Știri
Știri din categoria Politică
Ministrul Sănătății, Alexandru Rogobete, spune că își depune demisia joi, o mișcare care adâncește incertitudinea de la vârful unui minister-cheie și complică funcționarea Guvernului în plină criză politică, potrivit G4Media.
Rogobete (PSD) a fost întrebat dacă și-a scris demisia și a răspuns:
„Mâine este ziua demisiei, o voi scrie repede”.
În aceeași intervenție, ministrul a adăugat:
„Tot ce regret este că democrația din România a ajuns să stea într-un singur om”.
Ministrul a spus că nu știe cine îi va urma în funcție și a indicat că varianta unui secretar de stat delegat nu i se pare probabilă. În schimb, a avansat scenariul numirii unui interimar de către prim-ministru, din componența actuală a Guvernului.
Pe termen scurt, miza este una operațională: un minister cu rol central în finanțarea și coordonarea sistemului sanitar intră într-o perioadă de tranziție, cu decizii potențial amânate până la stabilirea unei conduceri interimare sau a unui nou ministru. G4Media nu oferă detalii despre calendarul procedural al demisiei sau despre un nume vehiculat pentru succesiune.
Anunțul demisiei este relatat de G4Media ca venind pe fondul tensiunilor politice, iar declarațiile ministrului trimit la nemulțumiri legate de modul în care funcționează decizia politică. Informația privind transmiterea declarațiilor este atribuită de publicație agenției MEDIAFAX.
Recomandate
Prim-vicepreședintele PNL Ciprian Ciucu avertizează că o moțiune care dărâmă Guvernul trebuie dublată de o alternativă de majoritate , altfel riscul este „aruncarea țării în criză”, potrivit News . Mesajul vine în contextul discuțiilor despre formarea unei majorități care să susțină schimbarea executivului. Într-o postare pe Facebook, Ciucu susține că „majoritatea care se va forma să dărâme Guvernul” are obligația de a construi și o majoritate care „să-și asume viitoarea guvernare”, respingând scenariul în care guvernul este demis, iar soluțiile sunt amânate. „Majoritatea care se va forma să dărâme Guvernul este RESPONSABILĂ să formeze o majoritate care să-şi asume viitoarea guvernare! Nu merge că «hai să dărâmăm Guvernul României, aruncăm ţara în criză şi mai vedem noi apoi ce facem»... Dacă nu eşti nebun, dărâmi ceva doar dacă ai un plan să pui altceva în loc.” Poziția PNL față de o eventuală moțiune Ciucu amintește că PNL a votat „de două ori consecutiv” că nu va mai participa la o coaliție cu PSD dacă această formațiune politică va vota o moțiune de cenzură împotriva actualului guvern. Totodată, el afirmă că a transmis acest „avertisment” în urmă cu trei săptămâni, l-a reiterat „ieri” și spune că l-a prezentat și președintelui „astăzi”, încheind cu urarea: „Succes la consultări!”. [...]
Guvernul ar urma să acopere rapid portofoliile rămase vacante dacă miniștrii PSD demisionează , pentru a evita blocaje în proiectele finanțate inclusiv prin PNRR, a declarat premierul Ilie Bolojan , potrivit Euronews . Bolojan a spus că a discutat scenariul „ipotetic” al retragerii miniștrilor PSD după o întâlnire cu grupul parlamentar UDMR și că, în acest caz, PNL ar urmări să înlocuiască „cât se poate de repede” posturile vacante cu titulari ai portofoliilor care rămân, astfel încât proiectele aflate în derulare să continue. Miza: continuitatea proiectelor și respectarea jaloanelor din PNRR Premierul a legat explicit necesitatea unei tranziții rapide de agenda de reforme și de finanțările aferente PNRR (Planul Național de Redresare și Reziliență) , unde „trebuie să respectăm jaloanele ce presupun reforme”, menționând că „jumătate dintre acestea țin direct de guvern”. „Este nevoie ca, în următoarele săptămâni, să închidem aceste proceduri pentru a putea asigura finanțarea proiectelor importante, de infrastructură, autostrăzi, școli, spitale, și pentru fiecare comunitate.” Ce urmează Bolojan a precizat că Executivul va susține proiectele importante de pe agenda guvernamentală din perioada următoare și că publicul va fi informat „în funcție de evoluția evenimentelor”, cu obiectivul de a menține funcționarea guvernului „în condiții cât mai normale”. În material nu sunt oferite detalii despre un calendar sau despre nume pentru eventualele înlocuiri. [...]
