Știri
Știri din categoria Politică

România riscă o escaladare a procedurii de infringement pe fiscalitatea fondurilor de pensii, după ce Comisia Europeană a trimis o scrisoare de punere în întârziere pentru reguli considerate discriminatorii, potrivit Digi24. Miza este una de reglementare cu efecte economice: Bruxelles-ul susține că tratamentul fiscal diferit descurajează investițiile transfrontaliere și afectează funcționarea piețelor de capital din UE.
Comisia Europeană a inițiat proceduri de constatare a neîndeplinirii obligațiilor împotriva României și a altor șase state membre: Germania, Spania, Italia, Austria, Polonia și Portugalia. Executivul comunitar invocă încălcarea liberei circulații a capitalurilor (articolul 63 din Tratatul privind funcționarea UE și articolul 40 din Acordul privind Spațiul Economic European), din cauza legislației fiscale aplicabile fondurilor de pensii și societăților de asigurări de viață.
Potrivit Comisiei, legislațiile naționale vizate creează bariere fiscale pentru investițiile realizate peste graniță de fonduri de pensii și asigurători de viață din alte state UE sau din Spațiul Economic European.
În esență, reproșurile vizează două tipuri de diferențe de tratament:
Comisia afirmă că aceste diferențe afectează investițiile transfrontaliere și buna funcționare a piețelor de capital din UE și pot avea efecte inclusiv asupra competitivității companiilor europene în care investesc aceste instituții, precum și asupra sustenabilității sistemelor de pensii.
România și celelalte state vizate au două luni pentru a răspunde observațiilor Comisiei și pentru a remedia deficiențele semnalate. Dacă răspunsul nu este considerat satisfăcător, Comisia poate decide emiterea unui aviz motivat, o etapă ulterioară în procedura de infringement.
Separat, în cazul Belgiei, Comisia a trimis o scrisoare suplimentară de punere în întârziere, extinzând investigația începută în 2020, astfel încât să includă și fondurile de pensii, nu doar asigurările de viață.
Demersul este prezentat ca parte din eforturile Comisiei de a elimina barierele de pe piața unică europeană, în 11 domenii considerate prioritare.
Recomandate

Președintele Nicușor Dan cere reorientarea agendei publice spre reforme mari , avertizând că o parte importantă din energia statului va rămâne consumată de contextul de securitate, ceea ce riscă să împingă în plan secund teme precum educația, colectarea și digitalizarea, potrivit Digi24 . Declarațiile au fost făcute joi, la a doua ediție a Summitului pentru Guvernanță Digitală, organizat de Edge Institute , în contextul unei întrebări despre ce ar putea realiza România până în 2029. Nicușor Dan a spus că „îi e frică de 2028”, indicând presiunea pe care o vede asupra statului în anii următori. „Să știți că mie mi-e frică de 2028. (...) multă din energia mea și a oamenilor din jurul meu s-a dus pe problema asta de securitate (...) și probabil că, de asemenea, multă energie a statului român se va consuma în direcția asta.” De ce contează: securitatea „mănâncă” resurse, iar reformele rămân la suprafață Mesajul central al președintelui este că, deși securitatea este „obligatorie”, România riscă să repete un tipar de fragmentare a agendei publice, în care se pierde timp „pe mize mici și foarte mici”, în loc să fie împinse proiecte structurale. „Se pare că am pierdut mult timp, noi toți ca societate, pe mize mici și foarte mici. Și ar fi timpul să schimbăm modul ăsta de abordare.” În acest context, Nicușor Dan a indicat explicit câteva „ținte mari” unde, în opinia sa, progresul este încă limitat: sistemul de educație; colectarea; digitalizarea. Ce urmează, în logica mesajului prezidențial Președintele a spus că își dorește „maturitatea” de a concentra efortul public pe aceste obiective majore, astfel încât, în 2029, clasa politică să poată prezenta rezultate „importante” pe care românii le așteaptă. În materialul Digi24 nu sunt menționate măsuri concrete, termene sau proiecte specifice care să decurgă imediat din aceste declarații. [...]

