Știri
Știri din categoria Politică

Tensiunile din coaliție riscă să blocheze decizii-cheie, după ce ministrul Apărării, Radu Miruță (USR), a avertizat, potrivit news.ro, că PSD nu poate impune PNL pe cine să desemneze premier și nici altor partide numiri interne, într-o coaliție care ar trebui să funcționeze pe reguli de respect reciproc.
Miruță a spus, joi seară, la B1 TV, că nu este „normal” ca un partid din coaliția de guvernare să dicteze altuia candidatul pentru funcția de prim-ministru, folosind o comparație cu selecția candidaților PSD la alegeri.
„Ce facem acum? O să le spunem şi noi celor din PSD că suntem de acord să aibă doi deputaţi în judeţul Gorj, dar nu pe ăştia doi, pe alţii doi? (...) Nu-i normal. E dincolo de orice respect, de orice normalitate.”
Ministrul a argumentat că PSD „nu a câștigat alegerile cu 50 la sută” ca să decidă singur ce se întâmplă în România și că, într-o coaliție, fiecare partid își stabilește propriile propuneri pentru funcții.
În același registru, Miruță a dat ca exemplu și alte numiri, afirmând că PSD nu poate spune USR pe cine să își desemneze Avocat al Poporului. El a adăugat că USR a votat propunerile PSD la Curtea Constituțională „strângând din dinți”, nu neapărat din convingere, ci pentru a respecta regulile de funcționare ale coaliției.
Contextul declarațiilor este conflictul prelungit din interiorul coaliției: de luni de zile, PSD critică premierul și Guvernul Bolojan și a amenințat cu ieșirea de la guvernare sau cu retragerea miniștrilor. Lideri PSD au spus în repetate rânduri că ar dori continuarea coaliției, dar fără Ilie Bolojan, pe care îl acuză de „încăpățânare”.
Potrivit informațiilor citate, o decizie ar urma să fie anunțată săptămâna viitoare, după consultarea membrilor PSD programată pentru 20 aprilie.
Recomandate

Reconfigurarea Biroului Permanent al Camerei Deputaților , votată fără PNL și USR, indică o nouă aritmetică de putere în Parlament , după ce cele două partide au părăsit plenul înaintea procedurii, pe fondul unei dispute privind împărțirea funcțiilor, potrivit Adevărul . Plenul Camerei Deputaților a votat marți componența Biroului Permanent pentru sesiunea ordinară de toamnă, însă alegerea conducerii a avut loc în absența deputaților PNL și USR, care au ieșit din sală în semn de protest. În pofida boicotului, au fost validați vicepreședinții, secretarii și chestorii, conform informațiilor transmise de Agerpres . Cum arată noul Birou Permanent Vicepreședinți: Natalia Intotero (PSD) Gianina Șerban (AUR) Adrian Cozma (PNL) Cătălin Drulă (USR) Secretari: Silvia Mihalcea (PSD) Ramona Ioana Bruynseels (AUR) Ovidiu Ganț (grupul minorităților naționale) Verginia Vedinaș (SOS România) Chestori: Daniel Lungu (PSD) Simona Bucura-Oprescu (PSD) Bogdan Velcescu (AUR) Magyar Lorand-Balint (UDMR) De ce au ieșit PNL și USR din plen Votul a fost precedat de schimburi dure de replici între partidele parlamentare, pe tema repartizării funcțiilor din Biroul Permanent. Gabriel Andronache, liderul deputaților PNL, a contestat distribuirea, susținând că ar încălca o înțelegere stabilită la începutul legislaturii și că liberalii ar fi fost privați de o funcție care le-ar fi revenit potrivit ponderii parlamentare. Din partea AUR, Mihai Adrian Enache a respins argumentul PNL, afirmând că acordul invocat ar fi fost negociat fără consultarea tuturor grupurilor parlamentare și a cerut respectarea reprezentării rezultate din actuala configurație a Parlamentului. USR, prin lidera de grup Diana Stoica, a acuzat formarea unei noi majorități între PSD, AUR și alte formațiuni pe care le-a catalogat drept extremiste. Disputa a continuat după intervenția liderului AUR, George Simion, care a susținut că PNL și USR „și-a pierdut legitimitatea” și a cerut revenirea la votul popular, inclusiv prin alegeri anticipate. Cătălin Drulă (USR) a acuzat, la rândul său, existența unei înțelegeri PSD–AUR și a cerut clarificări privind susținerea unei eventuale majorități comune. Ulterior, PNL a anunțat retragerea din sală, denunțând ceea ce a numit o „majoritate formată pe sub masă” între PSD, AUR, SOS România și UPR. [...]

