Știri
Știri din categoria Politică
Administrația Prezidențială a semnat un contract de consultanță pentru relația cu SUA, cu un plafon de 565.000 de dolari pe lună (aprox. 2,6 milioane lei), pe o durată inițială de șase luni, potrivit Adevărul. Miza anunțată de instituție este întărirea dialogului cu Guvernul și Congresul american în dosare considerate strategice, într-un context în care astfel de servicii sunt prezentate drept o practică uzuală în relația cu administrația de la Washington.
Contractul a fost încheiat cu Eversheds Sutherland (US) LLP, firmă descrisă ca având experiență în relații guvernamentale și consultanță strategică, activă global și prezentă și în România.
Plafonul maxim de remunerare este de „până la 565.000 de dolari pe lună”, în funcție de serviciile și livrabilele furnizate. Durata inițială este de șase luni, ceea ce înseamnă că valoarea totală poate ajunge, la plafon, la 3,39 milioane de dolari (aprox. 15,6 milioane lei), dacă sunt facturate integral serviciile prevăzute.
Administrația Prezidențială susține că demersul urmărește consolidarea Parteneriatului strategic România–SUA și întărirea cooperării în mai multe domenii, între care apărarea, securitatea, energia și tehnologiile de vârf.
În lista de obiective menționate intră, între altele:
Administrația Prezidențială afirmă că apelarea la astfel de servicii este o practică folosită și de alte state aliate în relația cu SUA și că inițiativa „completează demersurile oficiale” ale instituțiilor statului român.
„Contractarea acestui tip de servicii reprezintă o practică uzuală în relația cu administrația americană, utilizată și de alte state aliate”, se arată în comunicatul citat.
Aceleași informații au fost relatate și de Știrile Pro TV, care citează comunicatul Administrației Prezidențiale.
Din datele publice prezentate până acum rezultă un plafon lunar și o durată inițială, însă nu sunt detaliate livrabilele concrete și nici nivelul efectiv al plăților lunare, care ar urma să depindă de serviciile prestate. În practică, costul final va fi dat de modul în care contractul este executat și de ce rezultate sunt raportate în perioada de șase luni.
Recomandate
Administrația Prezidențială a semnat un contract de consultanță pentru relația cu SUA de până la 565.000 de dolari pe lună (aprox. 2,6 milioane lei), pe o durată inițială de șase luni, potrivit HotNews . Miza practică a acordului este costul potențial ridicat pentru buget, condiționat însă de „serviciile și livrabilele furnizate”, în condițiile în care plafonul maxim este lunar. Contractul, anunțat de Administrația Prezidențială, este descris ca fiind „de consultanță strategică și asistență în relațiile cu Guvernul și Congresul SUA” și a fost încheiat cu firma Eversheds Sutherland (US) LLP , prezentată de Cotroceni drept o societate globală cu prezență și în România. Ce acoperă contractul și cum este justificat În comunicatul Administrației Prezidențiale , obiectivele menționate includ: creșterea capacității de apărare și de descurajare; atragerea de investiții „cu impact semnificativ”; integrarea în „structuri internaționale importante”; libera circulație a cetățenilor; combaterea traficului de persoane și a criminalității transnaționale. Cotroceniul își motivează demersul prin obiectivul „aprofundării relației strategice” cu SUA, descris ca „obiectiv de interes național”, susținut prin consens politic de „forțele democratice pro-occidentale” din România. Cost, durată și condiționarea plății Contractul are o durată inițială de 6 luni și stabilește „un plafon maxim de remunerare” de 565.000 dolari pe lună (aprox. 2,6 milioane lei), „în funcție de serviciile și livrabilele furnizate”. În lipsa altor detalii publice în comunicat, nu rezultă din anunț care sunt livrabilele concrete sau calendarul de raportare, dincolo de formularea generală privind condiționarea plății. Administrația Prezidențială susține că astfel de servicii reprezintă „o practică uzuală” în relația cu administrația americană, folosită și de alte state aliate, pentru facilitarea dialogului instituțional și susținerea unor obiective de interes național în raport cu Administrația și Congresul SUA. Comunicatul integral al Administrației Prezidențiale este disponibil aici . [...]
