Știri
Știri din categoria Politică
Raed Arafat susține creșterea vârstei de pensionare în sistemul militar, argumentând că experiența acumulată nu trebuie pierdută la 40 de ani, potrivit Digi24. Declarația a fost făcută pe 24 februarie 2026, în contextul reformei administrației pregătite de Guvern.
Șeful Departamentului pentru Situații de Urgență a afirmat că majorarea vârstei standard de pensionare pentru polițiști, militari și personalul din servicii este o practică întâlnită în majoritatea statelor europene. În opinia sa, ieșirea la pensie la 40 de ani înseamnă o pierdere pentru societate, deoarece sistemul rămâne fără oameni aflați la apogeul experienței profesionale.
„Poate că după o anumită vârstă nu vei mai fi în prima linie, pe mașina de intervenție, ci vei lucra la prevenire”, a explicat Arafat, subliniind că activitatea poate fi adaptată în funcție de vârstă și capacitate, fără a exclude cadrele cu vechime.
Declarațiile vin în condițiile în care Ministerul Afacerilor Interne și Ministerul Apărării Naționale trebuie să prezinte, în termen de 30 de zile de la adoptarea Ordonanței de Urgență privind reforma administrației, un proiect de act normativ care să majoreze vârsta standard de pensionare în aceste structuri.
Tema este sensibilă, în special în rândul angajaților din sistem, unde vârsta redusă de pensionare a fost justificată prin natura solicitantă a activității. Susținătorii modificării invocă însă sustenabilitatea bugetară și nevoia de a valorifica experiența profesională acumulată în ani.
Recomandate
Premierul desemnat Eugen Tomac spune că își va ancora programul de guvernare în urgențele din PNRR , pe care intenționează să îl trimită joi tuturor partidelor, într-un demers care mută negocierile pentru învestire pe terenul reformelor și al termenelor asumate de România, potrivit news.ro . Tomac a declarat miercuri seară că „avem câteva priorităţi care izvorăsc din PNRR” și că, din perspectiva sa, „alt program de guvernare mai mult decât aceste urgenţe pe care trebuie să le îndeplinim, nu există”. El a adăugat că nu urmărește să anunțe „lucruri care dau bine”, într-o cheie pe care a descris-o ca nepopulistă. Ce pune pe masă pentru mediul economic și administrativ În declarațiile citate, premierul desemnat a indicat câteva direcții cu impact direct asupra funcționării statului și a relației cu companiile: continuarea proiectelor „bune” deja începute; îmbunătățiri în relația administrației cu mediul de afaceri; accelerarea digitalizării, unde România este „în coada clasamentului european”; relansarea discuției despre reforma administrației, despre care spune că s-a vorbit mult, dar s-a avansat puțin. În acest context, Tomac a spus că intenționează să includă în viitorul cabinet o funcție nouă de vicepremier pentru Digitalizare. Miza politică: programul, condiția pentru susținere Tomac a afirmat că își dorește ca partidele să fie „mult mai deschise spre dialog” cu el și echipa propusă și a invocat nevoia de a ieși „din logica discuțiilor politice”. Potrivit informațiilor din articol, în ultimele zile el a discutat cu partidele parlamentare și cu parlamentari pentru a obține susținerea necesară învestirii, iar liderii politici au indicat că așteaptă programul de guvernare înainte de a lua o decizie. [...]
USR cere o dezbatere publică despre limitele independenței justiției , după ce Secția pentru judecători a CSM a publicat o hotărâre în care denunță o „încercare de subordonare” a puterii judecătorești și nominalizează actori politici și din presă, potrivit Antena 3 . Partidul condus de Dominic Fritz susține că demersul CSM „depășește limitele apărării legitime” și reclamă riscul ca o instituție cu autoritate în cadrul puterii judecătorești să se poziționeze împotriva criticilor publice, indiferent de conținutul acestora. „Solicităm o dezbatere publică serioasă despre granița dintre independența justiției și răspunderea democratică a acesteia. Ambele sunt piloni ai statului de drept, iar unul nu îl anulează pe celălalt.” Ce contestă USR în hotărârea CSM USR afirmă că hotărârea publicată de CSM ar merge dincolo de apărarea independenței magistraților, invocând, între altele, faptul că documentul: „împarte presa în bună și rea”; nominalizează politicieni și partide, jurnaliști și redacții într-o listă a „dușmanilor justiției”; include, potrivit USR, persoane din afara partidului „categorizate fals” drept „USR”, pe baza unor poziții publice apropiate. „Luăm act cu mare îngrijorare de acest demers. Nu pentru că ne temem de un punct de vedere critic, ci pentru că gestul în sine ridică întrebări serioase - și pe formă, și pe fond.” În comunicatul citat, USR mai susține că, în acest tip de abordare, „apare un risc real de abuz de putere și de cenzură”, în condițiile în care dreptul la opinie al politicienilor, libertatea presei și libera exprimare sunt garantate constituțional, iar funcționarea justiției este un subiect de interes public. Poziția CSM și pașii anunțați Secția pentru judecători a CSM a transmis că peste 3.500 de judecători denunță o încercare de subordonare a puterii judecătorești de către politicieni și a constatat existența „unui atac fără precedent” la adresa independenței justiției, decizând apărarea independenței judecătorilor. CSM arată că măsura a fost adoptată în urma unei analize a acțiunilor și pozițiilor publice ale clasei politice, mass-media, ONG-urilor și unor persoane publice, „începând din luna iulie a anului 2025 și până în prezent”, hotărârea fiind publicată integral pe site-ul Consiliului. Potrivit comunicatului, hotărârea urmează să fie comunicată, spre informare, către o listă de instituții și organizații, inclusiv Comisia Europeană, Parlamentul European, Curtea de Justiție a Uniunii Europene , precum și președintelui României, Guvernului și Ministerului Afacerilor Externe (în calitate de coordonator al aderării la OCDE). [...]
