Știri
Știri din categoria Politică
Fără voturile UDMR, un guvern PSD condus de Sorin Grindeanu rămâne sub pragul de 233 de voturi, iar presiunile pentru schimbarea poziției Uniunii cresc, potrivit Mediafax, care citează surse politice menționate de G4Media.
Miza este una de aritmetică parlamentară: învestirea unui cabinet are nevoie de 233 de voturi, iar PSD pornește de la 127 de parlamentari (91 deputați și 36 senatori). Cu sprijinul minorităților naționale (încă 17), totalul ar urca la 144, insuficient pentru a trece un guvern minoritar fără alianțe suplimentare.
În scenariile descrise, UDMR este piesa care poate muta decisiv balanța. Totuși, conform acelorași surse, UDMR nu și-ar fi schimbat poziția stabilită vineri, când, alături de PNL și USR, a decis să îl susțină pentru funcția de prim-ministru pe Siegfried Mureșan.
Fără UDMR, calculele pentru un Cabinet PSD minoritar sunt descrise ca „extrem de fragile”, PSD având nevoie de voturi din mai multe zone parlamentare, inclusiv de la liberali „anti-Bolojan”, de la grupul din jurul lui Victor Ponta și din zona unor parlamentari neafiliați sau din SOS România.
Materialul conturează mai multe surse potențiale de voturi, dar subliniază că unele cifre sunt estimări politice, nu date oficiale:
Contextul este legat de declarațiile făcute sâmbătă de Lia Olguța Vasilescu, vicepreședintă PSD, care a spus că voturile obținute de Adrian Veștea pot fi „un punct de pornire” pentru un Cabinet Grindeanu și a invocat caracterul secret al votului în Parlament.
„Dacă am avea voturile de la UDMR, vă spun că un guvern Grindeanu ar trece fără probleme”, a declarat Lia Olguța Vasilescu, potrivit materialului.
De cealaltă parte, Ilie Bolojan a transmis că PNL nu a promis „un cec în alb” pentru Sorin Grindeanu, ci doar posibilitatea unui acord politic pe baza căruia să fie analizată susținerea unui guvern, susținând că nu există încă un acord și acuzând PSD că vrea susținere necondiționată.
Recomandate
Poziționarea UDMR poate decide formula viitorului Guvern , în condițiile în care partidul are pe masă oferte atât din zona PNL–USR, cât și dinspre PSD, iar negocierile ar putea continua inclusiv la întâlnirea de joi de la Cotroceni pe tema PNRR, potrivit Mediafax . Ilie Bolojan , premier interimar, a spus că UDMR „va decide” în ce tabără se poziționează pentru formarea unui nou executiv și a invocat colaborarea din actuala coaliție, unde UDMR a fost partener de guvernare. Bolojan a arătat că PNL a rămas pe linia unei propuneri de premier și a descris relația cu UDMR drept una „corectă”. „În această perioadă am avut o colaborare corectă cu UDMR. (…) sigur e decizia lor viz-a-viz de ceea ce vor face în perioada următoare.” De ce contează: UDMR, între două variante de majoritate În contextul în care nu s-a ajuns la o desemnare de premier la Cotroceni la încercările anterioare, Bolojan a indicat că UDMR ar putea alege inclusiv „tabăra social-democrată”. În material este menționat că UDMR a primit deja o ofertă de colaborare pentru un viitor executiv de la președintele PSD. Mediafax reamintește că, la ultima încercare, PNL, USR și UDMR s-au aliat pentru a-l susține pe Siegfried Mureșan ca propunere de premier a dreptei, în timp ce PSD a anunțat că îl va propune pe Sorin Grindeanu, însă niciuna dintre variante nu s-a concretizat într-o desemnare. Ce urmează: discuții la Cotroceni, pe fondul presiunii PNRR Joi este programată o ședință la Palatul Cotroceni cu liderii din vechea coaliție pe tema PNRR, iar, potrivit aceleiași surse, întâlnirea ar putea include și discuții despre formarea viitorului Guvern cu puteri depline, așa cum s-a întâmplat și la reuniunea de săptămâna trecută. [...]
