Știri
Știri din categoria Politică

Negocierile SUA–Iran riscă să prelungească șocul energetic, pe fondul disputelor interne de la Washington privind un posibil acord care ar lăsa Teheranului mai multă influență asupra Strâmtorii Ormuz, potrivit Libertatea. În joc este o rută maritimă esențială pentru piața petrolului, iar incertitudinea menține presiunea pe prețuri și pe inflație.
Opoziția democrată susține că strategia administrației Trump în discuțiile cu Iranul ar putea lăsa Statele Unite „mai vulnerabile” decât înainte de război și ar oferi Teheranului un control sporit în regiune, inclusiv în Strâmtoarea Ormuz.
Senatorul Chris Van Hollen (Maryland) a numit războiul cu Iranul o „greșeală gravă încă de la început” și a avertizat că un eventual acord ar putea consolida controlul Iranului asupra strâmtorii. În același timp, el a legat conflictul de efecte economice interne:
„Prețurile cresc, ratele dobânzilor cresc, iar noi suntem împotmoliți în acest război din Iran.”
Senatorul Cory Booker (New Jersey) a declarat la CNN că este „indignat” deoarece posibilul acord „nu abordează” programul nuclear al Iranului și a susținut că SUA au ajuns „într-o situație mai gravă decât era înainte”.
Donald Trump a temperat așteptările privind o finalizare rapidă a negocierilor, afirmând că discuțiile se desfășoară „ordonat și constructiv”, dar cerând echipei sale să nu se grăbească. Pe Truth Social, președintele a transmis că „timpul este de partea noastră”.
Totodată, Trump a anunțat că blocada navală a SUA asupra Strâmtorii Ormuz va rămâne în vigoare până la semnarea unui acord „certificat” cu Iranul.
Teheranul a respins ideea unei redeschideri „complete” a Strâmtorii Ormuz în termenii sugerați anterior de Trump. Potrivit agenției semioficiale iraniene Fars (asociată Gărzilor Revoluționare), chiar și în cazul unui acord, strâmtoarea ar urma să rămână „sub administrare iraniană”, iar revenirea traficului la nivelurile de dinainte de război nu ar însemna „trecere liberă” ca înainte.
În acest context, secretarul de stat Marco Rubio a spus, într-o declarație adresată reporterilor în Suedia, că SUA și aliații trebuie „să aibă un Plan B” dacă Iranul refuză să redeschidă strâmtoarea. Libertatea notează că închiderea aproape totală a creat o criză energetică și a dus la creșteri puternice ale prețurilor petrolului și gazelor la nivel mondial.
Chiar dacă Trump a mizat pe ideea că SUA sunt în mare parte autosuficiente energetic, articolul arată că economia americană nu a fost izolată de șocul global al petrolului. Costurile mai mari cu carburantul și încălzirea au redus puterea de cumpărare și au afectat alte sectoare, iar prelungirea crizei riscă să adâncească inflația și să complice poziția republicanilor pe plan intern.
În lipsa unui acord cu termeni acceptați de ambele părți și a unei clarificări privind regimul de navigație prin Ormuz, volatilitatea de pe piața energiei rămâne principalul canal prin care conflictul se transmite în economie.