Validarea rapidă a unui guvern devine miza politică imediată , în condițiile în care partidele sunt acuzate că prelungesc blocajul din calcule pentru 2028, iar președintele le cere public „responsabilitate” și „flexibilitate”, potrivit Antena 3 . Premierul desemnat Eugen Tomac a spus miercuri seară, la B1 TV, că Nicușor Dan „are dreptate” să transmită un nou mesaj către partide și că „e momentul să lăsăm jocul politic la o parte”. Tomac susține că, dincolo de rolul lor într-o democrație, partidele au și „obligația de a valida un guvern dacă e nevoie”, mai ales în contextul actual. În explicația sa, Tomac a indicat că reticența partidelor și „barierele greu de explicat” pe care și le-ar fi impus alimentează „blocajul” și „tensiunea” din societate. El a argumentat că președintele le cere formațiunilor „mai multă flexibilitate” și să pună „pe primul loc România și cetățenii români”. Contextul invocat: presiuni externe și efecte asupra pieței interne Tomac a legat urgența formării unui executiv funcțional de situația de securitate și de impactul economic intern, afirmând că „avem război la graniță” și „conflicte care ne afectează piața internă”. În acest cadru, el a spus că a discutat cu toate partidele pentru a găsi „consensul necesar” ieșirii din blocaj. Totodată, premierul desemnat a susținut că „niciun român nu e vinovat” că partidele „se uită mai mult spre anul electoral 2028 decât spre ce se întâmplă azi”, sugerând că negocierile sunt influențate de calcule politice pe termen mediu. Ce propune Tomac și ce cere partidelor Tomac a afirmat că a propus un cabinet „format din profesioniști”, pe care îl descrie ca fiind capabil să răspundă rapid „provocărilor” și „urgențelor” actuale. El a insistat că rămâne deschis la dialog pentru construirea unui program de guvernare, dar a condiționat rezultatul de existența „bunei credințe”. În același registru, Tomac a spus că România are „probleme cronice” care nu mai pot fi amânate și a reluat apelul către partide să iasă dintr-o „logică” pe care o consideră „extrem de păguboasă”, pentru a permite instalarea unui guvern „capabil să răspundă acestor urgențe”. [...]
Cristian Diaconescu avertizează că reacția NATO la cererea României rămâne insuficientă și cere o abordare „mult mai aplicată” la reuniunile aliate, în condițiile în care incidentele cu drone ajunse pe teritoriul României au scos la iveală „deficite foarte mari” în implementarea deciziilor de descurajare și apărare pe flancul estic, potrivit Digi24 . În contextul reuniunii Consiliului Nord-Atlantic dedicată securității la Marea Neagră, România a cerut consolidarea capacităților de supraveghere și apărare, inclusiv prin suplimentarea sistemelor radar și a mijloacelor de interceptare a dronelor provenite din războiul din Ucraina care au ajuns pe teritoriul național. La final, NATO a transmis, printr-un comunicat, că își adaptează permanent măsurile de apărare pentru a răspunde amenințărilor generate de războiul declanșat de Rusia împotriva Ucrainei și creșterii numărului de incidente cu drone în apropierea frontierelor Alianței. Diaconescu, consilier prezidențial și fost ministru de Externe, a calificat drept „preocupant” comunicatul purtătorului de cuvânt al NATO și a spus că este „foarte bine” că președintele Nicușor Dan „a făcut o serie de sublinieri”, pentru a menține ridicată preocuparea României pe agenda aliată. Ce reproșează Diaconescu și ce cere mai departe În intervenția sa, Diaconescu a legat direct incidentele de la Galați și Constanța de probleme de fond în aplicarea deciziilor NATO privind descurajarea și apărarea în proximitatea estică. „Cele două incidente de la Galați și Constanța au arătat deficite foarte mari în ceea ce privește implementarea deciziilor fundamentale ale NATO, și anume descurajarea și apărarea în ceea ce privește proximitatea estică și războiul.” În privința așteptărilor legate de reuniunea de la Ankara, el a avertizat că un rezultat limitat la un comunicat similar celui deja transmis ar echivala cu un eșec de substanță. „Dacă la Ankara, în legătură cu Marea Neagră, se obține un comunicat de tipul celui al purtătorului de cuvânt de la Consiliul Nord-Atlantic, am ratat situația. Este nevoie de mult mai mult și mult mai aplicat.” Diaconescu a mai spus că, până la Ankara, „se negociază”, există „mai multe paliere” și „mese de negociere” la care România nu poate lipsi, subliniind că în regiune apar în continuare incidente „practic zilnic”. Contextul de securitate invocat: presiune regională și negocieri complicate În aceeași intervenție, consilierul prezidențial a descris un context mai larg, în care se discută variante de soluții și modele istorice pentru un raport „pace–securitate” „extrem de complicat”, menționând că „se discută o nouă ordine, o nouă arhitectură de securitate”. Totodată, el a susținut că, în acest cadru, ar fi „corect față de români” ca autoritățile să comunice direct „ce ai făcut, ce ai reușit și, eventual, și ce n-ai reușit”, avertizând că ideea unei predictibilități neschimbate „este fals”. Materialul Digi24 este trunchiat în fragmentul furnizat, astfel că nu reiese dacă au fost anunțate termene concrete sau decizii operative privind livrarea/instalarea de sisteme anti-dronă pentru România; din declarațiile citate rezultă, însă, că miza imediată este obținerea unor măsuri aliate mai consistente decât un mesaj general de tip comunicat. [...]