Eurodeputatul PNL Siegfried Mureșan acuză PSD că blochează formarea guvernului pentru a inversa reforme cu miză bugetară , susținând că social-democrații ar urmări anularea măsurilor adoptate de Guvernul Bolojan și revenirea la „risipă” și la accesul la „banul public”, potrivit G4Media . Mureșan îl atacă direct pe liderul PSD, Sorin Grindeanu , și afirmă că PSD ar accepta „doar un guvern condus de ei înșiși”, motiv pentru care PNL nu ar trebui să accepte „un guvern iresponsabil controlat de PSD”, pe argumentul că acesta „ar risca să anuleze eforturile din ultimul an ale Guvernului Bolojan și ale românilor”. Miza: continuitatea reformelor și controlul asupra cheltuielilor publice În declarațiile citate, eurodeputatul liberal leagă disputa politică de efectele reformelor implementate în ultimul an, pe care le descrie ca limitând finanțarea către „clientela PSD”. În acest context, el susține că PSD ar fi interesat să revină la putere pentru a „se remufa” la resurse publice. Acuzații privind majoritatea PSD–AUR și responsabilitatea pentru criză Mureșan mai afirmă că PSD ar avea deja o majoritate parlamentară împreună cu AUR și pune sub semnul întrebării de ce social-democrații nu folosesc această majoritate pentru a guverna, acuzând totodată PSD că încearcă să obțină legitimitate „proeuropeană” prin voturile PNL, în timp ce ar forma „zilnic” o majoritate „antieuropeană” alături de AUR. În același mesaj, eurodeputatul susține că PSD și AUR au dărâmat Guvernul și au generat criza politică, iar apoi PSD ar fi încercat să transfere responsabilitatea către PNL pentru lipsa unui guvern. „Românii știu că PSD și AUR au dărâmat Guvernul și au generat criza politică. Românii știu că PSD a dat jos Guvernul nu de dragul oamenilor, ci de frica reformelor pe care Guvernul Bolojan le-a implementat și prin care a tăiat conducta de bani spre clientela PSD.” [...]