Miza întâlnirii de la Cotroceni este evitarea pierderii a 770 milioane de euro din PNRR , în condițiile în care legea salarizării bugetarilor trebuie adoptată până la 31 august 2026 într-o formă acceptată de Comisia Europeană, potrivit Economedia . Președintele Nicușor Dan are, de la ora 14.00, o întâlnire la Palatul Cotroceni cu Ilie Bolojan (PNL), Sorin Grindeanu (PSD) și Kelemen Hunor (UDMR), iar liderul USR, Dominic Fritz, participă online, conform G4Media.ro. La discuție participă și ministrul Finanțelor, Alexandru Nazare, respectiv ministrul Investițiilor și Proiectelor Europene, Dragoș Pîslaru, tema fiind „stadiul implementării proiectelor PNRR în condițiile termenului de 31 august 2026”, potrivit Administrației prezidențiale. Legea salarizării, jalon PNRR cu termen-limită și risc de pierdere a banilor Legea salarizării bugetarilor este prezentată ca unul dintre jaloanele importante din PNRR. Dacă nu este adoptată până la 31 august, într-o variantă acceptată de Comisia Europeană, România pierde 770 de milioane de euro (aprox. 3,9 miliarde lei). Dragoș Pîslaru, descris în text ca ministru interimar al Muncii, a spus joi dimineață la Digi24 că a finalizat o nouă propunere pentru reforma salarizării, după ce varianta inițială din iulie a generat nemulțumiri în rândul sindicatelor. El a susținut că noul proiect ar fi un „echilibru obiectiv” între revendicările sindicatelor și constrângerile bugetare, inclusiv cele legate de Comisia Europeană, și a dat asigurări că niciun salariu din sistemul bugetar nu va scădea. În același context, Pîslaru a afirmat că efortul financiar suplimentar cerut de Educație și Sănătate ar fi depășit plafonul maxim sustenabil pentru România și ar fi pus în pericol ratingul de țară. Constrângerea bugetară: „anvelopa” cheltuielilor de personal Ministrul Finanțelor, Alexandru Nazare, a avertizat miercuri că nu pot fi făcute creșteri suplimentare ale cheltuielilor de personal, care trebuie să se încadreze în Legea responsabilității fiscal-bugetare. Potrivit acestuia, orice măsuri din noua lege a salarizării sau alte proiecte trebuie construite în actualul cadru fiscal-bugetar. Un alt jalon: legea integrității și decizia CCR Textul mai arată că legea integrității este un alt jalon din PNRR, de care depind tot circa 770 milioane de euro (aprox. 3,9 miliarde lei). Curtea Constituțională a admis „amendamentul Fritz” introdus de PSD, care ar retroactiva legea, contrar principiilor constituționale, iar după motivarea CCR, legea se întoarce în Parlament. În același pachet de informații, Economedia notează că CCR a respins amendamentul care o viza direct pe Mirabela Grădinaru, partenera de viață a președintelui Dan. [...]
Premierul interimar Ilie Bolojan avertizează că disputa pe „ amendamentul Fritz ” riscă să afecteze credibilitatea României în PNRR , în condițiile în care o eventuală condamnare la Curtea Europeană a Drepturilor Omului (CEDO) ar pune din nou țara „într-o lumină proastă” la nivel european, potrivit Mediafax . Bolojan a spus, într-o intervenție la B1TV, că amendamentul din Legea Integrității care îl vizează pe Dominic Fritz, primarul Timișoarei, a fost folosit de PSD ca o „ghioagă politică” și a criticat ideea de a face legi „pentru persoane”, pe care o consideră incompatibilă cu principiile de integritate și cu obiectivul de a construi încredere în instituții. Decizia CCR și riscul escaladării la CEDO Legea a fost contestată la Curtea Constituțională de PNL și USR, dar și de președintele Nicușor Dan, însă amendamentul a fost declarat constituțional. În acest context, Dominic Fritz a anunțat că va contesta la CEDO inclusiv decizia CCR. Bolojan a legat direct acest demers de riscul reputațional pentru România și de modul în care este evaluată îndeplinirea jaloanelor din Planul Național de Redresare și Reziliență (PNRR), susținând că votarea unui jalon nu ar trebui transformată într-un instrument de luptă politică. „Gândiți-vă dacă mai luăm o condamnare la CEDO. Asta nu va fi bine nici pentru imaginea României, iar a vota un jalon pe PNRR nu înseamnă în legea ANI să vii și să-l folosești ca o ghioagă politică.” Efectul imediat: pierderea mandatului de primar Conform legii care urmează să fie promulgată de președinte, Dominic Fritz își va pierde mandatul de primar al Timișoarei în termen de 30 de zile de la intrarea în vigoare a Legii Integrității. Pe plan local, Bolojan a afirmat că PNL nu exclude o colaborare cu USR pentru viitoarea administrare a orașului, în funcție de analizele politice și de obiectivul de a continua modernizarea și dezvoltarea Timișoarei. [...]