România condiționează „pacea durabilă” din Ucraina de securitatea la Marea Neagră , poziție pe care președintele Nicușor Dan o va susține joi, la Berlin, la reuniunea Coaliției de Voință pentru Ucraina, potrivit Mediafax . Miza pentru București este ca un eventual acord să nu lase regiunea expusă și să nu permită Rusiei pârghii asupra deciziilor de securitate ale statelor din zonă. Reuniunea are loc la invitația cancelarului german Friedrich Merz , iar Administrația Prezidențială arată că șeful statului va argumenta că un acord de pace trebuie să țină cont de „interesele legitime de securitate ale Europei”, în special ale țărilor de pe Flancul Estic al NATO, precum România. Ce cere România în negocierile pentru pace Conform poziției prezentate de Administrația Prezidențială, Nicușor Dan va susține la Berlin trei idei principale: un acord de pace „solid” trebuie să consolideze securitatea Europei, cu accent pe Flancul Estic al NATO și regiunea Mării Negre; o pace durabilă în Ucraina presupune „restaurarea deplină a securității la Marea Neagră”; Rusiei „nu i se poate permite” să aibă influență asupra deciziilor de securitate și de politică externă ale țărilor din regiune. Context: ce este Coaliția de Voință Coaliția de Voință (Coalition of the Willing) reunește state care s-au angajat să ofere sprijin consolidat Ucrainei și să contribuie la negocierile de pace. Inițiativa include și discuții despre garanții de securitate pentru Ucraina, astfel încât un eventual acord să fie durabil și să reducă riscul unei noi agresiuni. Inițiativa este condusă de Regatul Unit și Franța și a fost lansată în martie 2025. [...]

Disputa politică din Parlament riscă să împingă în plan secund implementarea măsurilor UE de securitate antidrone , într-un moment în care Marea Neagră și zona Dunării sunt invocate ca spații cu incidente și amenințări directe, potrivit Digi24 . Schimbul de replici dintre USR și AUR a avut loc în timpul dezbaterii unui proiect de hotărâre privind opinia Camerei Deputaților la planul de acțiune al Comisiei Europene pentru securitatea în materie de drone și soluții antidrone. Dezbaterea s-a tensionat după intervenția deputatei SOS Verginia Vedinaș, care a contestat descrierea Mării Negre ca fiind „cea mai periculoasă din lume”. În acest context, parlamentari USR și AUR au urcat la tribună și s-au atacat reciproc, mutând accentul de pe conținutul tehnic și de securitate al documentului pe acuzații politice. Ce s-a discutat: planul UE pentru drone și soluții antidrone Pe ordinea de zi s-a aflat proiectul de hotărâre privind adoptarea opiniei referitoare la „Planul de acțiune privind securitatea în materie de drone și soluții antidrone”, document al Comisiei Europene adresat Parlamentului European și Consiliului. Textul proiectului este disponibil în forma publicată de Camera Deputaților, la linkul către proiectul de Hotărâre . În intervenția sa, deputatul USR Allen Coliban a invocat situația de securitate din regiune și a afirmat că în Marea Neagră au fost „570 de nave lovite și 40 de marinari morți în 2026”, susținând că sunt „cifre superioare celor din Strâmtoarea Ormuz” și atribuind degradarea situației „agresorului numit Rusia”. Miza politică: Rusia, „suveranismul” și industria de apărare Fosta ministră de Externe Oana Țoiu (USR) a criticat o parte dintre politicienii care se declară „suveraniști”, acuzând lipsa de poziționări publice împotriva Rusiei și legând tema de inviolabilitatea granițelor, inclusiv prin referiri la drone care ar fi explodat la Galați și la atacuri în zona Mării Negre, inclusiv în apele teritoriale și pe Dunăre. Replica liderului AUR, George Simion , a mutat disputa către acuzații legate de guvernare și numiri în sistemul diplomatic, dar și către industria de apărare. Simion a susținut că „industria de apărare românească” ar fi ajuns „praf” și a atacat referirile la „SAFE”, pe care l-a asociat cu „corupție”, invocând inclusiv Uzina Mecanică Sadu și numele Viorel Salvador Caragea (administrator special, potrivit textului Digi24). Tot el a acuzat că banii ar fi fost trimiși „la Rheinmetall în Germania”. Țoiu a revenit cu o replică la adresa lui Simion, afirmând că acesta ar fi „făcut de râs” România în deplasări externe și apărând corpul diplomatic. În același timp, a susținut că USR este o „forță politică reformistă” și a acuzat AUR că evită să critice „rețele corupte”, făcând „opoziție tot opoziției”. De ce contează: semnalul pentru decizii cu impact de securitate Schimbul de acuzații arată cât de ușor poate fi politizată o temă cu componentă tehnică și de securitate – apărarea antidrone – chiar în cadrul unei dezbateri formale despre poziția Camerei Deputaților față de un plan al Comisiei Europene. În lipsa unor detalii suplimentare în material despre calendarul sau efectele concrete ale hotărârii, rămâne neclar ce pași urmează procedural și ce impact imediat va avea votul asupra implementării măsurilor la nivel național. [...]

