Știri
Știri din categoria Politică
Raed Arafat susține creșterea vârstei de pensionare în sistemul militar, argumentând că experiența acumulată nu trebuie pierdută la 40 de ani, potrivit Digi24. Declarația a fost făcută pe 24 februarie 2026, în contextul reformei administrației pregătite de Guvern.
Șeful Departamentului pentru Situații de Urgență a afirmat că majorarea vârstei standard de pensionare pentru polițiști, militari și personalul din servicii este o practică întâlnită în majoritatea statelor europene. În opinia sa, ieșirea la pensie la 40 de ani înseamnă o pierdere pentru societate, deoarece sistemul rămâne fără oameni aflați la apogeul experienței profesionale.
„Poate că după o anumită vârstă nu vei mai fi în prima linie, pe mașina de intervenție, ci vei lucra la prevenire”, a explicat Arafat, subliniind că activitatea poate fi adaptată în funcție de vârstă și capacitate, fără a exclude cadrele cu vechime.
Declarațiile vin în condițiile în care Ministerul Afacerilor Interne și Ministerul Apărării Naționale trebuie să prezinte, în termen de 30 de zile de la adoptarea Ordonanței de Urgență privind reforma administrației, un proiect de act normativ care să majoreze vârsta standard de pensionare în aceste structuri.
Tema este sensibilă, în special în rândul angajaților din sistem, unde vârsta redusă de pensionare a fost justificată prin natura solicitantă a activității. Susținătorii modificării invocă însă sustenabilitatea bugetară și nevoia de a valorifica experiența profesională acumulată în ani.
Recomandate
Președintele Nicușor Dan deschide, miercuri, o rundă de consultări la Cotroceni cu partidele parlamentare , într-un demers care poate seta pașii instituționali ai crizei din Coaliția de guvernare, potrivit Mediafax . Administrația Prezidențială arată că invitațiile sunt făcute „în temeiul prerogativelor constituționale”. Consultările sunt programate pentru miercuri, 22 aprilie 2026, la Palatul Cotroceni, cu liderii următoarelor partide și formațiuni politice parlamentare: PSD, PNL, UDMR, Grupul Parlamentar al Minorităților Naționale și USR. Calendarul consultărilor de la Cotroceni Programul anunțat este: 09:00 – Partidul Social Democrat (PSD) 10:30 – Partidul Național Liberal (PNL) 15:00 – Uniunea Democrată Maghiară din România (UDMR) 16:30 – Grupul Parlamentar al Minorităților Naționale 18:30 – Uniunea Salvați România (USR) Context: tensiuni în Coaliție și risc de instabilitate guvernamentală Știrea vine pe fondul escaladării tensiunilor din Coaliție, după ce PSD a decis să își retragă sprijinul pentru premierul Ilie Bolojan , potrivit informațiilor prezentate în material. În acest context, consultările de la Cotroceni capătă relevanță operațională: ele pot funcționa ca un cadru formal de evaluare a majorității parlamentare și a opțiunilor de guvernare pe termen scurt. În material sunt redate și poziții publice ale actorilor implicați: Sorin Grindeanu (PSD) a indicat că partidul „în zilele următoare” va acționa în acord cu mandatul intern, în timp ce Ilie Bolojan a spus că va continua să își exercite mandatul de premier și a avertizat asupra riscului de „periclitare a finanțelor țării” și „aruncarea în aer a guvernării”, dacă situația se agravează. Ce va rezulta concret din consultări (de exemplu, o reconfigurare a majorității sau alte decizii) nu este precizat în anunțul Administrației Prezidențiale citat de Mediafax. [...]