PNL contestă public narațiunea PSD despre „prăbușirea” economiei și invocă indicatori precum inflația , contul curent și exporturile , într-o dispută cu miză directă pentru percepția asupra politicilor fiscale și a stabilității macroeconomice, potrivit news.ro . Liberalii acuză PSD că încearcă „inducerea unei imagini apocaliptice despre economia României” pentru a discredita „măsurile de corectare a dezechilibrelor lăsate în urmă”. În replică, PNL spune că „cifrele oficiale arată altceva” și trece în revistă o serie de date pe care le folosește pentru a contrazice mesajele social-democraților despre inflație, economie, investiții, datoria publică și efectele măsurilor fiscale. Indicatorii invocați de PNL: inflație, dezechilibre externe, comerț În disputa pe inflație, PNL afirmă că aceasta „a scăzut de la 10,42% în iunie la 8,2% în iulie” și susține că reducerea consumului și temperarea creșterii salariale fac parte din procesul de stabilizare și refacere a veniturilor reale. Pe zona de dezechilibre externe, liberalii indică faptul că „în primele cinci luni ale anului” deficitul de cont curent s-a redus cu 5,4%, iar deficitul comercial cu bunuri cu 3,9%. Totodată, PNL afirmă că exporturile au crescut cu 2,3%, în timp ce importurile au avut „un avans marginal”. Investițiile străine și datoria publică: disputa pe interpretare PNL respinge afirmația PSD potrivit căreia investițiile străine s-ar fi „prăbușit” din cauza politicilor actuale și susține că scăderea din prima parte a anului a fost determinată „majoritar” de rambursarea unor credite intragrup și de reducerea profiturilor reinvestite, adăugând că nu ar reflecta neapărat o „fugă a investitorilor”. În privința datoriei publice, PNL afirmă că aceasta „reflectă deficitele acumulate în anii anteriori” și împrumuturile pentru acoperirea unor cheltuieli curente, prezentând corectarea dezechilibrelor drept condiție pentru „stabilitatea financiară” și „credibilitatea internațională” a României. Piața muncii și efectele fiscale asupra firmelor La acuzația PSD că măsurile fiscale „au blocat companiile românești” și că „peste 160 de români își pierd zilnic locul de muncă”, PNL răspunde că este o „interpretare politică alarmistă”. Liberalii admit presiuni asupra IMM-urilor din cauza costurilor și a temperării consumului, dar susțin că piața muncii rămâne stabilă, cu o rată a șomajului „relativ scăzută la nivel european”. De ce contează Schimbul de acuzații mută dezbaterea politică în jurul unor indicatori care influențează direct încrederea în economie: inflația, dezechilibrele externe, dinamica exporturilor și interpretarea fluxurilor de investiții străine. În lipsa unor măsuri concrete anunțate în acest schimb de replici, miza imediată rămâne modul în care partidele își justifică politicile fiscale și costurile de ajustare economică. [...]
