Știri
Știri din categoria Politică
Votul intern al PSD pentru retragerea sprijinului politic îl împinge pe premierul Ilie Bolojan spre o criză de majoritate, cu risc de interimat și blocaj legislativ, potrivit Mediafax. Consultarea s-a încheiat cu 97,7% voturi „da” pentru retragerea sprijinului: 4.504 voturi pentru și 106 împotrivă, din 4.610 voturi exprimate.
În urma rezultatului, președintele PSD, Sorin Grindeanu, a spus că partidul va acționa „în zilele următoare”, invocând mandatul primit de la membri pentru ca Ilie Bolojan „să plece acasă”.
Miza imediată este aritmetica parlamentară. Conform calculelor prezentate, nucleul PNL–USR are 132 de parlamentari, iar cu UDMR și grupul minorităților naționale ajunge la 181 de voturi, sub pragul de 233 necesar pentru susținerea unui guvern în Parlament.
Mediafax notează că o eventuală ieșire a PSD din coaliție ar lăsa un gol de susținere care ar trebui acoperit fie prin noi alianțe, fie printr-o formulă excepțională de guvern minoritar.
În material se arată că PSD îi va cere premierului să demisioneze până joi, 23 aprilie, iar premierul a anunțat deja că nu va demisiona. În acest context, miniștrii PSD „ar urma ca joi să demisioneze din Guvern”, iar partidul are în plan și o potențială moțiune de cenzură, care ar putea fi depusă „cel mai devreme la începutul săptămânii viitoare”, potrivit surselor citate.
Textul mai indică o consecință directă dacă PSD își retrage miniștrii: Executivul ar deveni interimar pentru 45 de zile, perioadă în care poate fi depusă o moțiune de cenzură.
Semnalele din PNL ar indica faptul că partidul va face, cel puțin pe termen scurt, „scut” în jurul lui Ilie Bolojan, iar PNL a transmis că îl susține și „nu acceptă ca PSD să decidă cine este premierul din partea liberalilor”. USR, la rândul său, a transmis că nu va negocia o altă formulă de guvernare cu PSD dacă social-democrații contribuie la răsturnarea Cabinetului Bolojan.
În paralel, liderul AUR, George Simion, a declarat că partidul vrea alegeri anticipate și că va susține moțiunile de cenzură care vor viza Guvernul Bolojan, menționând și intenția AUR de a iniția propria moțiune.
În ședința internă a PNL, Ilie Bolojan ar fi acuzat PSD că încearcă să se delimiteze de deciziile coaliției și să evite costurile măsurilor fiscale, susținând că deciziile importante, inclusiv cele nepopulare, au fost luate de comun acord, potrivit unor surse politice citate. Tot acolo, Bolojan ar fi spus că, din toamnă, PSD și-ar fi construit „treptat un profil de opoziție în interiorul guvernării”.
De cealaltă parte, Grindeanu a atacat dur guvernarea și a vorbit despre o iminentă rupere a coaliției, susținând că PSD a fost folosit drept „sac de box” și acuzând pregătirea privatizării unor companii strategice (CEC, Hidroelectrica, Romgaz), potrivit relatării.
Din informațiile prezentate, următoarele repere sunt:
În lipsa unei majorități alternative, presiunea se mută pe negocieri rapide în Parlament sau pe gestionarea unei perioade de interimat, cu efect direct asupra capacității Guvernului de a trece proiecte și de a menține stabilitatea politică necesară pentru angajamentele asumate.
Recomandate
PSD susține că a luat în calcul înlăturarea Guvernului Bolojan încă din coaliție, pe fondul percepției că deciziile Executivului „duc România într-o direcție greșită” , iar blocajul de după moțiunea de cenzură prelungește incertitudinea politică, potrivit Adevărul . Declarațiile au fost făcute de președintele PSD, Sorin Grindeanu , miercuri seară, la Realitatea TV . Grindeanu a spus că social-democrații au discutat demiterea Guvernului condus de Ilie Bolojan din momentul în care au ajuns la concluzia că Executivul ia decizii greșite. În același context, liderul PSD a invocat și afirmația președintelui României, Nicușor Dan, potrivit căreia PSD ar fi încercat să răstoarne Guvernul Bolojan înainte de depunerea moțiunii de cenzură. De ce contează: moțiune trecută, guvern nou încă absent Liderul PSD a apărat votul partidului la moțiunea de cenzură, inclusiv faptul că a fost dat „împreună cu cei de la AUR” și „cu celălalt grup care s-a alăturat”. El a invocat și date din sondaje, susținând că „peste 80% dintre români consideră că lucrurile merg într-o direcție greșită”, motiv pentru care PSD ar fi considerat votul „o decizie bună pentru România”. În același timp, Grindeanu a criticat faptul că, deși moțiunea a trecut, nu a fost instalat un nou Executiv. El a spus că „lucrurile s-au oprit la jumătate” și a indicat că Guvernul a fost demis „cu un număr record de voturi, 281”, dar că „nu avem un guvern”. Grindeanu a afirmat că speră ca „în săptămânile viitoare” să fie găsită „o soluție stabilă” pentru numirea unui nou guvern. Relația cu AUR: puncte comune, dar condiții și neîncredere Întrebat despre colaborarea cu AUR, Grindeanu a spus că există atât convergențe, cât și diferențe, menționând „patriotismul economic” ca zonă de apropiere. În același timp, a indicat rezerve față de unii lideri AUR, inclusiv pe tema „clarificării” pozițiilor legate de sancțiunile împotriva Rusiei, despre care a spus că ar trebui lămurite înainte de o relație politică mai apropiată. Grindeanu a mai afirmat că, în negocierile pentru formarea unei majorități, AUR nu ar fi condiționat inițial sprijinul de funcții la guvernare, însă ulterior și-ar fi schimbat percepția, susținând că „anumite angajamente se schimbă de la o întâlnire la alta”. Acuzații privind negocierile și rolul AUR în prelungirea blocajului Liderul PSD a respins acuzațiile lansate de George Simion despre întâlniri „în culise”, negând explicit o întâlnire la Vila Lac cu omul de afaceri Mohammad Murad: „Eu n-am fost la nicio discuție la Vila Lac cu Mohammad Murad și așa mai departe și asta este o minciună. Ca multe altele.” Grindeanu a confirmat că s-a discutat, în negocieri, despre posibilitatea ca AUR să preia președinția Senatului, dar a susținut că nu a văzut interes din partea AUR și că nu a „angajat PSD-ul” într-o astfel de acțiune. Totodată, a spus că a aflat abia acum despre afirmația că AUR ar fi cerut ca Mohammad Murad să fie ministru al Economiei. În final, Grindeanu a acuzat AUR că retragerea din negocieri a făcut imposibilă instalarea unui nou Executiv, ceea ce ar fi dus, „indirect”, la menținerea în funcție a lui Ilie Bolojan și a USR. [...]