Amânarea cu un an a alegerii noului secretar general al Organizației Internaționale a Francofoniei (OIF) prelungește incertitudinea diplomatică și lasă România fără o decizie rapidă într-o competiție în care a investit capital politic prin candidatura lui Dacian Cioloș , potrivit Digi24 . Președintele Nicușor Dan a explicat că, după „mai multe runde intense de negociere”, statele membre nu au ajuns la un consens privind desemnarea noului secretar general. În acest context, decizia de amânare cu un an ar fi fost luată „tocmai pentru a nu afecta unitatea francofoniei”. În mesajul transmis pe platforma X, șeful statului a apreciat campania lui Dacian Cioloș, despre care a spus că a crescut vizibilitatea României în țările francofone de pe mai multe continente și că a fost construită în jurul unui proiect de „reformă, revitalizare și modernizare” a OIF. Ce spune Nicușor Dan despre miza pentru România Nicușor Dan a susținut că demersul lui Cioloș a avut și o miză de imagine și capacitate instituțională, afirmând că această candidatură „a arătat că avem capacitatea, abilitatea și cunoștințele pentru a desfășura campanii de anvergură internațională”. Reacția lui Dacian Cioloș: „O zi foarte tristă” Dacian Cioloș a calificat amânarea drept un semnal negativ pentru organizație și a avertizat asupra consecințelor greu de anticipat. „Este o zi foarte tristă pentru organizaţia noastră, care riscă să lase urme adânci pe care încă nu le putem anticipa. Sommet-ul a evidenţiat neputinţa de a lua o decizie atunci când interesul general al organizaţiei cerea statelor membre să lase deoparte lucrurile care le separă şi să găsească punctele de convergenţă.” El a adăugat că, în opinia sa, nu este vorba despre „țări, regiuni sau persoane”, ci despre un efort comun pentru menținerea colaborării și relansarea încrederii că Francofonia poate răspunde provocărilor viitorului. Ce urmează Conform informațiilor prezentate, desemnarea noului secretar general al OIF a fost amânată cu un an, ceea ce înseamnă că negocierile dintre statele membre vor continua, iar competiția pentru conducerea organizației rămâne deschisă. În material nu sunt oferite detalii despre un calendar nou sau despre pașii procedurali care vor urma. [...]