PNL și USR își suspendă participarea la lucrările Camerei Deputaților , într-un boicot anunțat ca reacție la modul în care au fost repartizate funcțiile din Biroul Permanent, pe care îl contestă și la Curtea Constituțională , potrivit Antena 3 . Miza imediată este una operațională: absența celor două grupuri de la ședințe și comisii poate întârzia sau complica agenda legislativă, inclusiv pe zona legilor justiției invocate de USR. Liderul de grup al PNL, Gabriel Andronache, a susținut că modificarea componenței Biroului Permanent ar fi fost votată „abuziv” și fără o renegociere între liderii de grup, deși competența ar reveni acestora. El a invocat și existența unei decizii a Curții Constituționale, argumentând că schimbările ar trebui să opereze „începând cu următoarea sesiune”. În acest context, PNL a anunțat că boicotează activitățile parlamentare ale zilei, cu excepția celor interne de grup. „Vom boicota astăzi toate activitățile parlamentare, cu excepția activităților de la grup, în sensul în care nu vom fi prezenți în ședința Camerei Deputaților, nu vom fi prezenți la votul final, nu vom fi prezenți la ședințele comisiilor de astăzi și nici la ședința Biroului Permanent (...)” Ce reclamă USR și ce efect poate avea pe agenda legislativă Lidera grupului USR, Diana Stoica, a acuzat o înțelegere politică între PSD și AUR, pe care o leagă de respingerea în Comisia juridică a unui pachet de legi ale justiției inițiat de USR. Ea a afirmat că respectivele proiecte ar fi fost puse pe ordinea de zi și trecute prin comisie în mod neregulamentar, iar votul din plen ar urma să aibă loc în aceeași zi. „Abuzurile au început, în ceea ce privește acest pachet al legilor justiției, inițiate de colegii din USR, încă de la convocarea comisiei, care a fost făcută în mod neregulamentar, deci ilegal, în mai puțin de 24 de ore.” Din perspectiva funcționării Camerei, boicotul anunțat înseamnă că PNL și USR nu participă la: ședința de plen a Camerei Deputaților; votul final; ședințele comisiilor; ședința Biroului Permanent. De la scandalul din plen la sesizarea CCR Potrivit relatării, prima ședință de plen a Camerei Deputaților din sesiunea ordinară de toamnă a început cu un conflict între PNL și PSD privind repartizarea funcțiilor din Biroul Permanent. Deputații PNL și USR au contestat propunerea prezentată în plen și au părăsit sala, acuzând PSD că ar fi cedat două funcții către AUR și S.O.S. România. Ulterior, PNL și USR au anunțat că vor ataca la Curtea Constituțională numirile în funcțiile din Biroul Permanent. În propunerea prezentată în plen, repartiția funcțiilor era: vicepreședinți : PSD – un loc, AUR – un loc, PNL – un loc, USR – un loc; secretari : PSD – un loc, AUR – un loc, minorități – un loc, S.O.S. România – un loc; chestori : PSD – două locuri, AUR – un loc, UDMR – un loc. Separat, deputatul PNL Ionel Bogdan a declarat, citat de Agerpres, că „s-a format o nouă majoritate” la Camera Deputaților între PSD și AUR, susținând că schimbările ar fi fost făcute fără informarea liderilor de grup și în contradicție cu înțelegerile de la începutul legislaturii. Ce urmează depinde de două planuri: dacă boicotul se prelungește și de calendarul Curții Constituționale privind sesizarea anunțată de PNL și USR. În paralel, tensiunea politică poate influența ritmul de lucru în comisii și în plen, inclusiv pe proiectele din zona justiției menționate în conflict. [...]

USR își închide opțiunile de negociere și condiționează formarea majorității : partidul spune că nu va vota niciun guvern în care PSD are orice fel de reprezentare, ceea ce reduce spațiul de compromis într-un moment de criză politică, potrivit Agerpres . Declarația a fost făcută marți, la Palatul Parlamentului , de purtătorul de cuvânt al USR, Cristian Seidler. El a afirmat că poziția formațiunii este „neschimbată” și „consecventă” încă dinaintea votării moțiunii de cenzură și că, fiind vorba despre o criză politică, „răspunsul nu poate fi decât o soluție politică”. Ce exclude USR, explicit Seidler a spus că USR nu va vota un guvern cu PSD sau „surogat” de PSD, indiferent de nivelul funcției vizate, enumerând: premier; ministru; secretar de stat; prefect. Pe cine susțin USR, PNL și UDMR pentru funcția de premier În același context, Seidler a declarat că USR, PNL și UDMR susțin nominalizarea liberalului Siegfried Mureșan pentru funcția de prim-ministru. Informațiile disponibile în materialul citat nu includ detalii despre calendarul consultărilor sau despre pașii următori ai procedurii de desemnare și învestire. [...]