Noua lege a salarizării ar urma să reducă plafonul sporurilor și să limiteze ecartul salarial în sectorul public , fără tăieri de venituri, potrivit declarațiilor deputatului PSD Petre Florin Manole , citat de Mediafax . Proiectul este legat de un jalon din PNRR , iar întârzierea adoptării ar putea pune în risc fonduri europene. PSD, PNL, USR și UDMR au semnat un acord pentru adoptarea noii legi a salarizării în sectorul public până la finalul actualei sesiuni parlamentare, în urma unui proces de mediere coordonat de Administrația Prezidențială. Conform acordului, documentul ar trebui adoptat până la finalul lunii iunie. Ce se schimbă în arhitectura cheltuielilor cu salariile Manole afirmă că principiul de bază este că „nici un venit nu scade”, iar proiectul ar include o reducere a „anvelopei” sporurilor (adică plafonul total al sporurilor, raportat la bugetul de salarii) pe ordonator de credite, de la 30% la 20%. El a mai spus că „foarte multe sporuri dispar”, accentul fiind pus pe scăderea plafonului total, nu pe denumirea sporurilor. „Până la urmă, ne vom întinde cât ne e plapuma, nu putem să cheltuim mai mulți bani decât avem și vom respecta acest principiu.” Limitarea diferențelor între salarii și „anvelopa” bugetară Deputatul PSD mai susține că diferența dintre cel mai mic și cel mai mare salariu din sistemul public ar urma să se reducă de la raportul 1–12 (în legea actuală) la 1–8. În exemplul dat, cel mai mare salariu, al președintelui, ar urma să fie de opt ori mai mare decât cel mai mic salariu din sistemul public. În ceea ce privește impactul bugetar, Manole indică o „anvelopă” de 8 miliarde de lei, agreată cu Ministerul Finanțelor și cu Comisia Europeană, despre care spune că respectă angajamentele privind deficitul și ponderea cheltuielilor de personal în totalul cheltuielilor publice. Ce urmează Fostul ministru al Muncii spune că există un draft rămas la Ministerul Muncii și că, în perioada următoare, Guvernul și ministrul de resort ar urma să analizeze amendamentele, „cu maximă prudență” față de bugetul disponibil, care „nu avem cum să-l depășim”. [...]
Traian Băsescu avertizează că ideea unui „Guvern al președintelui” poate deveni o capcană politică pentru șeful statului, în condițiile în care partidele aflate în negocieri evită să-și asume desemnarea premierului și, implicit, costurile guvernării, potrivit Adevărul . Fostul președinte susține, într-o postare pe Facebook, că două formațiuni „mari” ar fugi de „responsabilitatea redresării țării” și ar încerca să transfere către președinte decizia privind viitorul prim-ministru. În acest context, Băsescu respinge formula „Guvernul meu”, pe care o descrie drept o manevră menită să împingă răspunderea politică spre Cotroceni. „«Guvernul meu» este o capcană! (...) «Guvernul meu», oferit pe tavă de «marile partide» președintelui, este doar o capcană.” Negocierile pentru premier, în impas Declarațiile vin pe fondul negocierilor pentru conturarea unei noi formule guvernamentale, în care partidele nu au ajuns la un acord privind desemnarea unui premier. În paralel, Băsescu a criticat și scenariul unui premier tehnocrat, despre care afirmă că nu ar avea capacitate reală de negociere și ar eșua în relația cu partidele parlamentare, potrivit aceleiași surse. Context: consultările de la Cotroceni și miza majorității Președintele Nicușor Dan a convocat luni, 18 mai, consultări la Palatul Cotroceni cu principalele partide și formațiuni parlamentare, pentru desemnarea candidatului la funcția de prim-ministru. La finalul discuțiilor, șeful statului a cerut partidelor să identifice o majoritate „solidă” și „pro-occidentală” care să susțină viitorul Executiv. [...]
