Știri
Știri din categoria Politică
Atacul intern din PNL ridică miza riscului economic în jurul conducerii lui Ilie Bolojan, după ce europarlamentarul Rareș Bogdan a publicat, chiar în ziua Congresului, o postare în care îl acuză pe liderul liberal de decizii care ar fi afectat economia și partidul, potrivit HotNews.
În mesaj, Rareș Bogdan își extinde critica dincolo de persoana lui Bolojan și vizează și echipa de vicepreședinți promovată de acesta, menționând-o pe Oana Gheorghiu și pe Dragoș Pâslaru. În același registru, europarlamentarul face trimiteri la simbolul comunității LGBT și la teme precum „woke” și „cancel culture” (concept asociat boicotării publice a unor persoane sau opere considerate ofensatoare), pe care le leagă de o presupusă schimbare de direcție în partid.
Miza principală a atacului este însă economică: Rareș Bogdan susține că, sub guvernarea lui Ilie Bolojan, ar fi existat „5 trimestre de scădere a consumului” și acuză o abordare de „micro-management”. Tot el afirmă un „bilanț” de „peste 100.000 de firme românești închise într-un an”, fără ca în text să fie prezentate surse sau metodologie pentru aceste cifre.
În aceeași postare, europarlamentarul avertizează și asupra unui scenariu de tip Grecia, invocând riscul unui „colaps total” care ar echivala, în opinia sa, cu pierderea suveranității, prin presiuni din partea piețelor financiare, a datoriei suverane și a constrângerilor externe.
Rareș Bogdan își construiește critica și pe o linie ideologică, atacând ceea ce numește „userism” și acuzând că persoane asociate cu USR și REPER ar ajunge să influențeze decizia în PNL. În acest context, el contestă aducerea în conducere a unor oameni pe care îi leagă de aceste zone politice și reia acuzații privind comportamentul lor în campaniile electorale și în căderea unui guvern PNL.
Ieșirea publică, în plin Congres, indică o tensiune internă care nu mai rămâne la nivel de competiție politică, ci este împinsă în zona credibilității economice: consum, investiții, închideri de firme și risc macroeconomic. Într-un partid care revendică tradiția liberală și pro-business, astfel de acuzații — chiar neînsoțite de dovezi în postare — pot deveni un instrument de presiune internă și un semnal de instabilitate pentru agenda economică pe care PNL o revendică.
Recomandate
Intrarea Oanei Gheorghiu în PNL este folosită ca miză într-o dispută internă despre direcția de reformă și controlul asupra companiilor de stat , după ce aceasta a răspuns, de la tribuna Congresului, atacurilor lansate de Rareș Bogdan la adresa noii echipe a lui Ilie Bolojan, potrivit Mediafax . Fără să-l numească direct pe europarlamentarul liberal, Gheorghiu a ironizat etichetele folosite de criticii săi — „oengist”, „sorosist”, „globalist” și „neomarxist” — sugerând că astfel de „știri și titluri” vor apărea și în zilele următoare. „Pentru cei care încă nu mă cunosc, numele meu este Oana Gheorghiu și sunt parte din sistemul oengist, sorosist, globalist și mai ales neomarxist, care, iată, a venit astăzi să pună stăpânire pe PNL. Genul acesta de știri și de titluri le veți putea vedea în zilele următoare.” Miza: reforme în companii de stat și instituții, nu doar un conflict de discurs În intervenția sa, Gheorghiu și-a legat intrarea în PNL de susținerea pentru Ilie Bolojan, pe care l-a descris drept „un om cinstit” și „un administrator” care livrează „prin rezultate, nu prin promisiuni”. În același timp, a atacat vechile mecanisme din zona publică, indicând direct probleme de guvernanță și control în companiile de stat și instituții. „Ce am găsit în mandatul meu? Companii ale statului transformate în pușculițe politice, instituții care nici măcar nu știu ce avere administrează în numele nostru, planuri de reformă întocmite cu copy-paste de la o companie la alta.” Gheorghiu a susținut că, odată cu încercările de a „închide robinetele”, reacția celor avantajați de sistem devine agresivă, iar reformatorii sunt ținta unor acuzații și etichetări. Contextul atacului din PNL Replica vine în aceeași zi în care Rareș Bogdan a criticat direcția în care Ilie Bolojan duce PNL, avertizând că partidul riscă să devină „sluga USR” și ironizând simbolic noua conducere, printr-o referire la înlocuirea „săgeții liberale” cu „o trotinetă” și „un rucsac în culorile curcubeului”, conform relatării. Mesaj către organizațiile din teritoriu Gheorghiu a încercat să delimiteze administrația locală care „muncește” de ceea ce a numit „jaful politic”, argumentând că reforma nu ar trebui să fie interpretată ca un atac la primari și comunități, ci ca o încercare de a elimina practicile prin care instituțiile și partidele sunt tratate „ca pe o proprietate personală”. În final, ea a susținut că PNL trebuie să rămână „partidul care îndrăznește, nu cel care se predă”, poziționând disputa internă ca una despre capacitatea partidului de a susține reforme în zona publică, nu doar despre etichete și alianțe. [...]