USR și PNL anunță că vor ataca la CCR noua componență a Biroului Permanent al Camerei Deputaților , după ce două poziții deținute de cele două partide au fost înlocuite, prin vot în plen, cu reprezentanți ai AUR și SOS România, potrivit Adevărul . Miza este una de reglementare și funcționare internă a Camerei: cine controlează voturile din Biroul Permanent, organismul care gestionează agenda și deciziile administrative ale forului. Schimbarea a fost votată marți, 1 septembrie, în prima ședință de plen a sesiunii de toamnă. Deputații USR și PNL au contestat repartizarea funcțiilor, au părăsit sala și susțin că două dintre pozițiile pe care le aveau au fost „cedate” către AUR și SOS România. Ce reclamă USR și PNL și de ce contează USR și PNL spun că vor sesiza Curtea Constituțională , invocând faptul că, în urma votului, un reprezentant al PNL și unul al USR au pierdut locurile din Biroul Permanent, acestea revenind unor parlamentari AUR și SOS România. În plan practic, disputa nu se reduce la o rotație de funcții: Biroul Permanent are un rol-cheie în organizarea activității Camerei Deputaților, iar modificarea echilibrului de voturi poate influența decizii procedurale și administrative. Acuzații de „majoritate toxică” și noul raport de forțe Liderul deputaților USR, Diana Stoica , a susținut că votul arată formarea unei „majorități toxice” în Parlament, între PSD și „extremiști”, și a ridicat inclusiv tema alegerilor anticipate dacă nu există o majoritate „capabilă să guverneze România responsabil și să păstreze direcția europeană”. Într-o postare pe Facebook, Stoica a indicat formațiunile despre care USR afirmă că au susținut decizia: PSD, AUR, SOS, UDMR, UPR, minoritățile și câțiva deputați neafiliați (postarea este publicată pe contul ei: Facebook ). La rândul său, Cătălin Drulă (USR), vicepreședinte al Camerei Deputaților, a afirmat că, în urma votului, „extremiștii” au ajuns să dețină 4 din cele 12 voturi din Biroul Permanent (trei AUR și unul SOS), adică o treime din total. Pentru context, Camera Deputaților și-a ales marți noua componență a Biroului Permanent pentru sesiunea de toamnă, detaliată de publicație aici: Adevărul . Ce urmează Dacă sesizarea va fi depusă, Curtea Constituțională va decide dacă modificarea componenței Biroului Permanent respectă regulile constituționale și procedurale invocate de contestatari. Până atunci, noua formulă rezultată din vot rămâne punctul de referință pentru funcționarea conducerii Camerei Deputaților în sesiunea de toamnă. [...]

UDMR lasă deschisă susținerea unui guvern minoritar PSD pentru a opri interimatul , iar condiția politică formulată „categoric” este excluderea AUR din orice majoritate, potrivit Mediafax . Tanczos Barna , ministru interimar al Agriculturii, a avertizat că prelungirea perioadei de interimat afectează funcționarea Executivului și a cerut partidelor parlamentare să găsească rapid o formulă de majoritate. Declarațiile au fost făcute la Euronews. „Cert este că această situație nu trebuie continuată mai departe. Eu, în calitate de ministru interimar la Agricultură, vă spun că nu se poate guverna așa. Nu se poate lucra eficient așa.” Linia roșie: fără AUR în majoritate Reprezentantul UDMR spune că partidul este dispus la compromisuri pentru a asigura guvernarea, însă exclude participarea AUR la majoritatea care ar susține viitorul Cabinet, inclusiv în scenarii bazate pe parlamentari „desprinși” din AUR. „Cu siguranță compromisul cel mai mare este să acceptăm noi o majoritate împreună cu AUR. Deci acesta este cel mai greu compromis posibil.” Întrebat dacă o asemenea variantă este imposibilă, Tanczos Barna a răspuns: „Imposibil. Eu cred că orice altceva este posibil pentru a asigura o guvernare pentru această țară.” Sprijin la învestire, fără intrare la guvernare Tanczos Barna a precizat că UDMR nu a luat încă o decizie finală privind formula politică, invocând lipsa unei nominalizări pentru funcția de premier. În același timp, el a indicat că UDMR ar putea susține la învestire un guvern minoritar condus de PSD, fără ca formațiunea să intre obligatoriu la guvernare, dacă se strâng suficiente voturi și fără AUR. „Am putea susține, de exemplu, o variantă de guvern minoritar, teoretic, dacă se strâng suficiente voturi, fără AUR, pentru a instala un guvern condus de PSD. Este o variantă.” Ministrul a făcut distincția între participarea efectivă la guvernare și voturile pentru instalarea unui Executiv minoritar, subliniind că sprijinul ulterior poate fi acordat „punctual”, în funcție de proiecte și politici. „Susținerea unui guvern minoritar este o formulă politică aplicată de foarte multe ori în Parlament și în România și în alte țări. Nu înseamnă că ești la guvernare.” Ce urmează Mesajul UDMR, așa cum reiese din declarațiile lui Tanczos Barna, este că ieșirea din interimat are prioritate, iar partidul își păstrează opțiunile deschise până la desemnarea unui premier și conturarea unei majorități, cu o singură excludere explicită: AUR. [...]