Recomandate

Trimișii speciali ai lui Trump reiau canalul diplomatic cu Rusia și Ucraina : Steven Witkoff și Jared Kushner urmează să meargă la Moscova și apoi la Kiev duminică, într-o încercare de a debloca negocierile de pace privind războiul din Ucraina, potrivit Politico . Informația a fost anunțată de președintele ucrainean Volodîmîr Zelenski , care a scris pe Telegram că „Steve Witkoff și Jared Kushner vor vizita Moscova și apoi Kievul duminică”. Publicația notează că nu au fost oferite detalii despre agenda sau conținutul întâlnirilor. Un oficial american a declarat pentru CNN că cei doi intenționează să facă presiuni pentru o soluție diplomatică de încheiere a conflictului. Separat, agenția de stat rusă TASS a relatat că Witkoff și Kushner „intenționează să se deplaseze la Moscova și la Kiev în perioada 5-6 septembrie”. De ce contează: semnal de relansare a negocierilor blocate Miza vizitei este relansarea unui proces de negociere care, potrivit Politico, s-a împotmolit la începutul lui 2026, după ce administrația Trump a revenit la putere în 2025 și a împins un pachet de discuții axat pe: compromisuri teritoriale, garanții de securitate pentru Ucraina, reconstrucție postbelică. Washingtonul ar fi exercitat inițial presiuni puternice asupra Kievului pentru acceptarea propunerilor, însă discuțiile s-au rupt ulterior, conform aceleiași surse. Context: Witkoff și Kushner, rol de mediatori și prima vizită la Kiev Cei doi sunt descriși drept mediatori-cheie ai SUA în negocierile de pace. Witkoff a făcut mai multe deplasări la Moscova pentru discuții cu Vladimir Putin în 2025 și la începutul lui 2026 și s-a întâlnit cu Zelenski în SUA, Germania și Franța. Politico precizează că aceasta ar urma să fie prima lor vizită la Kiev. Semnale paralele de la Washington către Moscova În ultimele săptămâni, SUA și-au intensificat contactele cu Rusia, inclusiv printr-o vizită la Moscova a directorului CIA, John Ratcliffe , la finalul lunii august. Potrivit Politico, Ratcliffe a folosit deplasarea pentru a presa Rusia să reducă sprijinul militar și economic pentru Iran și pentru a o îndemna să nu escaladeze conflictul cu aliații NATO ai Americii. [...]

Asocierea PNL cu PSD a avut un cost politic major , iar partidul „și-a recăpătat coloana vertebrală” după schimbarea conducerii, susține vicepremierul și vicepreședinta PNL Oana Gheorghiu , potrivit Adevărul . Mesajul indică o repoziționare internă a liberalilor, cu implicații directe pentru stabilitatea și direcția viitoare a coaliției de guvernare. Gheorghiu a transmis duminică, într-o postare pe Facebook, că PNL trebuie „să aibă curajul să învețe din lecțiile trecutului” și „să nu mai repete aceleași greșeli”. Declarația vine în contextul participării sale la școala de vară a seniorilor liberali, unde a discutat despre traseul său din societatea civilă către politică și despre valorile pe care le consideră definitorii pentru liberalism. Critica „stabilității” și delimitarea de fosta conducere Vicepreședinta PNL afirmă că apropierea de PSD a fost justificată în trecut prin concepte precum „stabilitate” și „interes național”, pe care le descrie drept „cuvinte golite de conținut”. În evaluarea sa, fosta conducere ar fi transformat PNL „într-o anexă la PSD”. În același mesaj, Gheorghiu leagă schimbarea de ton de preluarea conducerii partidului de către Ilie Bolojan , moment după care PNL ar fi început să se delimiteze mai ferm. Ce valori spune că ar trebui să ghideze PNL Gheorghiu enumeră o listă de repere pe care le consideră esențiale pentru identitatea liberală: libertatea individuală; proprietatea privată; antreprenoriatul; statul de drept; investițiile și productivitatea; respectul pentru muncă și pentru banul public. În același registru, ea susține că politicienii ar trebui să prioritizeze interesul cetățenilor și critică ideea de compromisuri făcute pentru „funcții și privilegii”. De ce contează Mesajul pune presiune politică pe linia de colaborare cu PSD și sugerează că, în interiorul PNL, costurile alianței sunt folosite ca argument pentru o repoziționare. În lipsa unor detalii suplimentare în material despre pași concreți sau decizii de coaliție, rămâne de văzut dacă această delimitare se va traduce în schimbări de strategie sau doar într-o recalibrare de discurs. [...]