Sprijinul PPE pentru Ilie Bolojan pune presiune pe PSD în disputa privind reformele cerute pentru banii din PNRR , în condițiile în care social-democrații și-au retras sprijinul politic pentru Guvern și ar urma să-și retragă miniștrii din Executiv, potrivit News . Manfred Weber , președintele Partidului Popular European (PPE), spune că a avut o discuție telefonică cu premierul Ilie Bolojan și îl felicită pentru „rezultatele concrete” obținute „într-un interval de timp atât de scurt”. Weber afirmă că Bolojan a luat măsuri pentru reducerea deficitului, stabilizarea economiei și promovarea unor reforme esențiale, inclusiv printr-un „buget responsabil” susținut de investiții strategice, în special din fonduri europene și din Fondul de redresare. Miza: reformele și finanțarea prin MRR (PNRR) În mesajul publicat pe Facebook, liderul PPE leagă explicit „guvernarea responsabilă” de un set de direcții: reducerea cheltuielilor excesive, reducerea birocrației, promovarea reformelor și modernizarea instituțiilor publice, „cu respect deplin pentru banii contribuabililor”. Weber avertizează că opoziția față de măsurile convenite în coaliție poate pune în pericol pachetul de reforme legislative necesar pentru finanțarea din cadrul Mecanismului de redresare și reziliență (MRR) – instrumentul UE care stă la baza PNRR. „Privarea României de miliarde de euro din fondurile UE din cauza unor raţionamente populiste ar constitui o lovitură majoră pentru democraţia şi stabilitatea României.” Atac direct la PSD și mesaj de continuitate pentru Guvern Președintele PPE susține că „Partidul Social-Democrat din România s-a îndepărtat de angajamentele sale pro-europene” și că se opune acum inclusiv măsurilor convenite în cadrul coaliției, care vizează consolidarea economiei și creșterea rezilienței. În același timp, Weber salută decizia lui Ilie Bolojan de a-și continua mandatul de premier și afirmă că acesta „se bucură de sprijinul deplin al partenerilor europeni” pentru a continua reformele și modernizarea. Potrivit informațiilor din articol, Ilie Bolojan a anunțat că nu va demisiona și caută sprijin pentru funcționarea Guvernului, după ce PSD i-a retras sprijinul politic și ar urma să-și retragă miniștrii din Executiv. [...]