Oana Gheorghiu acuză „pușculițe politice” și reforme „copy-paste” în companiile de stat , susținând că miza din jurul agendei lui Ilie Bolojan este închiderea „robinetelor” de influență și bani, potrivit News . Declarațiile au fost făcute duminică, la Congresul Extraordinar al PNL, unde vicepremierul interimar a fost propusă ca vicepreședinte al partidului în echipa Bolojan. Gheorghiu a spus că a intrat în PNL „la greu, nu când a fost ușor” și că nu fuge de „deciziile grele”, anticipând atacuri la adresa ei, inclusiv etichetări de tip „ONG-ist, sorosist, globalist” sau „neomarxist”. În același registru, a afirmat că nu o sperie „listele negre” și nici „campaniile de denigrare”, invocând experiența de 15 ani în societatea civilă. Ce reclamă despre companiile de stat și aparatul public În discurs, vicepremierul interimar a descris o serie de probleme pe care spune că le-a întâlnit în mandatul din guvern, prezentate ca obstacole directe în calea reformei: companii ale statului „transformate în pușculițe politice”; instituții care „nu știu nici măcar ce avere administrează”; planuri de reformă făcute cu „copy-paste” între companii. Ea a susținut că, împreună cu Ilie Bolojan, a „aprins lumina” în zone unde „prea mult timp s-a lucrat pe întuneric”, sugerând că transparența și controlul ar fi deranjat rețelele care beneficiau de status quo. Tensiuni în coaliție, pe fondul „închiderii robinetelor” Gheorghiu a legat explicit reacțiile politice de măsuri care ar fi limitat accesul la resurse, afirmând că „atunci când au început să fie închise robinetele”, partenerii de coaliție ar fi decis „brusc” că „nu se mai poate cu Ilie Bolojan”. În final, ea a insistat pe ideea că problema nu este politica în sine, ci modul în care este exercitată puterea: „Nu politica e urâtă. Unii dintre cei care o fac au uitat că puterea se exercită cu decenţă, responsabilitate şi respect.” [...]
Rareș Bogdan avertizează că PNL riscă să-și piardă identitatea și să intre într-o zonă de instabilitate politică cu costuri economice , într-un mesaj transmis în ziua Congresului, potrivit Mediafax . Europarlamentarul leagă schimbările din conducerea partidului de o orientare „progresistă” și susține că blocajul politic poate amplifica riscurile pentru economie, inclusiv prin presiunea dobânzilor și a deficitului. Critica internă: „woke”, „cancel culture” și direcția partidului Rareș Bogdan a criticat includerea în conducerea PNL a unor persoane pe care le asociază cu „exagerări ideologice” și cu activismul de tip „woke” (termen folosit pentru curente progresiste axate pe teme identitare). În mesaj, el a folosit o metaforă despre înlocuirea simbolului partidului: „Ar fi culmea ca azi, la Congres, colegii mei să înlocuiască și săgeata noastră liberală cu o trotinetă și eventual un rucsac în culorile curcubeului!” El a susținut că o astfel de orientare ar îndepărta PNL de „valorile tradiționale” ale liberalismului românesc și de doctrina Partidului Popular European, invocând explicit teme precum familia creștină, Biserica și „dreapta rațională”. Ținta politică: acuzații la adresa lui Ilie Bolojan Europarlamentarul a afirmat că președintele PNL, Ilie Bolojan, ar promova în partid oameni care nu împărtășesc „valorile istorice” ale liberalismului. În același registru, Rareș Bogdan a criticat și termenul „Rădăcini”, folosit în platforma politică a lui Bolojan, despre care spune că ar masca o marginalizare a liberalilor conservatori. Miza economică: dobânzi, deficit și presiune pe companii Dincolo de disputa ideologică, Rareș Bogdan a legat situația politică de riscuri economice, avertizând asupra unui posibil „scenariu grecesc” și indicând costul dobânzilor: „Nu e o glumă, România riscă scenariul grecesc. Matematica dură ne lovește în față: 1 miliard de euro plătiți lunar pe dobânzi” El a invocat creșterea deficitului, presiunea datoriei publice și riscul de retrogradare a ratingului de țară, susținând că este nevoie „urgent” de un guvern funcțional și stabil. În același mesaj, a criticat majorările de taxe, pe care le consideră o „eroare structurală”, și a afirmat că „peste 100.000 de firme românești au fost închise într-un an”, pe fondul creșterii presiunii fiscale asupra companiilor. Mesajul către Congres: distanță față de USR În final, Rareș Bogdan le-a cerut delegaților să evalueze direcția partidului și să nu permită o apropiere excesivă de USR. El a invocat tensiunile din campaniile electorale și a susținut că o cooptare a unor astfel de actori în decizia internă ar putea afecta partidul „din interior”. [...]