Rezultatul de 44,4% pentru AfD în Saxonia-Anhalt ridică presiunea pe „cordonul sanitar” al partidelor tradiționale și poate forța formule de guvernare complicate, chiar dacă extrema dreaptă nu obține majoritatea absolută, potrivit The Jerusalem Post , care citează exit-poll-uri. În alegerile regionale de duminică, Alternative für Deutschland (AfD) a ieșit pe primul loc cu 44,4% din voturi, în timp ce conservatorii cancelarului Friedrich Merz au fost mult în urmă, cu 18,3%, conform unui exit-poll al postului ARD. Social-democrații (SPD) și Verzii au trecut pragul minim pentru intrarea în parlamentul regional. Pe fondul numărării voturilor, rămânea neclar dacă AfD a strâns suficiente mandate pentru o majoritate absolută. Miza depășește însă aritmetica parlamentară: scrutinul este văzut ca un barometru pentru guvernul lui Merz, care a încercat să erodeze popularitatea AfD printr-o linie mai dură pe migrație și securitate. Prezența la vot a depășit 80%, potrivit ZDF, un nivel care amplifică semnalul politic al rezultatului. De ce contează majoritatea absolută O majoritate absolută i-ar permite AfD să ocolească „firewall”-ul (politica de „cordon sanitar” prin care partidele mainstream refuză cooperarea cu AfD) și să intre la guvernare la nivel de land fără parteneri. În sistemul electoral proporțional german, atingerea acestui prag este dificilă, tocmai pentru a încuraja coalițiile și a limita guvernarea unui singur partid. Dacă AfD nu obține majoritatea, scenariul considerat cel mai probabil în material este o administrație condusă de CDU sub premierul în funcție Sven Schulze, însă forma exactă a coaliției depinde de partidele care trec pragul de 5%. Publicația notează că ar putea urma săptămâni de negocieri. Opțiuni de guvernare și blocaje politice Materialul indică mai multe constrângeri care pot complica formarea unei majorități: AfD ar avea dificultăți să intre la guvernare fără majoritate, din cauza „firewall”-ului și a faptului că a fost clasificată drept „extremistă de dreapta” de serviciul de securitate al landului. Liderul AfD în Saxonia-Anhalt, Ulrich Siegmund, a exclus o coaliție cu alte partide și a spus că țintește 45% sau mai mult. Unul dintre partenerii actuali ai CDU, FDP, este indicat de sondaje ca fiind sub prag, iar SPD este sub 10%. Alianța Sahra Wagenknecht (BSW), singurul partid menționat ca neexcluzând o coaliție cu AfD, ar putea rata și ea intrarea în parlament. CDU a exclus o coaliție cu partidul de stânga Die Linke, ceea ce poate reduce opțiunile pentru o majoritate. În lipsa unei formule stabile, este menționată și varianta unui guvern minoritar condus de Schulze, care ar depinde de „toleranță pasivă” din partea Stângii, un model folosit în landul vecin Turingia. Ce urmează Pe termen scurt, cheia este dacă AfD a obținut sau nu majoritatea absolută, în condițiile în care numărătoarea era încă în desfășurare. Dacă nu, negocierile de coaliție pot deveni testul practic al „cordonului sanitar”: partidele tradiționale ar putea fi împinse spre aranjamente mai fragile (coaliții mai largi sau guvern minoritar) pentru a menține AfD în afara puterii executive la nivel regional. [...]