Plecarea PSD de la guvernare ar putea deschide o fereastră scurtă pentru reforme cu impact bugetar și instituțional , susține deputatul USR Claudiu Năsui , într-o postare în care indică drept ținte reducerea numărului de parlamentari, tăierea subvenției pentru partide și desființarea unor instituții pe care le consideră „inutile”, potrivit Agerpres . Năsui afirmă că premierul Ilie Bolojan ar avea acum „ocazia” să promoveze reforme „mult așteptate”, argumentând că până acum blocajul ar fi fost opoziția PSD. În același mesaj, deputatul USR spune că, pentru o perioadă limitată, premierul ar putea adopta ordonanțe de urgență (OUG), care ulterior ajung în Parlament și pot fi respinse, dar ar putea trece dacă temele sunt alese astfel încât să existe susținere. Ce reforme indică Năsui și pe ce majorități mizează Exemplul pe care îl numește „cel mai bun” este reducerea numărului de parlamentari la 300, despre care spune că ar exista „oficial” o majoritate în Parlament. Năsui afirmă că sprijin pentru această direcție ar fi fost exprimat de AUR, PNL și USR. Totodată, el susține că există deja un proiect de lege, inițiat de Cristina Prună și de el, care a trecut de Senat și se află la Camera Deputaților, ceea ce ar face inutilă o OUG pentru acest subiect. În argumentație, Năsui invocă și existența unui referendum „validat cu 80% de voturi ‘pentru’”. În lista de măsuri pe care le consideră posibile, Năsui include și alte teme despre care spune că ar putea trece „împreună cu AUR” sau cel puțin fără ca AUR să voteze împotrivă: tăierea subvenției pentru partidele politice; alegerea primarilor în două tururi; „multe tăieri de cheltuieli” și „desființări de instituții inutile”. De ce contează: fereastra de decizie și riscul de blocaj parlamentar Mesajul deputatului USR mizează pe ideea unei ferestre politice scurte în care Guvernul ar putea împinge rapid măsuri cu efect direct asupra cheltuielilor publice și arhitecturii instituționale, fie prin proiecte legislative deja în lucru, fie prin OUG-uri care ar urma să fie validate ulterior în Parlament. În același timp, chiar Năsui indică limita principală: ordonanțele pot fi respinse în Parlament, iar succesul depinde de existența unei majorități pe fiecare temă. [...]
PNL mizează pe renegocierea protocolului cu PSD, nu pe un guvern minoritar , în încercarea de a debloca tensiunile din coaliție, potrivit news.ro . Hubert Thuma , președintele PNL Ilfov și șef al Consiliului Județean Ilfov, spune că soluția este „reconcilierea” cu PSD, iar premierul ar avea susținerea partidului pentru a renegocia înțelegerea dintre cele două formațiuni. Thuma a declarat marți, la Parlament, că nu consideră guvernul minoritar drept „problema” și a indicat drept prioritate funcționarea actualului executiv, printr-o înțelegere politică între partenerii de coaliție. „Nu cred că problema este să facem un guvern minoritar. Cred că trebuie să ajungem să fim destul de maturi şi să ajungem la o înţelegere că acest guvern trebuie să funcţioneze.” Presiunea pe stabilitatea coaliției Întrebat dacă este nevoie de o reconciliere cu PSD, liderul PNL Ilfov a răspuns afirmativ și a insistat că premierul ar trebui să meargă la renegocierea protocolului cu PSD, cu sprijinul PNL. „Premierul are toată susţinerea noastră să meargă să renegocieze protocolul cu PSD, pentru că trebuie să ajungem la o reconciliere.” Mesaj despre premier și conducerea PNL În contextul întrebărilor privind posibilitatea ca PNL să renunțe la Ilie Bolojan dacă situația nu se deblochează, Thuma a spus că premierul „are capacitatea” de a se reconcilia cu PSD și și-a exprimat opinia că acesta va rămâne premier. De asemenea, întrebat dacă susținerea pentru Bolojan ca premier se extinde și la poziția de președinte al partidului, Thuma a indicat că premierul în funcție a fost votat la congres și este președintele PNL. [...]