Primul vot local din Gaza după 2006 poate deveni un test politic pentru Hamas , într-un moment în care viitorul administrării enclavei este disputat, potrivit Reuters . Palestinienii din Deir al-Balah urmează să aleagă sâmbătă conducerea municipală, iar prezența unor candidați considerați pro-Hamas oferă un rar indicator al sprijinului pentru gruparea care controlează teritoriul. Alegerile din Deir al-Balah fac parte din scrutinul municipal organizat de Autoritatea Palestiniană (AP) și sunt prezentate de palestinieni drept un semnal de „unitate națională” împotriva unui plan american pentru Gaza, despre care ei spun că ar consolida separarea de Cisiordania. Este primul vot de orice fel în Gaza din 2006, când Hamas a câștigat alegerile legislative ale AP și a preluat ulterior controlul asupra enclavei după un scurt conflict civil cu Fatah, partidul președintelui AP, Mahmoud Abbas, dominant în Cisiordania. De ce contează: un barometru al sprijinului pentru Hamas, fără candidatură oficială Deși Hamas boicotează oficial votul și nu a înscris o listă proprie și nici nu a susținut explicit candidați, una dintre cele patru liste include persoane pe care localnici și analiști le consideră pro-Hamas. Gruparea invocă neînțelegeri cu Abbas legate de un decret al AP care impune candidaților să accepte condiții ce includ recunoașterea Israelului. În aceste condiții, performanța candidaților percepuți ca apropiați de Hamas ar putea fi folosită intern ca măsură a popularității, spune analistul politic Hani Al-Masri, citat de Reuters. Un purtător de cuvânt al Hamas, Hazem Qassem, a declarat că gruparea va respecta rezultatele alegerilor, iar surse din Hamas au spus că vor fi mobilizate forțe de poliție și securitate pentru a asigura secțiile de vot. Context operațional: vot într-un oraș mai puțin afectat și într-o Gaza parțial controlată de Israel Comisia Electorală Centrală a AP estimează că aproximativ 70.000 de palestinieni sunt eligibili să voteze în Deir al-Balah, oraș ales, potrivit comisiei, pentru că a suferit mai puține distrugeri decât restul teritoriului, în mare parte devastat. Votarea va avea loc în 12 centre, inclusiv în câmp deschis și în corturi. Reuters notează că Hamas și-a reafirmat controlul asupra Deir al-Balah și a altor zone de pe coasta Gazei după retragerea forțelor israeliene în baza armistițiului din octombrie 2025, însă Israel păstrează controlul asupra a peste 53% din Gaza. Miza politică mai largă: mesaj către planul american pentru administrarea Gazei Scrutinul are loc în timp ce „Board of Peace”, inițiativă asociată președintelui american Donald Trump, promovează un plan pentru viitorul Gazei care ar presupune reconstrucția teritoriului sub conducerea unui comitet apolitic de tehnocrați palestinieni. Planul cere ca Hamas să cedeze guvernarea către acest comitet, să renunțe la arme și ca forțele israeliene să se retragă din Fâșie; Hamas a respins până acum dezarmarea și acuză Israelul că nu respectă armistițiul din octombrie. Analista politică Reham Owda a descris alegerile municipale drept un pas „simbolic” menit să transmită că Gaza rămâne parte a sistemului politic palestinian și nu poate fi separată de proiectul unui viitor stat palestinian. Ce știm despre sprijinul public Reuters citează sondaje care indică faptul că Hamas rămâne populară în Gaza și Cisiordania, în pofida distrugerilor războiului. Un sondaj din octombrie 2025 al Palestinian Center for Policy and Survey Research a găsit în Gaza 41% sprijin pentru Hamas, urmat de 29% pentru Fatah. Pentru alegători precum Adham Al-Bardini, 34 de ani, votul este și o rară ocazie de exprimare politică după ani fără alegeri, în timp ce alții spun că miza imediată este reconstrucția vieții cotidiene după doi ani de război. [...]