Repornirea grupului 5 de la Turceni, cu circa 220 MW, ar urma să reducă presiunea pe Sistemul Energetic Național , în condițiile în care România se află în stare de alertă energetică după opriri la Cernavodă, potrivit Mediafax . Fostul ministru al Energiei Bogdan Ivan spune că unitatea pe cărbune de la Turceni a fost reparată duminică și este programată să reintre în funcțiune luni după-amiază. Ivan a declarat la Antena 3 CNN că grupul 5 de la Turceni, oprit din cauza unor defecțiuni tehnice, „va injecta energia în Sistemul Energetic Național” luni, la ora 15:00, la un nivel de aproximativ 220 MW. „Va fi repornit mâine (luni – n.r.). (…) Mâine la ora 15 va injecta energia în Sistemul Energetic Național undeva la 220 de megawați”, a declarat Bogdan Ivan la Antena 3 CNN. Cernavodă: repornirea reactorului 2, blocată de lipsa apei pentru răcire Pe componenta nucleară, fostul ministru susține că reactorul 2 de la Cernavodă nu poate fi repornit „în acest moment”, invocând lipsa apei necesare sistemului de răcire. El afirmă că a discutat cu persoane „de acolo” și că, pe baza „datelor publice”, nu există condițiile pentru reluarea operării. „Nu reușesc în momentul de față să repornească măcar reactorul numărul 2 în condițiile în care nu au suficientă apă pentru răcire”, a spus Ivan. Critici la adresa intervențiilor și ce măsuri a anunțat Guvernul Ivan a criticat modul de gestionare a situației din zona de captare a apei pentru Cernavodă și a spus că autoritățile ar fi trebuit să intervină mai devreme, inclusiv prin dragare și redirecționarea cursului de apă, apreciind că s-a ajuns la „o situație de compromis”. „Din ceea ce se vede din afară, pare că toată această situație extrem de gravă a fost gestionată cu foarte mare amatorism”, a declarat Bogdan Ivan. În paralel, Guvernul a anunțat că CNSU a aprobat măsuri de urgență pentru asigurarea debitului de apă necesar răcirii centralei, între care: continuarea lucrărilor de dragare în zona Cernavodă; construirea unui epiu pe Dunărea Veche; suplimentarea debitului prin eliberarea de apă din acumulările de pe râul Olt. România este în stare de alertă energetică din 1 august, după oprirea primului reactor de la Cernavodă (700 MW), pe fondul debitelor foarte scăzute ale Dunării, care au afectat și producția hidroenergetică, conform informațiilor citate de Mediafax. [...]
Imprevizibilitatea lui Donald Trump slăbește poziția SUA în războiul cu Iranul , iar conflictul a intrat într-un „impas dureros” în care niciuna dintre părți nu vrea, de fapt, escaladarea, spune politologul Stephen Walt , într-un interviu pentru Al Jazeera , difuzat în emisiunea „The Bottom Line”. Unghi: costul strategic al impredictibilității pentru politica externă a SUA Stephen Walt, profesor de relații internaționale la Harvard, susține că promisiunea lui Trump de a face Statele Unite „mai puternice” este contrazisă de efectele unor politici care, în practică, „o fac mai slabă”. În logica lui Walt, problema centrală este credibilitatea: în războiul cu Iranul, „iranienii nu au niciun motiv să creadă ceva din ce le spune Trump”. În acest context, Walt descrie situația de pe teren ca pe un „hurting stalemate” – un impas în care costurile se acumulează, dar niciuna dintre părți nu vede o cale bună de ieșire. Potrivit lui, „niciuna dintre părți nu vrea cu adevărat să escaladeze; doar așteaptă ca cealaltă să cedeze”. Extinderea tensiunilor: fără fereastră politică pe frontul israeliano-palestinian În aceeași discuție cu realizatorul Steve Clemons, Walt spune că nu vede o deschidere pentru o soluție politică autentică pe frontul israeliano-palestinian. Argumentul său este că niciunul dintre cele două mari partide americane nu este dispus să exercite presiune asupra Israelului, într-un context în care, afirmă el, există în continuare „un angajament foarte puternic” față de ideea de „Israel Mare”. Interviul a fost publicat de Al Jazeera pe 23 august 2026. [...]