Congresul PNL a fixat o linie dură anti-PSD și a deschis proceduri de excludere pentru „dizidenți” , decizii care pot schimba rapid aritmetica negocierilor pentru formarea guvernului și disciplina internă a partidului, potrivit Mediafax . Congresul extraordinar al PNL a adoptat două hotărâri cu efect direct asupra poziționării partidului în criza politică: interdicția de a intra la guvernare alături de PSD și solicitarea demisiei din partid pentru cinci lideri, cu termen-limită luni, 22 iunie, ora 12:00. Ruptură formalizată cu PSD: sancțiune pentru orice tentativă de coaliție Prima hotărâre reconfirmă decizia Biroului Politic Național extins „de a nu mai face coaliție cu PSD”. Documentul stabilește explicit că, dacă PSD va fi la putere, PNL va fi în opoziție. Congresul introduce și o sancțiune internă: orice membru PNL care ar vota, susține sau participa la construirea unui guvern cu PSD „va fi plasat în afara liniei politice” și riscă excluderea. Cinci nume somate să demisioneze până luni la prânz A doua hotărâre vizează cinci membri PNL despre care congresul afirmă că au „participat la acțiuni și demersuri contrare intereselor partidului”: Lucian Bode Rareș Bogdan Adrian Veștea Hubert Thuma Alina Gorghiu Congresul le solicită demisia din calitatea de membri ai PNL. Dacă nu își depun demisia până pe 22 iunie, ora 12:00, Biroul Permanent este mandatat să declanșeze procedurile de excludere. (Detalii în materialul separat al publicației, „ Congresul le solicită demisia din calitatea de membri ai PNL ”, disponibil aici .) Miza: disciplină internă și poziție de negociere în criza guvernamentală În același context, premierul interimar Ilie Bolojan a atacat PSD de la tribuna congresului, susținând că un parteneriat nu este posibil „cu minciuna” și „cu fuga de răspundere”, și a legat blocajul politic de reforme și de situația bugetară. Separat, Bolojan a prezentat două variante pentru ieșirea din criza guvernamentală: fie PSD să preia un guvern minoritar cu un pact de neagresiune pe șase luni, fie PNL și aliații săi să preia guvernarea. În discurs, el a invocat și teme economice precum nivelul îndatorării și riscul de a pierde „miliardele de euro” din PNRR dacă proiectele rămân neaprobate. Următorul reper imediat este termenul de luni, 22 iunie, ora 12:00, când se va vedea dacă cei cinci vizați demisionează sau dacă PNL trece la excluderi, într-un moment în care partidul își fixează oficial strategia de guvernare fără PSD. [...]
PNL își schimbă regulile de conducere în plin conflict intern , prin adoptarea la Congres a unui statut care leagă alegerea echipei de cea a președintelui, miză ce îi poate întări controlul lui Ilie Bolojan asupra partidului, potrivit HotNews . La Romexpo, Congresul a trecut pragul statutar de prezență: au fost 1.793 de delegați din aproximativ 2.500 convocați (77,8%), ceea ce a făcut posibil votul pe modificările statutare. Schimbările au fost adoptate „cu o singură abținere și niciun vot împotrivă”, a anunțat de la tribună Theodor Stolojan, după un vot deschis. Ce se schimbă în PNL și de ce contează Miza principală a modificărilor este revenirea la sistemul de moțiune: candidatul ales președinte vine cu o echipă, iar conducerea nu mai este aleasă uninominal, ci „în bloc”, pe liste. În logica prezentată în material, această arhitectură reduce spațiul de negociere internă după congres și poate limita fragmentarea, dar și influența taberelor rivale în conducerea centrală. Congresul are loc pe fondul unei dispute între tabăra Bolojan și gruparea care susține reluarea guvernării alături de PSD, conflict care, potrivit aceleiași surse, se vede inclusiv în redesenarea funcțiilor de vârf: sunt eliminate trei dintre cele patru posturi de prim-vicepreședinte, poziții ocupate până acum de contestatari ai lui Bolojan. Contestarea în instanță și riscul de prelungire a crizei interne Deciziile de convocare a Congresului sunt deja atacate în instanță: un grup de 16 liberali a depus la Tribunalul Ilfov o cerere de suspendare a hotărârii prin care a fost convocat Consiliul Național care, la rândul său, a convocat Congresul. Termenul indicat în articol este 3 iulie, ceea ce înseamnă că disputa juridică se poate suprapune peste validarea noii conduceri și peste deciziile politice imediate ale partidului. În paralel, Adrian Veștea – prezentat drept