să nu facă „compromisuri importante”, chiar dacă formarea unui Guvern cu puteri depline ar dura mai mult, iar 9,3% nu știu sau nu răspund. Interimatul, perceput ca risc pentru funcționarea statului Sondajul indică o percepție majoritar negativă asupra prelungirii interimatului guvernamental: 52% dintre cei chestionați cred că, dacă situația ar continua și în următoarele luni, consecințele pentru România ar fi negative. În această categorie, 32,4% se așteaptă la consecințe „foarte negative”, iar 19,6% la consecințe „destul de negative”. Doar 14% anticipează efecte pozitive (8,8% „destul de pozitive” și 5,2% „foarte pozitive”), în timp ce 5,9% nu știu sau nu răspund. Percepția negativă este mai puternică în rândul persoanelor de peste 60 de ani, al celor cu studii superioare și al locuitorilor din București. INSCOP: „cerere de funcționalitate politică” și reducerea incertitudinii Directorul INSCOP Research, Remus Ștefureac , interpretează rezultatele ca pe o presiune publică pentru deblocarea rapidă a negocierilor, chiar cu costul compromisului între partide. „Românii transmit o cerere clară de funcționalitate politică și reducere a incertitudinii.” În analiza sa, compromisul devine acceptabil pentru o parte importantă a electoratului atunci când alternativa este prelungirea blocajului, iar „prelungirea excesivă a interimatului” este percepută „ca o sursă de vulnerabilitate”. Totodată, preferința pentru deblocare apare „transversal” la votanții principalelor partide, ceea ce sugerează că tema este văzută mai degrabă ca una de funcționare a statului decât de identitate politică. Cum a fost realizat sondajul Datele provin din Barometrul Informat.ro – INSCOP Research, un sondaj lunar realizat de INSCOP Research la comanda Informat.ro, în parteneriat cu Strategic Thinking Group. Culegerea datelor a avut loc în perioada 1–7 septembrie 2026, prin metoda CATI (interviuri telefonice), pe un eșantion de 1.100 de persoane de 18 ani și peste, reprezentativ la nivel național pentru populația neinstituționalizată. Eroarea maximă admisă este de ±3%, la un nivel de încredere de 95%. [...]
Camera Deputaților revine la votul cu prezență fizică, renunțând la tablete din plen , după ce Biroul Permanent a aprobat propunerea AUR, potrivit Agerpres . Schimbarea ar urma să se aplice din săptămâna viitoare și este valabilă până la finalul actualei legislaturi. Ce se schimbă, concret, în modul de lucru al Camerei Decizia vizează eliminarea votului dat pe tablete, ceea ce înseamnă că deputații vor trebui să fie prezenți fizic în plen pentru a vota. În material nu sunt oferite detalii tehnice despre procedura exactă care va înlocui votul pe tabletă, dincolo de revenirea la prezența fizică. Calendarul aplicării AUR a anunțat că modificarea va intra în vigoare începând de săptămâna viitoare, ca urmare a aprobării din Biroul Permanent al Camerei Deputaților . Poziția AUR Liderul deputaților AUR, Mihai Enache , a susținut, într-un comunicat de presă, că formațiunea a cerut eliminarea acestei proceduri de vot timp de patru ani și că decizia ar readuce „regula firească” a prezenței în plen. „Parlamentarii vor fi prezenți fizic, așa cum e firesc, în plenul Camerei Deputaților.” [...]