Elon Musk încearcă să se repoziționeze politic înaintea unei Congres controlat de democrați , pe fondul riscului de anchete și presiune de reglementare asupra companiilor sale, potrivit Futurism . În material, publicația descrie un viraj de discurs al lui Musk după ce, anterior, ar fi investit „sute de milioane de dolari” pentru realegerea lui Donald Trump, ar fi apărut public alături de acesta și ar fi participat la evenimente conservatoare, inclusiv la CPAC . Acum, la summitul DealBook organizat de The New York Times , Musk a declarat că „nu este MAGA” și a încercat să relativizeze semnificația sloganului. „Nu sunt MAGA.” „Cel puțin, nu sunt sigur ce înseamnă MAGA.” Tot acolo, el a adăugat că, dacă MAGA ar însemna „o aderență oarbă” la un set de politici ale Partidului Republican, atunci „cu siguranță” nu se regăsește în această definiție. De ce contează: miza este reglementarea și anchetele din Congres Punctul central al analizei este că Musk ar fi conștient că ar putea deveni o țintă pentru Congres odată cu preluarea controlului de către democrați în ambele camere, din ianuarie. Futurism susține că Musk „va fi în capul listei” persoanelor vizate, inclusiv din cauza rolului său în reducerea capacității unor agenții guvernamentale, printr-o structură numită „Department of Government Efficiency”, în timpul celui de-al doilea mandat Trump. Publicația leagă aceste acțiuni de consecințe grave, afirmând că ele ar fi dus la „decese evitabile” la scară largă la nivel global. Textul nu oferă însă detalii suplimentare sau o documentare independentă în sprijinul acestei afirmații, dincolo de trimiterea la materiale anterioare ale aceleiași publicații. Presiune suplimentară: Texas „albastru” și schimbarea de climat politic Un alt element cu potențial impact operațional și de reglementare: companiile lui Musk, cu baze în Texas, ar funcționa într-un stat care „a devenit aproape complet albastru” pentru prima dată în decenii, ceea ce ar putea deschide calea pentru „replici de reglementare” și alte dificultăți. În același timp, Futurism notează că administrația Trump ar fi relaxat ani la rând legislația de mediu pentru a facilita activitatea companiilor lui Musk, iar schimbarea majorității politice ar putea inversa această direcție. Costul politic: Musk spune că a „ars” peste 400 de milioane de dolari La summit, Musk a recunoscut că s-a simțit „prost” pentru că ar fi „ars” „peste 400 de milioane de dolari” în alegerile de la mijloc de mandat, susținând că „alegerile americane nu sunt doar despre bani”. „Dacă aș putea da timpul înapoi, aș fi cheltuit mai puțin.” Context: și alți lideri din tehnologie își ajustează public poziționarea Materialul îl menționează și pe Alex Karp, CEO Palantir, care ar fi spus că a fost „democrat toată viața”, într-o declarație pentru Politico, în contextul unei repoziționări mai largi a unor lideri din tehnologie după pierderile suferite de republicani. În ansamblu, relatarea indică un calcul pragmatic: distanțarea publică de o etichetă politică devenită costisitoare, într-un moment în care controlul Congresului se schimbă și cresc riscurile de supraveghere și reglementare pentru companiile lui Musk. [...]

Decizia premierului de a concentra avizarea cheltuielilor și coordonarea unor ministere la vicepremierul Marian Neacșu mută centrul de greutate în Guvern , iar președintele Nicușor Dan a evitat, deocamdată, să comenteze direct, potrivit Digi24 . Întrebat joi dimineață, după un eveniment la Parlament, dacă Neacșu ar putea deveni „premierul de facto” în urma extinderii atribuțiilor, Nicușor Dan a spus că va răspunde ulterior, într-o conferință de presă care ar urma să aibă loc la Berlin, în marja reuniunii Coaliției de Voință pentru Ucraina. „O întrebare amplă... și în după-amiaza asta o să dau un răspuns. O să facem o conferință de presă la Berlin și o să răspund la multe întrebări și sunt sigur că și la asta.” Ce schimbă decizia semnată de premier Premierul Luca Niculescu a semnat miercuri o decizie (publicată în Monitorul Oficial ) prin care vicepremierul Marian Neacșu primește atribuții de: avizare a proiectelor ministeriale cu impact bugetar; coordonare a activității unor portofolii din Guvern; coordonare a instituțiilor publice și a structurilor din aparatul de lucru al Guvernului; informare permanentă a prim-ministrului privind aplicarea prevederilor stabilite prin decizie. În plus, Neacșu primește atribuții de coordonare asupra Secretariatului General al Guvernului și Cancelariei Prim-Ministrului, precum și asupra unor ministere considerate „cheie”, între care Transporturile, Justiția, Apărarea, Economia, Agricultura, Mediul, Dezvoltarea, Proiectele Europene, Munca și Sănătatea. Motivația premierului și reacția PSD Luca Niculescu a justificat decizia prin nevoia de control mai strict al cheltuielilor și prin profilul vicepremierului. „Avem nevoie să fim foarte atenți la toate cheltuielile pe care le aprobăm.” Tot joi, președintele PSD Sorin Grindeanu a refuzat să comenteze de ce partidul nu l-a desemnat direct pe Marian Neacșu pentru funcția de prim-ministru, în condițiile în care, ca vicepremier, primește atribuții care îi permit să coordoneze structuri importante din Executiv. Ce urmează Conform declarației sale, Nicușor Dan ar urma să revină cu un răspuns în cursul după-amiezii, la conferința de presă anunțată la Berlin. În lipsa acestei poziționări, rămâne neclar cum vede președintele redistribuirea de atribuții în vârful Guvernului și ce implicații politice anticipează. [...]