PNL își împarte strategia de guvernare, iar o parte din lideri îi cer premierului Ilie Bolojan să reia negocierile cu PSD pentru un nou protocol , pe fondul crizei politice declanșate după retragerea sprijinului social-democrat, potrivit Antena 3 . Miza imediată este stabilitatea guvernării și evitarea unei formule minoritare care ar depinde de racolări sau de negocieri controversate. În ședința convocată marți dimineață pentru stabilirea strategiei, Hubert Thuma (președintele PNL Ilfov) a cerut explicit „reconciliere” cu PSD și renegocierea protocolului, argumentând că „acest guvern trebuie să funcționeze”. Thuma i-a cerut lui Bolojan să nu scoată PNL de la guvernare și l-a acuzat că i-a permis lui Ciprian Ciucu să îl atace pe Nicușor Dan, ridicând și tema relației premierului cu președintele. Presiune internă: guvernarea, relația cu președintele și direcția economică În intervenția din ședința BPN, Thuma a invocat riscul „izolării” politice și a cerut, între altele, măsuri economice „concrete” pentru „repornirea economiei” și „stimularea consumului”, plus demararea alegerilor interne pentru „legitimitate”. Tot el a susținut că PNL ar trebui să rămână la guvernare pentru a capitaliza politic rezultatele după „măsuri dureroase” deja adoptate. Din relatarea Antena 3 reiese că, spre deosebire de seara precedentă, în conducerea partidului nu a mai existat susținere unanimă pentru Bolojan, acesta primind reproșuri din partea mai multor lideri. Linie roșie cerută prin vot: fără negocieri cu AUR, SOS și POT În același cadru, primvicepreședintele Nicoleta Pauliuc i-a cerut lui Ilie Bolojan adoptarea, prin vot, a unei rezoluții care să interzică negocierile cu AUR și „partidele extremiste”, menționând explicit SOS și POT, „nici direct, nici indirect”. Pauliuc a argumentat că o astfel de decizie ar proteja atât PNL, cât și pe președintele Nicușor Dan, și a cerut ca orice eventuală schimbare de poziție să fie decisă în BPN. Critici pe relația cu USR și mesajul lui Bolojan despre ruptura cu PSD Președintele PNL Brașov, Adrian Veștea, i-a reproșat lui Bolojan relația cu USR și intenția de a crea un pol de dreapta, susținând că au existat „piedici” în colaborările anterioare cu USR la nivel local. Ilie Bolojan a explicat în ședință motivele pentru care PSD i-ar fi retras sprijinul politic, într-un pasaj redat de Antena 3: „E greu să fii credibil dacă ţii de cutiile de pantofi, penthouse-uri și alte lucruri - există la unii oameni din PSD un mental de ‘noi suntem un partid de 45%’ (...) Am aprins lumina în încăpere, am pus reflectoarele. Le-am zis: până nu vă faceți ordine, nu vă trec bugetele. Și asta evident că a deranjat.” Emil Boc a intervenit la rândul său, susținând că PNL nu trebuie să devină „cățelușul de companie al USR” și că, în următoarele 45 de zile, partidul trebuie „să demonstreze ce poate face”. Ce urmează Din informațiile prezentate nu rezultă o decizie finală privind reluarea negocierilor cu PSD sau adoptarea rezoluției propuse de Pauliuc, însă ședința indică o fractură de strategie în PNL: între varianta reconcilierii cu PSD pentru un nou aranjament de guvernare și scenariul unui guvern minoritar sprijinit prin negocieri punctuale, scenariu care ridică deja tensiuni interne legate de potențiale discuții cu partide precum AUR, SOS și POT. [...]