premier desemnat și lider al taberei care îl contestă pe Bolojan – a renunțat să mai candideze, dar și-a rezervat dreptul de a contesta deciziile Congresului, pe care le consideră „nestatutare și nelegale”, conform mesajului citat. Absențe și repoziționări în jurul lui Bolojan Un element cu impact direct asupra echipei este ieșirea din cursă a lui Ciprian Ciucu, descris ca unul dintre cei mai influenți susținători ai lui Bolojan. Decizia vine după ce, pe 18 iunie, procurorii DNA l-au pus sub acuzare pentru luare de mită; în aceste condiții, Ciucu a anunțat că nu mai candidează, deși statutul PNL nu impune restricții decât în cazul condamnării în primă instanță. În același timp, articolul notează intrarea în partid a unor miniștri independenți: vicepremierul Oana Gheorghiu și ministrul interimar Dragoș Pîslaru s-au înscris în PNL „potrivit unor surse politice”, urmând să fie în filiala PNL București, conform unei informații atribuite Cotidianul. Echipa propusă de Bolojan Candidatura lui Ilie Bolojan a fost depusă împreună cu moțiunea „Modernizare cu Rădăcini”, iar lista de conducere propusă include: Prim-vicepreședinte: Dan Motreanu Secretar general: Robert Sighiartău Vicepreședinți: Mircea Abrudean, Ioan Popa, Siegfried Mureșan, Oana Gheorghiu, Alexandru Muraru, Dragoș Pîslaru, Florin Roman, Gabriela Horga (șefa Comisiei de Buget din Senat) În sală, atmosfera a fost tensionată, iar unul dintre discursurile cele mai aplaudate a fost cel al lui Ciprian Ciucu, care a vorbit despre presiuni asupra PNL și despre „sistem”, potrivit relatării live. [...]
Vasile Blaga a cerut disciplină internă în PNL și a avertizat că partidul riscă să devină „anexă la PSD” , într-un mesaj rostit la Congresul Extraordinar al liberalilor, pe fondul tensiunilor legate de direcția formațiunii și de formarea noului Guvern, potrivit Mediafax . Congresul are loc la Romexpo , după desemnarea lui Adrian Veștea pentru formarea noului Executiv și în contextul disputelor interne. Ilie Bolojan este singurul candidat la șefia PNL, cu moțiunea „Modernizare cu Rădăcini”, iar pe agendă figurează și modificări ale Statutului partidului. „Partidul este sub asediu”: miza, controlul deciziei în interior Blaga a susținut că PNL este „sub asediu” și că sunt atacate statutul, autoritatea și dreptul liberalilor de a decide în interiorul formațiunii. El a insistat că reuniunea nu a fost convocată „pentru o persoană” și nici „împotriva altei persoane”, ci pentru apărarea autonomiei decizionale a partidului. „Noi nu am organizat astăzi acest congres pentru o persoană. Nu l-am organizat nici împotriva altei persoane. Nici pentru a gâdila orgoliul cuiva. L-am organizat pentru că, de câtva timp, Partidul Național Liberal este sub asediu.” Fostul lider liberal a respins ideea unei sciziuni și a descris congresul ca pe „un test” pentru cei care respectă deciziile și principiile PNL. În același discurs, a acuzat „o mână de patru-cinci oameni” că ar folosi partidul „în nume personal” și a avertizat că nerespectarea deciziilor interne transformă formațiunea într-o „adunătură de oameni care umblă după funcții”. „Cele trei D” și sprijinul pentru Bolojan Blaga a cerut disciplină în partid și a invocat principiul „celor trei D”: discuții, decizii și disciplină, susținând că tocmai disciplina ar fi lipsit PNL în ultimii ani. „Discuții, până cădem de acord. Decizii, dar pe urmă disciplină. Asta a lipsit de cinci-șase ani de zile acestui partid.” În același timp, el și-a exprimat sprijinul pentru Ilie Bolojan, despre care a spus că este liderul de care PNL avea nevoie după o perioadă de instabilitate internă. „După mulți ani de zile, în sfârșit, acest partid are un conducător: pe Ilie Bolojan. Și mai știu că, datorită muncii și eforturilor, mai ales din ultimele zile, această echipă va și putea să conducă.” Linia roșie: relația cu PSD și sensul fuziunii PNL–PDL Blaga a legat mesajul de miza politică mai largă a PNL, afirmând că România are nevoie de un partid liberal puternic și amintind fuziunea din 2014 dintre PNL și PDL, prezentată ca un proiect de construire a unei forțe de centru-dreapta „care se opune populismului”. În final, a trasat explicit o limită în raport cu PSD. „Am construit cea mai puternică forță de centru-dreapta din țara asta, care se opune populismului. N-am făcut-o să fim anexă la PSD.” [...]
