Știri
Știri din categoria Politică

Vladimir Putin l-a demis pe Serghei Ivanov din Consiliul de Securitate al Rusiei, înlăturând astfel unul dintre cei mai vechi și apropiați colaboratori ai săi, potrivit informațiilor publicate de Mediafax.
Ivanov, în vârstă de 73 de ani, era membru permanent al Consiliului de Securitate al Federației Ruse și a ocupat funcția de secretar al acestui for între noiembrie 1999 și martie 2001. Decizia de excludere a fost anunțată pe 16 februarie 2026, fără a fi prezentate motive oficiale.
Serghei Ivanov face parte din cercul restrâns al președintelui rus încă din anii ’90. Cei doi au activat împreună în structurile KGB din Leningrad, iar în 1998 Putin l-a numit adjunct al său. De-a lungul carierei, Ivanov a deținut funcții-cheie în statul rus: ministru al Apărării între 2001 și 2007, prim-vicepremier și, ulterior, șef al administrației prezidențiale în perioada 2011–2016.
Înaintea alegerilor din 2008, Ivanov era considerat unul dintre potențialii succesori ai lui Putin, însă candidatura din partea partidului Rusia Unită a fost atribuită lui Dmitri Medvedev.
Pe 4 februarie 2026, Vladimir Putin l-a eliberat pe Ivanov și din funcția de reprezentant special al președintelui pentru protecția mediului, ecologie și transporturi. Potrivit Kremlinului, retragerea din această poziție ar fi avut loc „la propria cerere”, însă nu au fost oferite explicații suplimentare.
Îndepărtarea lui Serghei Ivanov din Consiliul de Securitate marchează o schimbare semnificativă în structura de putere de la Moscova, în contextul în care acesta era unul dintre cei mai vechi aliați ai liderului de la Kremlin.
Recomandate

Viktor Orbán a confirmat că a discutat cu Vladimir Putin despre „pace” , potrivit Digi24 , într-un schimb de mesaje pe platforma X cu premierul Poloniei, Donald Tusk, pe fondul unor informații apărute în presa internațională despre o convorbire telefonică între liderul ungar și președintele rus. Orbán a spus că discuția a vizat „încheierea războiului” și posibilitatea organizării „unui summit pentru pace între Statele Unite și Rusia la Budapesta”, reacționând la un mesaj al lui Tusk. În aceeași intervenție, premierul ungar a lansat un atac direct la adresa omologului polonez. „Este adevărat. Am vorbit cu preşedintele rus despre încheierea războiului şi organizarea unui summit pentru pace între Statele Unite şi Rusia la Budapesta”, a reacţionat Orban pe platforma X la un mesaj al prim-ministrului polonez Donald Tusk. În mesajul său, Donald Tusk l-a acuzat pe Orbán că „s-a pus în întregime la dispoziția lui Putin”, trimitere la informații atribuite agenției Bloomberg. Potrivit textului, Tusk i-a întrebat, de asemenea, pe președintele Poloniei, Karol Nawrocki, și pe Jaroslaw Kaczynski, liderul partidului de opoziție Lege și Justiție (PiS) și fost prim-ministru, dacă îl susțin pe Orbán în această privință. Digi24 notează că informațiile invocate de Tusk se referă la o convorbire telefonică din octombrie anul trecut, în care Orbán ar fi afirmat că este pregătit să facă tot posibilul pentru a-l ajuta pe președintele rus. Publicația română indică faptul că această relatare se bazează pe o transcriere a apelului obținută de Bloomberg. În aceeași relatare este reprodusă și formularea atribuită premierului ungar din acea convorbire: „În orice problemă în care pot fi de ajutor, sunt la dispoziţia dumneavoastră”. Schimbul de replici are loc în contextul războiului din Ucraina și al tensiunilor politice din interiorul Uniunii Europene privind relația cu Rusia și inițiativele de negociere. Din informațiile prezentate, Orbán își apără demersul ca fiind orientat spre obținerea păcii, în timp ce Tusk îl critică pentru apropierea de Kremlin. [...]