Negocierile SUA–Iran riscă să prelungească șocul energetic , pe fondul disputelor interne de la Washington privind un posibil acord care ar lăsa Teheranului mai multă influență asupra Strâmtorii Ormuz , potrivit Libertatea . În joc este o rută maritimă esențială pentru piața petrolului, iar incertitudinea menține presiunea pe prețuri și pe inflație. Critica democraților: acordul ar slăbi poziția SUA Opoziția democrată susține că strategia administrației Trump în discuțiile cu Iranul ar putea lăsa Statele Unite „mai vulnerabile” decât înainte de război și ar oferi Teheranului un control sporit în regiune, inclusiv în Strâmtoarea Ormuz. Senatorul Chris Van Hollen (Maryland) a numit războiul cu Iranul o „greșeală gravă încă de la început” și a avertizat că un eventual acord ar putea consolida controlul Iranului asupra strâmtorii. În același timp, el a legat conflictul de efecte economice interne: „Prețurile cresc, ratele dobânzilor cresc, iar noi suntem împotmoliți în acest război din Iran.” Senatorul Cory Booker (New Jersey) a declarat la CNN că este „indignat” deoarece posibilul acord „nu abordează” programul nuclear al Iranului și a susținut că SUA au ajuns „într-o situație mai gravă decât era înainte”. Mesajul Casei Albe: fără grabă, blocada rămâne Donald Trump a temperat așteptările privind o finalizare rapidă a negocierilor, afirmând că discuțiile se desfășoară „ordonat și constructiv”, dar cerând echipei sale să nu se grăbească. Pe Truth Social, președintele a transmis că „timpul este de partea noastră”. Totodată, Trump a anunțat că blocada navală a SUA asupra Strâmtorii Ormuz va rămâne în vigoare până la semnarea unui acord „certificat” cu Iranul. Iranul contrazice Washingtonul pe Ormuz, iar riscul pentru prețuri rămâne Teheranul a respins ideea unei redeschideri „complete” a Strâmtorii Ormuz în termenii sugerați anterior de Trump. Potrivit agenției semioficiale iraniene Fars (asociată Gărzilor Revoluționare), chiar și în cazul unui acord, strâmtoarea ar urma să rămână „sub administrare iraniană”, iar revenirea traficului la nivelurile de dinainte de război nu ar însemna „trecere liberă” ca înainte. În acest context, secretarul de stat Marco Rubio a spus, într-o declarație adresată reporterilor în Suedia, că SUA și aliații trebuie „să aibă un Plan B” dacă Iranul refuză să redeschidă strâmtoarea. Libertatea notează că închiderea aproape totală a creat o criză energetică și a dus la creșteri puternice ale prețurilor petrolului și gazelor la nivel mondial. De ce contează: efectele economice se văd în inflație și în costul vieții Chiar dacă Trump a mizat pe ideea că SUA sunt în mare parte autosuficiente energetic, articolul arată că economia americană nu a fost izolată de șocul global al petrolului. Costurile mai mari cu carburantul și încălzirea au redus puterea de cumpărare și au afectat alte sectoare, iar prelungirea crizei riscă să adâncească inflația și să complice poziția republicanilor pe plan intern. În lipsa unui acord cu termeni acceptați de ambele părți și a unei clarificări privind regimul de navigație prin Ormuz, volatilitatea de pe piața energiei rămâne principalul canal prin care conflictul se transmite în economie. [...]