Sprijinul PPE pentru Ilie Bolojan ridică miza politică a reformelor legate de PNRR și deficit în plină criză a coaliției, pe fondul acuzațiilor că PSD s-ar opune măsurilor convenite și ar pune în pericol finanțarea europeană, potrivit Adevărul . Manfred Weber , președintele Partidului Popular European (PPE), spune că a avut o discuție telefonică „excelentă” cu premierul României, Ilie Bolojan, pe care l-a felicitat pentru măsurile din primele luni de mandat. În mesajul redat de publicație, Weber afirmă că Bolojan ar fi reușit „într-un timp foarte scurt” să reducă deficitul bugetar, să stabilizeze economia și să inițieze reforme considerate esențiale la nivel european. „Am avut o conversație telefonică excelentă cu Ilie Bolojan, prim-ministrul României. L-am felicitat pentru obținerea de rezultate concrete într-o perioadă atât de scurtă de timp. A luat măsuri pentru a reduce deficitul, a stabilizat economia și a demarat reforme esențiale.” Weber mai susține că a fost adoptat un buget „responsabil”, susținut de investiții strategice finanțate în special prin fonduri europene și prin Planul Național de Redresare și Reziliență (PNRR). Miza: PNRR și stabilitatea economică, puse în joc de conflictul din coaliție În același mesaj, liderul PPE leagă disputa politică internă de riscuri directe pentru finanțarea europeană, afirmând că PSD „s-a îndepărtat de angajamentele pro-europene” și că ar fi început să se opună unor măsuri convenite în coaliție, inclusiv celor privind „consolidarea economiei românești și creșterea rezistenței acesteia”. „Acum se opune chiar măsurilor convenite în cadrul coaliției de guvernare: consolidarea economiei românești și creșterea rezistenței acesteia, în beneficiul cetățenilor, punând totodată în pericol finanțarea prin PNRR.” Weber avertizează că pierderea „miliardelor de euro” din finanțările UE, din „raționamente populiste”, ar fi „o lovitură majoră” pentru democrația și stabilitatea României, conform textului citat de Adevărul. Ce transmite PPE despre continuarea mandatului Liderul PPE îl descrie pe Bolojan drept unul dintre liderii europeni care „au obținut rezultate la toate prioritățile PPE” și îi laudă „curajul și determinarea” de a continua mandatul, invocând un „puternic simț al responsabilității” și continuarea reformelor și modernizării începute „acum 10 luni”. Totodată, Weber afirmă că premierul României ar avea „sprijinul deplin al partenerilor europeni” pentru continuarea reformelor și consolidarea stabilității economice, în contextul mai larg al războiului din Ucraina, al presiunilor energetice și al creșterii extremismului în Europa. [...]
Retragerea sprijinului PSD pentru premierul Ilie Bolojan riscă să prelungească blocajul administrativ și să amplifice costurile economice resimțite de populație , în condițiile în care „deja în România nu se mai lucrează” la nivelul aparatului de stat, susține Emil Boc, potrivit Digi24 . Primarul Clujului afirmă că ieșirea PSD din coaliția pro-europeană ar fi „o greșeală istorică”, iar alternativa ar însemna „haosul sau dezastrul”. Costul politic al crizei, tradus în costuri economice În intervenția la Digi24, Boc leagă direct criza politică de presiuni deja vizibile pentru români: inflație, dobânzi, împrumuturi mai scumpe și ineficiență administrativă. În acest context, el susține că tensiunile din coaliție afectează funcționarea statului și încetinesc deciziile. „Afectează românii care suportă în fiecare zi costul inflației, costul dobânzilor, costul împrumuturilor mai mari, costul ineficienței administrative și a blocării aparatului de stat. Deja în România nu se mai lucrează, vreau să vă spun, la nivel administrativ, decât cu frâna de mână trasă de trei ori.” Miza majorității: PNL spune că rămâne la guvernare Boc afirmă că PNL „va sta la Palatul Victoriei” atât timp cât nu se formează „o altă majoritate anti-europeană” care să conducă România. În scenariul în care ar apărea o altă majoritate, el spune că schimbarea guvernului ar trebui să urmeze pașii parlamentari, prin moțiune de cenzură și formarea unui nou cabinet. Totodată, Boc declară că nu vede posibilă construirea unei majorități pro-europene fără PNL, „în condițiile în care această coaliție se sparge”, și insistă că liberalii nu au „nicio înțelegere politică” în afara partidelor din actuala zonă pro-europeană. Efect extern: semnal de instabilitate către partenerii europeni Un alt argument invocat de Boc este impactul de credibilitate externă. El afirmă că „partenerii noștri europeni nu mai înțeleg nimic despre România” în actualul context și descrie situația ca pe un risc de regres, folosind o comparație fotbalistică despre „retrogradare”. În final, Boc reafirmă susținerea PNL pentru Ilie Bolojan și pentru continuarea „agendei politice” a premierului, în timp ce criza declanșată de retragerea sprijinului PSD rămâne, din informațiile prezentate, un factor de presiune asupra funcționării statului și a percepției de stabilitate. [...]
