Știri
Știri din categoria Politică
Mișcarea pentru o Transilvanie Mai Egală cere schimbarea votului prin corespondență din Ungaria, după ce un raport de monitorizare a indicat nereguli și un rol „integrat” al UDMR în mecanismele de campanie ale FIDESZ, potrivit G4Media. Miza este una de reglementare: organizația susține interzicerea colectării voturilor și regândirea procedurilor de înregistrare pentru alegătorii maghiari din afara granițelor Ungariei.
Concluziile raportului au fost prezentate la o conferință la Cluj-Napoca, după alegerile parlamentare din Ungaria câștigate de liderul opoziției Peter Magyar, în fața „mașinăriei de vot” a lui Viktor Orban, conform materialului care citează MTI, prin Rador.
Raportul recomandă, pentru votul prin corespondență al maghiarilor din afara Ungariei:
În raport se precizează că decizia de a modifica sistemul aparține guvernului ungar, dar este invocată necesitatea unei proceduri „acceptabile” atât pentru alegătorii din Ungaria, cât și pentru comunitățile maghiare din afara țării.
Raportul a fost prezentat de politologul Tibor Toró, sociologul Tamás Kiss și Anna Kiss (fondator și redactor-șef al podcastului transilvănean Miközöd). Ei au analizat două zone: rolul UDMR în campania electorală și desfășurarea votului prin corespondență.
Potrivit lui Tamás Kiss, UDMR ar fi „purtat simultan campania FIDESZ” și ar fi acționat „ca o extensie a statului ungar” în organizarea votului prin corespondență, ceea ce ar fi produs „mari daune” și ar fi scos la iveală un „cadru juridic deficitar”.
Metodologia descrisă include analize de conținut online și monitorizare în teren cu voluntari. Conform raportului, 35 de voluntari au vizitat puncte de colectare a voturilor înființate de UDMR în orașe din Transilvania, iar prin canalul YouTube „Miközöd” a funcționat și o linie telefonică pentru sesizări, în special din mediul rural.
În mediul rural, raportul menționează, între altele, situații în care Poșta Română ar fi predat scrisorile cu buletinele de vot primarului și viceprimarului UDMR, care ar fi organizat livrarea și colectarea plicurilor. Sunt descrise și „sesiuni comune de vot”, declarații completate în prealabil și chemarea oamenilor la primării, unde ar fi existat presiuni asupra alegătorilor. De asemenea, sunt menționate sesizări privind buletine completate în avans.
În orașe, la puncte operate de UDMR și Fundația Eurotrans, raportul indică lipsa unor spații dedicate pentru vot și prezența unor publicații cu conținut politic. Mai sunt descrise situații în care o persoană ar fi adus mai multe scrisori cu buletine de vot sau ar fi votat în locul unor membri ai familiei/cunoștințe, precum și cazuri în care buletinul completat ar fi fost introdus într-o urnă deschisă.
Din perspectiva impactului de reglementare, raportul și recomandările sale pun sub semnul întrebării modul în care este administrat votul prin corespondență pentru comunitățile maghiare din afara Ungariei și rolul actorilor politici în această procedură. În același timp, autorii indică o problemă de echitate: Tamás Kiss afirmă că 90% dintre alegătorii maghiari din Transilvania nu au avut posibilitatea de a introduce buletinele de vot într-o urnă oficială, ceea ce ar fi „nedrept” față de comunitate.
Ce urmează depinde de decizia autorităților de la Budapesta, întrucât raportul notează explicit că guvernul ungar este cel care poate modifica sistemul.