AUR își păstrează linia „anticipate”, dar lasă ușa întredeschisă pentru discuții cu PSD potrivit Antena 3 , care îl citează pe liderul senatorilor AUR, Petrișor Peiu . Mesajul vine pe fondul criticilor interne la adresa lui George Simion și al speculațiilor privind o posibilă repoziționare a partidului în negocierile pentru o majoritate parlamentară. Peiu a respins ideea unei „revolte” sau a existenței unor tabere în AUR, susținând că este vorba doar despre „puncte de vedere” diferite, în contextul declarațiilor făcute de Mohammad Murad, Gheorghe Piperea și Marius Lulea. Ce spune Peiu despre „trio-ul” Murad–Piperea–Lulea și PSD Cei trei au apărut împreună la o emisiune la Realitatea TV, unde l-au criticat pe George Simion și au cerut ca AUR să negocieze formarea unei majorități parlamentare cu PSD. Peiu a spus că, în opinia sa, pozițiile exprimate de Murad și Piperea sunt „rezonabile”, dar nu a comentat afirmațiile lui Marius Lulea. În interpretarea lui Peiu, răspunsurile celor doi au fost date la întrebarea dacă AUR ar trebui să meargă la discuții dacă PSD invită partidul la negocieri. El a argumentat că nu poți refuza o discuție, dar a nuanțat că aceasta ar avea sens doar într-un cadru care implică participarea AUR la guvernare. „Eu aș spune că nu există tabere în AUR, există puncte de vedere.” „Această discuție se poate face numai în contextul în care am participa la guvernare.” Linia oficială: alegeri anticipate, pe fondul crizei politice Peiu a reiterat că poziția oficială a AUR pentru încheierea crizei politice rămâne organizarea de alegeri anticipate. Tot el a afirmat că partidul ar putea obține un scor care „probabil” i-ar permite să formeze guvernul și a susținut că „aritmetica parlamentară” ar arăta diferit după eventuale anticipate. În același context, Peiu a spus că percepția publică despre AUR s-ar schimba odată ajuns la putere, respingând ideea unei transformări de tip „melonizare” (referire la premierul italian Giorgia Meloni), pe care a prezentat-o ca pe o etichetă externă, nu ca pe o schimbare reală a partidului. Context: blocajul de după căderea Guvernului Bolojan Potrivit sursei, la patru luni de la demiterea Guvernului Bolojan prin moțiune de cenzură, finalul crizei politice rămâne incert. Președintele Nicușor Dan nu se grăbește cu o nouă desemnare de premier, iar ultimul nume vehiculat pentru această funcție este cel al fostului ambasador Luca Niculescu. [...]
Negocierile PSD–AUR pentru învestirea Guvernului Veștea au eșuat din start , după ce AUR susține că și-a anunțat din timp refuzul de a vota, iar discuțiile au rămas fără un acord politic care să livreze majoritate în Parlament, potrivit Antena 3 . Liderul senatorilor AUR, Petrișor Peiu , a declarat că i-a informat personal pe Sorin Grindeanu și Marian Neacșu că partidul nu va vota pentru „Guvernul Veștea” și că l-a sfătuit pe președintele PSD să nu îl trimită pe Adrian Veștea la sediul AUR, pentru a evita un episod public „de râs”. „Eu le-am spus: «sfatul meu este să nu-l lăsați pe domnul Veștea să se ducă la sediul AUR că se va face de râs». A fost un sfat chiar dezinteresat”, a afirmat Petrișor Peiu. De ce contează: blocajul politic prelungește guvernarea interimară Miza practică a acestui schimb de acuzații este prelungirea crizei de guvernare, într-un context în care Executivul are atribuții limitate. Antena 3 amintește că Guvernul Bolojan a fost demis prin moțiune de cenzură la 5 mai 2026, inițiată de PSD și AUR, iar de atunci guvernul este interimar și „nu poate adopta ordonanțe de urgență și nu poate iniția legi în Parlament”. În același interval, președintele Nicușor Dan a nominalizat doi premieri: Eugen Tomac (care și-a depus mandatul după ce nu a strâns o majoritate) și Adrian Veștea, care a picat la votul din Parlament. Ce spun actorii: refuzul AUR și discuțiile despre șefia Senatului Peiu a respins ideea că George Simion ar fi făcut „alte promisiuni” către PSD și a reiterat condiția politică a AUR: dacă partidul nu este invitat la guvernare, nu votează învestirea. De cealaltă parte, Sorin Grindeanu a confirmat că a avut mai multe întâlniri cu liderul AUR înainte de vot, pentru a negocia susținerea parlamentarilor, și a spus că „unii au promis că vor da voturile”. În discuții ar fi existat și varianta ca șefia Senatului să revină AUR, iar Simion „nu a cerut să intre la guvernare”, conform relatării. În lipsa unei majorități, următorul pas depinde de o nouă formulă de negociere și de o nouă propunere care să treacă de votul Parlamentului, însă articolul nu indică un calendar sau un nume suplimentar. [...]