Mihai Chirică cere intervenția președintelui Nicușor Dan pentru deblocarea crizei politice , avertizând că tensiunile dintre partide vor fi „suportate în primul rând de cetățeni”, potrivit Euronews . Primarul Iașiului și președintele PSD Iași a spus, într-o intervenție în direct, că „acest cutremur politic” ar fi putut fi depășit prin dialog, însă acum rolul președintelui a devenit „esențial”, pe care îl descrie drept „primul mare exercițiu” al mandatului, în încercarea de a împăca taberele și de a găsi o soluție. „Este o chestiune pe care, din păcate, noi nu înțelegem că tot românii de rând o vor suporta (...) va suferi fiecare cetățean, fiecare român, fiecare om al cărui nume nici nu îl știm.” Miza: medierea politică și costul social al blocajului Chirică susține că îngrijorarea legată de ce urmează nu se limitează la administrație, ci se resimte în rândul celor care au activități „indiferent de zona în care activează”. În opinia sa, partidele au trecut „prea ușor” peste calea dialogului, iar escaladarea conflictului public afectează percepția că liderii „nu știu să gestioneze treburile țării”. El plasează criza și în contextul efectelor politice ale alegerilor din 2024, afirmând că PSD ar fi resimțit o „criză majoră” și că una dintre opțiuni ar fi fost „a mima” sau „a juca” opoziția pentru a-și reîntări partidul. În același timp, spune că se putea ajunge la o înțelegere pentru susținerea unui guvern minoritar fără jigniri și fără deteriorarea imaginii publice. Ce îi cere lui Nicușor Dan Primarul Iașiului afirmă că se așteaptă ca președintele să intervină pentru a clarifica „adevărul” din spatele „manevrelor” politice și pentru a readuce actorii la masa negocierilor, cu „echidistanță”. Argumentul său este că o poziționare explicită de o parte sau de alta ar fi închis definitiv negocierile, în condițiile în care s-au rostit „atât de multe cuvinte grele”. „Eu aștept de la domnul Nicușor Dan să smulgă adevărul care se ascunde mereu în spatele acestor exerciții, acestor manevre politice (...) și să spună clar: voi ce vreți, fraților? Vreți să mimați opoziție sau să faceți opoziție?” În aceeași intervenție, Chirică afirmă că „pacea” este singura soluție pentru depășirea situației și sugerează că disputa politică ar trebui împinsă spre ciclul electoral următor, menționând anul 2028 ca reper pentru reluarea confruntării politice în termeni mai duri. [...]
Discuția despre un premier tehnocrat revine pe fondul blocajului din coaliție și al presiunii PNRR , după ce liderii PSD și PNL au transmis mesaje divergente despre utilitatea unei astfel de soluții, potrivit Digi24 . Sorin Grindeanu, președintele PSD, a spus că nu exclude varianta unui premier din afara partidelor, în condițiile în care președintele „își îndreaptă atenția” spre PNRR și spre apropierea termenelor-limită, care ar impune adoptarea unor proiecte legislative. Grindeanu a amintit că ideea unui premier tehnocrat a mai fost respinsă anul trecut, la începutul discuțiilor din coaliție, dar susține că ar putea deveni o opțiune dacă există un nume acceptat de toate partidele din coaliție. PSD: tehnocratul, posibil „compromis” pentru a debloca PNRR În declarațiile citate, Grindeanu leagă explicit ipoteza unui premier tehnocrat de urgența implementării PNRR și de nevoia de a trece rapid legislația necesară. El mai afirmă că actuala formulă este „forțată” din perspectiva regulilor democratice, invocând situația în care premierul provine dintr-un partid clasat pe locul 3 la alegeri. PNL: problema nu e eticheta premierului, ci „lucrurile care nu pot fi acceptate” Ilie Bolojan , liderul PNL și premier, a declarat că, atunci când există „lucruri care nu pot fi acceptate” și care duc „într-o fundătură”, un guvern va eșua indiferent dacă premierul este tehnocrat sau politic. „Când ai de a face cu lucruri care nu pot fi acceptate, pentru că te duc într-o fundătură, poți să ai un premier tehnocrat sau politic, lucrurile vor eșua.” Bolojan a mai spus că administrarea unei coaliții din patru partide este „foarte dificilă” și că, fără o experiență mare, inclusiv politică, riscul de a nu reuși este ridicat. Tot el a anunțat, după o ședință de aproape patru ore cu liderii partidului, că liberalii nu vor mai face o coaliție cu PSD, după ce i-a fost retras sprijinul politic. De ce contează Miza imediată este capacitatea executivului de a funcționa cu susținere parlamentară și de a adopta rapid proiecte legislative asociate PNRR, într-un moment în care liderii coaliției discută deschis despre formule alternative de guvernare, inclusiv cu un premier tehnocrat. În lipsa unui acord politic asupra „lucrurilor care nu pot fi acceptate”, cum le numește Bolojan, schimbarea profilului premierului poate să nu rezolve blocajul. [...]