Premierul desemnat Eugen Tomac încearcă să deblocheze negocierile pentru guvern propunând o schimbare-cheie la Dezvoltare , invitându-l pe primarul general al Capitalei, Ciprian Ciucu , să intre în cabinet, potrivit Digi24 . Tomac a spus că îl vede pe Ciucu la Ministerul Dezvoltării și a făcut invitația public, într-o intervenție la B1 TV, în contextul în care susține că este nevoie de „compromis” pentru a ieși din „starea de blocaj” politic. În același mesaj, premierul desemnat a vorbit despre presiunea publică pentru stabilitate și despre nevoia ca politicienii să arate „responsabilitate”. „M-aș bucura foarte mult ca domnul primar general Ciucu să vină în guvern, să vină la Ministerul Dezvoltării. Putem lucra împreună.” De ce contează: Ministerul Dezvoltării, în centrul disputei pe componența cabinetului Invitația vine după ce Ciprian Ciucu i-a transmis, luni, un mesaj critic lui Tomac, susținând că lista de miniștri ar fi „cusută cu ață alb-fosforescentă” și ar proteja interesele PSD. În postarea citată de Digi24, Ciucu a invocat explicit propunerea pentru Dezvoltare, Vladimir Ionaș (PSD), și a pus sub semnul întrebării procesul decizional care a dus la acest nume. „Nu aveți cum să-mi explicați prin ce proces decizional ați ajuns la dl. Ionaș (...) altul decât că vi l-a dat PSD.” Ce urmează Din informațiile prezentate, invitația lui Tomac este o încercare de a reconfigura o nominalizare contestată și de a obține sprijin politic pentru formarea guvernului. Nu rezultă din articol dacă Ciprian Ciucu a acceptat sau a respins propunerea și nici dacă Vladimir Ionaș rămâne, formal, pe lista pentru Ministerul Dezvoltării. [...]
Nicușor Dan avertizează că miza negocierilor este evitarea unei „căderi economice bruște” , în timp ce partidele se pregătesc de votul de învestire a Guvernului Tomac , potrivit Adevărul . Președintele a cerut responsabilitate și dialog între formațiunile parlamentare, insistând că interesul țării trebuie să primeze în fața calculelor politice. În declarațiile de miercuri, 10 iunie, de la Palatul Cotroceni, șeful statului a respins interpretările potrivit cărora desemnarea premierului ar fi avantajat anumite partide. Nicușor Dan a spus că rolul său nu este să arbitreze competiții între formațiuni, ci să mențină „direcția pro-occidentală” a României și să prevină o deteriorare economică abruptă, cu efect asupra fiecărei familii. Presiune pe partide: dialog și stabilitate, nu calcule pentru 2028 Președintele a indicat lipsa dialogului între partide drept una dintre problemele centrale ale momentului și a justificat alegerea unei persoane „potrivite” pentru a discuta cu toate formațiunile și a le aduce împreună la guvernare, în condițiile în care „niciun partid nu a venit cu o soluție alternativă”. În același mesaj, Nicușor Dan a criticat orientarea clasei politice către calcule electorale, inclusiv în perspectiva alegerilor din 2028, susținând că publicul așteaptă guvernare și stabilitate, nu dispute politice prelungite. Mesaj către populație și partenerii externi La final, președintele i-a îndemnat pe români „să-și păstreze calmul și speranța” și a transmis partenerilor occidentali că România își păstrează direcția. În paralel, premierul desemnat Eugen Tomac a continuat discuțiile cu partidele, grupurile parlamentare și parlamentarii neafiliați pentru a strânge voturile necesare învestirii și s-a declarat optimist, afirmând că unii colegi i-au spus „deschis” că i-a convins. [...]