Democrații americani cer înlăturarea lui Donald Trump după amenințările la adresa Iranului potrivit Digi24 , într-un context tensionat generat de declarațiile președintelui SUA privind posibile atacuri asupra infrastructurii iraniene și avertismentul că o „întreagă civilizație” ar putea dispărea dacă Teheranul nu redeschide Strâmtoarea Ormuz până la termenul-limită. Reacțiile au fost rapide în Congres, unde mai mulți lideri democrați au invocat atât procedura de suspendare, cât și aplicarea Amendamentului 25, care permite declararea incapacității unui președinte de a-și exercita funcția. Senatorul Ed Markey și reprezentanta Diana DeGette au cerut inițierea acestor demersuri, calificând mesajele lui Trump drept periculoase și instabile, în timp ce alți congresmeni au vorbit deschis despre riscul unor crime de război. Casa Albă a respins acuzațiile, susținând prin purtătorul de cuvânt Davis Ingle că reacțiile democraților sunt motivate politic și exagerate. Totuși, criticile nu se limitează la opoziție. În mod neobișnuit, voci din zona conservatoare și chiar din cercul fostei mișcări MAGA au început să pună sub semnul întrebării echilibrul liderului american. Fosta aliată Marjorie Taylor Greene, dar și figuri controversate precum Candace Owens sau Alex Jones, au exprimat îngrijorări similare. Cum poate fi înlăturat un președinte în SUA Există două mecanisme principale: Amendamentul 25 Vicepreședintele și majoritatea Guvernului pot declara președintele incapabil Puterea este transferată temporar vicepreședintelui Congresul decide în final, cu majoritate de două treimi Procedura de punere sub acuzare (impeachment) Majoritate simplă în Camera Reprezentanților Două treimi din Senat pentru demitere În paralel, democrații pregătesc și o inițiativă legislativă pentru limitarea puterilor de război ale președintelui în conflictul cu Iranul. Situația evidențiază o escaladare politică și instituțională rară, într-un moment în care tensiunile externe se suprapun peste o confruntare internă acută la Washington. [...]

Viktor Orban s-a oferit să-l ajute pe Vladimir Putin „în orice fel”, inclusiv prin organizarea unui summit la Budapesta , potrivit News.ro , care citează o analiză Bloomberg bazată pe transcrierea unei convorbiri telefonice dintre cei doi lideri. Discuția, purtată în octombrie 2025, arată un ton neobișnuit de cordial, premierul ungar mergând până la a folosi o metaforă sugestivă, spunând că poate fi „șoricelul” care îl ajută pe „leul” rus, în semn de disponibilitate totală pentru sprijin. În cadrul convorbirii, Orban îl numește pe Putin „prieten” și amintește relația apropiată construită în timp, încă din 2009. El sugerează chiar că Ungaria ar putea găzdui negocieri internaționale privind războiul din Ucraina, într-un moment în care Washingtonul lua în calcul organizarea unui nou summit. Răspunsul liderului de la Kremlin confirmă deschiderea față de această idee: Putin afirmă că apreciază relația cu Orban și descrie Ungaria drept „poate singura țară europeană acceptabilă” pentru o astfel de întâlnire. Dezvăluirea vine într-un context politic sensibil pentru Budapesta, cu alegeri programate pe 12 aprilie 2026 și cu Viktor Orban într-o campanie dificilă. În paralel, relațiile sale apropiate cu Moscova au fost constant criticate în interiorul Uniunii Europene, mai ales pe fondul dependenței energetice de Rusia și al pozițiilor divergente față de sprijinul acordat Ucrainei. Publicarea acestei convorbiri ridică din nou întrebări despre rolul pe care Ungaria încearcă să și-l asume între Est și Vest, dar și despre limitele acestei poziționări într-un moment în care conflictul din Ucraina continuă să divizeze scena internațională. Până acum, nici guvernul ungar, nici Kremlinul nu au comentat oficial informațiile apărute. [...]

Friedrich Merz spune că războiul din Iran a testat NATO , potrivit Economica.net , după ce SUA și Iran au convenit un armistițiu temporar de două săptămâni, iar negocierile au început vineri în Pakistan. Cancelarul german a declarat, într-o conferință de presă, că războiul a avut consecințe regionale și globale, inclusiv asupra relațiilor dintre Europa și Statele Unite. „Ne dorim ca acest război, care s-a transformat într-un test de rezistenţă transatlantic, să nu tensioneze şi mai mult relaţiile dintre SUA şi partenerii europeni din NATO”, a afirmat el. Merz a insistat că nu își dorește o ruptură în interiorul Alianței Nord-Atlantice, pe care o consideră esențială pentru securitatea europeană. În același context, el a cerut ca deciziile politice să nu fie influențate de reacții emoționale. Cancelarul german a avut miercuri o discuție telefonică cu președintele american Donald Trump, care a amenințat că va părăsi NATO, invocând ceea ce numește lipsa de sprijin european în războiul împotriva Iranului. Țările europene susțin, conform relatării, că acest conflict „nu este al lor” și că NATO este o organizație defensivă, nu una ofensivă. Merz a spus că, în convorbirea cu Trump, au discutat despre „viitorul NATO” și că i-a propus președintelui american să abordeze subiectul înaintea summitului NATO din iunie, de la Ankara. Totodată, el a precizat că în discuție nu s-a vorbit „despre vreo retragere” și nici despre vreo limitare a utilizării infrastructurii militare americane din Germania. [...]