PNL condiționează sprijinul pentru viitorul Executiv de posibilitatea de a-și continua reformele și ia în calcul trecerea în opoziție , potrivit Mediafax , care citează declarațiile secretarului general al partidului, Robert Sighiartău , făcute duminică la Digi 24, în contextul desemnării unui nou premier de către președintele Nicușor Dan . Sighiartău a respins ideea că PNL s-ar teme de perspectiva opoziției, dacă se va repeta „scenariul guvernului Veștea” și acesta va trece cu sprijinul UDMR. „Nu ne este teamă deloc să rămânem în opoziție. După aproape șapte ani de guvernare, Partidul Național Liberal a încheiat o etapă. (…) Ne-am făcut datoria față de România” Miza: votul PNL pentru noul guvern și condițiile puse Liderul liberal a spus că, dacă PNL nu va mai avea posibilitatea de a implementa reformele pe care și le propune, partidul va trece în opoziție, unde își va concentra eforturile pe „reconstruirea” formațiunii și pe pregătirea unei alternative politice pentru 2028. „Dacă nu ne mai putem pune în aplicare reformele, atunci reconstruirea Partidului Național Liberal și oferirea unei alternative pentru 2028 sunt obiectivele la care vom lucra în opoziție, încă de săptămâna viitoare, dacă va fi așa” „Guvern tehnocrat”, dar cu limitări: fără persoane subordonate partidelor Sighiartău a reafirmat că PNL ia în calcul susținerea unui guvern de tehnocrați, însă doar în varianta în care acesta ar fi format din „profesioniști independenți”, nu din persoane afiliate sau subordonate partidelor. El a adăugat că decizia depinde de modul în care premierul desemnat de președinte va construi majoritatea și echipa guvernamentală, iar dacă viitorul Executiv va fi „construit politic” cu membri PSD, PNL nu îl va vota. Context: patru luni fără Executiv cu puteri depline România se află de patru luni fără un guvern cu puteri depline, după demiterea Guvernului condus de Ilie Bolojan, la 5 mai. Conform informațiilor din articol, președintele Nicușor Dan este așteptat să desemneze în zilele următoare un nou candidat pentru funcția de prim-ministru, după consultările cu partidele parlamentare. [...]

Oferta AfD de a intra la guvernare în Saxonia-Anhalt lovește de „cordonul sanitar” al CDU, cu implicații directe pentru stabilitatea politică și direcția economică a landului , după ce lideri ai formațiunii de extremă dreapta au vorbit public despre deschidere către alianțe, iar conducerea CDU a respins explicit orice colaborare, potrivit Focus . Ulrich Siegmund , candidatul de vârf al AfD, a declarat duminică seara, într-un interviu la MDR, că este deschis la coaliții cu „toate forțele”. Reacția CDU a venit prin secretarul general Franziska Hoppermann , care a descris rezultatul alegerilor drept „greu” și a insistat că nu va exista cooperare cu AfD. „Nu putem colabora cu un partid care vrea ieșirea din euro și, astfel, declinul economic și izolarea țării noastre, care sunt prieteni ai Rusiei și care defăimează instituțiile și țara noastră și populația ei. Pentru noi, asta nu intră în discuție.” AfD împinge spre negocieri, dar lasă deschisă formula Și Alice Weidel, copreședinta federală a AfD, s-a pronunțat pentru o participare a partidului la guvernarea din Saxonia-Anhalt. La scurt timp după anunțarea primelor rezultate ale alegerilor pentru parlamentul landului, ea a spus la ZDF că rămâne deschis dacă acest lucru ar urma să se facă printr-o coaliție sau printr-o „tolerare” (sprijin parlamentar fără intrare formală la guvernare). Weidel a subliniat, totodată, că organizația din land este independentă și își decide singură strategia. „Cel mai puternic partid are întotdeauna mandatul să formeze un guvern și domnul Siegmund a spus mereu că oferim discuții. Mâna noastră este mereu întinsă, pentru a putea impune poziții bune pentru o Germanie bună și, mai ales aici, pentru o Saxonie-Anhalt bună.” Mesaj de la Berlin: guvernul vrea să continue reformele și să evite crize interne În același context, ministra Cancelariei, Nina Warken, a declarat într-un interviu că, la nivel federal, vrea menținerea „cursului actual de reforme” și o comunicare mai bună către populație privind măsurile decise la Berlin. Ea s-a poziționat și împotriva unor noi dispute interne pe teme de personal, afirmând că guvernul federal este „bine așezat” după ultima remaniere. Pentru Saxonia-Anhalt, respingerea categorică a CDU reduce spațiul de manevră pentru o majoritate care să includă AfD și mută presiunea pe formule alternative de guvernare, în timp ce dezbaterea despre euro, orientarea externă și stabilitatea economică rămâne în centrul confruntării politice. [...]