Traian Băsescu susține că PSD și PNL încearcă să transfere către președinte costul politic al guvernării și descrie ideea unui „Guvernul meu” drept „o capcană”, în contextul negocierilor pentru formarea unui nou Executiv, potrivit HotNews . Într-o postare pe Facebook, fostul președinte acuză PSD și PNL că „nu știu cum să se mai lepede de responsabilitatea redresării ţării” și afirmă că cele două partide nu vor să desemneze un nou premier, lăsând această decizie în sarcina președintelui Nicușor Dan. „«Guvernul meu» este o capcană! Două partide, care își spun «mari partide», nu știu cum să se mai lepede de responsabilitatea redresării ţării pe care au îngenuncheat-o (...). Nici măcar nu vor să desemneze un nou premier, lăsând această responsabilitate în seama preşedintelui. «Guvernul meu», oferit pe tavă de «marile partide» preşedintelui, este doar o capcană.” Contextul: Guvern demis și consultări la Cotroceni Mesajul lui Traian Băsescu vine după demiterea, la 5 mai, a cabinetului condus de Ilie Bolojan , printr-o moțiune de cenzură PSD–AUR, depusă după ce social-democrații au decis să retragă sprijinul premierului liberal. În acest context, președintele Nicușor Dan a avut săptămâna trecută două runde de consultări formale cu partidele parlamentare și cu grupuri parlamentare. Ce a cerut președintele partidelor După prima rundă de consultări, Nicușor Dan a făcut un apel public către partide să ajungă la o soluție într-un interval „rezonabil”, cu „formule coerente” și „propuneri viabile”. „Este esențial ca partidele să dea dovadă de responsabilitate, de maturitate și să ajungă, într-un timp rezonabil, la un numitor comun, cu formule coerente și propuneri viabile.” [...]
Finlanda se oferă să preia un rol de negociator european cu Rusia, dar condiționează discuțiile de un armistițiu acceptat de Moscova , potrivit Biziday . Președintele finlandez Alexander Stubb a spus că ar fi dispus să reprezinte Europa în eventuale negocieri pentru încheierea războiului din Ucraina, dacă i se va cere acest lucru, însă insistă că „negocierile reale de pace” pot începe doar după acceptarea unui armistițiu de către Rusia. Declarația a fost făcută duminică, într-un interviu pentru televiziunea publică finlandeză Yle, în contextul în care discuțiile despre o implicare mai mare a Europei în procesul de pace s-au intensificat după ce negocierile mediate de Statele Unite au început să stagneze. De ce contează: UE caută un „mandat” și o figură credibilă pentru negocieri Mesajul lui Stubb se suprapune peste eforturile Uniunii Europene de a identifica o persoană care să reprezinte Europa în eventualele negocieri cu Rusia. Potrivit unei informații publicate recent de Financial Times (citată de Biziday), liderii europeni ar analiza mai multe nume, între care: Mario Draghi, fost premier al Italiei; Angela Merkel, fost cancelar al Germaniei; Alexander Stubb; Sauli Niinistö, fost președinte al Finlandei. În paralel, ministrul ucrainean de Externe, Andrii Sybiha, a declarat într-un interviu pentru Politico, publicat luna aceasta, că Ucraina a cerut Europei să ajute în procesul privind un posibil armistițiu aerian. Context: Rusia propune mediatori, dar credibilitatea rămâne o problemă Pe 9 mai, președintele rus Vladimir Putin a avansat ideea ca fostul cancelar german Gerhard Schröder să fie mediator european, însă propunerea a fost respinsă de oficialii germani. Potrivit Reuters, aceștia consideră că Schröder are relații prea apropiate cu Putin și cu oficialii ruși pentru a reprezenta Europa „într-un mod credibil”. Un oficial german, sub protecția anonimatului, a spus că propunerea Moscovei nu este credibilă, deoarece Rusia nu și-a schimbat condițiile pentru încheierea războiului. Pe teren, războiul continuă În timp ce se discută despre posibile negocieri și un armistițiu, Rusia își continuă atacurile asupra Ucrainei. Președintele Volodimir Zelenski a declarat pe 24 mai că patru persoane au fost ucise și aproape o sută rănite într-un atac masiv nocturn asupra mai multor regiuni, iar Kievul a fost lovit cu rachete tactice, fiind avariate și blocuri de locuințe, mai notează Biziday, citând The Kyiv Independent. [...]