Viktor Orban a transformat fotbalul într-un instrument politic , inclusiv pentru a-și proiecta influența în comunitățile maghiare din România, potrivit Libertatea . Miza este cu atât mai mare cu cât Ungaria are alegeri pe 12 aprilie, iar sondajele invocate de publicație indică riscul unei înfrângeri pentru premierul de la Budapesta. Articolul descrie felul în care infrastructura sportivă a devenit parte dintr-o rețea de influență internă. Un exemplu recent este mitingul preelectoral susținut pe 9 aprilie de vicepreședintele SUA, JD Vance, la MTK Sportpark din Budapesta, stadion deschis în 2025 și asociat cu cercul politic al lui Orban: clubul MTK Budapest este condus de Tamas Deutsch, europarlamentar și membru al partidului Fidesz. „Stadionul și infrastructura sportivă din Ungaria sunt parte din rețeaua de patronaj politic a lui Orban, cu impact electoral major în comunitățile rurale.” Un pilon al acestei strategii este programul TAO, introdus în 2011, care permite companiilor să deducă donațiile către cluburi sportive selectate. Conform relatării, mecanismul a direcționat miliarde de euro către cluburi sprijinite de guvern și către proiecte de construcții administrate de apropiați ai premierului, pe fondul criticilor legate de utilizarea fondurilor într-un stat descris ca fiind cel mai corupt din Uniunea Europeană. Orban a apărat programul într-un interviu din 2020 pentru Nemzeti Sport, argumentând că a creat o legătură între mediul de afaceri și sport și că investițiile în infrastructură pentru copii nu ar trebui regretate. În paralel, Fidesz ar fi extins această influență și în afara granițelor, inclusiv în România, Slovacia și Serbia, în comunități unde etnicii maghiari au drept de vot în alegerile din Ungaria, prin investiții în infrastructura fotbalistică locală. În acest context este menționată Academia Puskas, fondată în 2007 și prezentată ca fiind finanțată și controlată de Orban, precum și stadionul Pancho Arena din Felcsut, localitatea natală a premierului, cu 3.800 de locuri, adică dublul populației orașului. Publicația amintește și de rolul simbolic al finalei Ligii Campionilor, programată la Budapesta pe 30 mai, pe Arena Puskas, eveniment văzut de unii analiști ca o posibilă validare a proiectului politic construit în jurul sportului, dar care ar putea căpăta o semnificație opusă dacă Orban pierde alegerile. [...]

Cristian Tudor Popescu l-a criticat dur pe președintele Nicușor Dan , după conferința de presă de la Cotroceni privind numirea șefilor marilor parchete, potrivit Adevărul . Gazetarul a spus că discursul șefului statului ar reflecta „decizii controversate și fracturi de logică” și a afirmat că regretă că l-a votat. Conferința a avut loc miercuri, 8 aprilie, la Palatul Cotroceni. Nicușor Dan a anunțat că a semnat decretele pentru numirea conducerii marilor parchete, precizând că au fost validate toate propunerile, cu o singură excepție: candidatura lui Gill Julien Grigore Iacobici pentru funcția de adjunct al DIICOT, care a fost respinsă. În aceeași conferință, președintele a susținut că a acționat în baza mandatului primit și că decizia luată este „corectă”. La scurt timp după eveniment, Cristian Tudor Popescu a reacționat pe Facebook, criticând atât argumentația folosită de președinte, cât și contextul politic invocat în discurs. În postare, CTP a contestat exemplul dat de Nicușor Dan în legătură cu Giovanni Falcone și a legat problema de faptul că ministrul Justiției ar fi „pesedist” și „plagiator”, pe care îl descrie drept „executant întocmai și la timp al poruncilor Partidului”. „Nu mai am putere să fac analiza critică a șirului înfiorător de prostiri în față și coimăneli care au urmat. Ca susținător în alegeri și votant al dlui Dan, n-o să-l întreb caragialește: «Amice, ești idiot?», că acum e președinte, dar pot să-l întreb, ca pe un matematician: cam cât ați calculat că suntem de idioți cei care v-am votat?”, a scris Cristian Tudor Popescu. [...]