AfD se îndreaptă spre cel mai mare rezultat electoral de după al Doilea Război Mondial în Germania , cu o victorie proiectată de peste 44% în Saxonia-Anhalt, un rezultat care complică formarea guvernării regionale și pune presiune politică directă pe cancelarul Friedrich Merz , potrivit Politico . Proiecția citată de publicație, realizată de postul public ARD, indică 44,4% pentru Alternativa pentru Germania (AfD) și locul al doilea pentru Uniunea Creștin-Democrată (CDU) a lui Merz, cu 18,5% — o scădere severă față de 37,1% obținut în 2021. Alegerile sunt prezentate ca un test-cheie pentru capacitatea AfD, devenită între timp cea mai populară formațiune în cea mai mare economie a UE, de a guverna efectiv. Miza imediată: poate AfD să formeze guvernul regional? Deși AfD conduce detașat, „aritmetica” formării unei majorități rămâne incertă. Conform proiecțiilor, partidul ar urma să fie foarte aproape, dar ușor sub pragul necesar pentru a guverna singur în parlamentul regional. În acest context, atenția se mută pe Alianța Sahra Wagenknecht (BSW) , aflată aproape de pragul de 5% pentru intrarea în legislativul regional. BSW a transmis că ar fi dispusă să coopereze cu AfD, ceea ce ar putea înclina decisiv balanța în favoarea extremei drepte. Unda de șoc pentru CDU și pentru Merz Rezultatul este descris drept o lovitură dură pentru CDU, care a condus Saxonia-Anhalt în ultimii 24 de ani. Secretarul general al CDU, Franziska Hoppermann, a numit proiecția un „rezultat foarte dificil” și o „înfrângere generală” pentru creștin-democrați. Sven Schulze, premierul în funcție al landului, a recunoscut amploarea eșecului, pe fondul unei prezențe la vot care „pare să fi fost foarte ridicată”, și a spus că AfD devine principala forță din parlamentul regional, ceea ce obligă CDU să își recalibreze strategia. În paralel, AfD a încadrat politic victoria ca pe un mandat de guvernare. Copreședinta națională Alice Weidel a vorbit despre un „rezultat istoric” și a susținut că partidul are „un mandat foarte clar pentru guvernare”, adăugând că AfD are „întotdeauna o mână întinsă” către potențiali parteneri de coaliție. De ce contează economic: votul din Saxonia-Anhalt, alimentat de anxietatea privind costul vieții Politico notează că Saxonia-Anhalt este landul german cu cel mai mic venit net mediu, iar anxietatea economică — legată de declin industrial și creșterea costurilor energiei — a cântărit puternic în opțiunile electorale. Datele din sondajele ARD citate în articol indică: 70% dintre respondenți s-au declarat „foarte îngrijorați” că scumpirile îi vor împiedica să își plătească facturile; 58% se tem că nu își vor putea menține standardul de viață. În același timp, doar 9% dintre alegători au aprobat prestația lui Friedrich Merz, conform unui exit poll ARD menționat de publicație — un indicator al respingerii partidelor tradiționale, pe care materialul o leagă de neîncrederea mai largă în instituții și mass-media în estul Germaniei. Context și ce urmează Rezultatul din Saxonia-Anhalt ar depăși precedentul maxim al AfD în Turingia, unde partidul a obținut 32,8% în 2024. Politico mai arată că AfD conduce și în Mecklenburg–Pomerania Inferioară, unde urmează alegeri pe 20 septembrie, iar în Berlin — unde se votează în aceeași zi — partidul este creditat cu aproximativ 18% în sondaje. Materialul precizează că informațiile sunt în curs de actualizare, iar capacitatea AfD de a intra la guvernare în Saxonia-Anhalt depinde de rezultatele finale și de negocierile pentru o eventuală coaliție. [...]