Sorin Grindeanu încearcă să separe electoratul AUR de liderii partidului , într-un mesaj cu miză politică pentru eventuale formule de cooperare și pentru repoziționarea PSD în raport cu votanții nemulțumiți. Într-o emisiune la Realitatea Plus , el a spus că nu îi consideră „extremiști” pe alegătorii AUR și că le respectă opțiunea, dar a invocat „lipsă de încredere” față de unii lideri ai formațiunii, potrivit Mediafax . În dialog cu moderatoarea Anca Alexandrescu, Grindeanu a fost întrebat direct dacă o consideră „extremistă”, în contextul în care aceasta a spus că a votat PSD până la alegerile din 2024, iar ulterior a votat AUR și pe George Simion, inclusiv la alegerile din mai 2025. Liderul PSD a răspuns negativ și a legat etichetarea de propriul electorat din trecut. „Nu, din contră. Eu am spus acest lucru de nenumărate ori. Ar însemna să înjur foștii alegători PSD. Sau să am o părere proastă despre foștii alegători PSD.” Mesajul PSD: respect pentru votanți, rezerve față de conducerea AUR Grindeanu a insistat că nu a criticat „niciodată” alegătorii AUR și că votul lor ține de regulile democrației. „Nicio secundă nu m-ați auzit pe mine să spun ceva despre alegătorii AUR. Îi respect, este dreptul lor să voteze, este un lucru care ține de democrație să îți pui încrederea în cineva.” În același timp, el a spus că există „puncte de convergență” între PSD și AUR pe tema „patriotismului economic”, pe care a descris-o drept importantă. Linia roșie invocată: poziționarea față de sancțiunile împotriva Rusiei Rezerva majoră indicată de Grindeanu vizează, potrivit declarațiilor sale, pozițiile unor lideri AUR în legătură cu sancțiunile impuse Rusiei. El a cerut clarificări, argumentând că nu doar Uniunea Europeană, ci și Statele Unite, NATO și aliații au fost „cât se poate de fermi” pe acest subiect. „Există anumite lucruri care țin de lipsă de încredere în anumiți lideri ai AUR. (…) De exemplu, legate de sancțiunile împotriva Rusiei. (…) Cred că este de datoria lor să le clarifice.” Grindeanu a respins și ideea unor presiuni externe, de la Bruxelles, privind relația PSD cu AUR, afirmând că nimeni nu i-a impus o conduită în acest sens. [...]
Negocierile PSD–AUR pentru învestirea unui guvern au inclus promisiuni de vot și discuții despre șefia Senatului , potrivit declarațiilor făcute de Sorin Grindeanu la Realitatea Plus și relatate de HotNews . Președintele PSD susține că, în discuțiile purtate cu AUR pentru susținerea cabinetului Veștea, „unii” parlamentari ai partidului lui George Simion ar fi promis voturi, însă promisiunile ar fi variat de la o întâlnire la alta. Ce spune Grindeanu despre „voturile” AUR și condițiile puse Grindeanu afirmă că a avut mai multe întâlniri cu George Simion, înainte și după moțiunea de cenzură, și că nu a fost „niciodată singur” la aceste discuții. În același timp, liderul PSD acuză AUR că a făcut publice discuții private și spune că el nu a participat la o întâlnire la Vila Lac cu deputatul AUR Muhammad Murad. „Știți foarte bine că nu-i așa. Pleca Bolojan, eu cred că ajunge. Nu e treaba mea să apăr interesele AUR. Unii au promis că vor da voturile.” În privința condiționărilor, Grindeanu spune că doar liderul grupului senatorial AUR, Petrișor Peiu, ar fi cerut constant cooptarea AUR la guvernare, în timp ce „ceilalți, nu”. Discuția despre șefia Senatului și limitele negocierii Potrivit lui Grindeanu, a existat o discuție în care funcția de președinte al Senatului ar fi urmat să revină AUR, la schimb cu susținerea pentru Adrian Veștea, dar negocierile nu ar fi avansat. „A fost o discuție legată de Senat, dar am avut senzația că nu există un interes deosebit din partea AUR. Nu am angajat PSD la așa ceva, dar am avut impresia că nu-și doreau în mod deosebit.” Grindeanu mai afirmă că nu au existat discuții privind funcții în alte instituții ale statului. Context: întâlnirea invocată de Simion și acuzațiile despre „Vila Lac” George Simion a declarat pentru Gândul (fără ca HotNews să indice un link direct către materialul respectiv) că deputatul AUR Muhammad Murad ar fi fost invitat la Vila Lac de Adrian Veștea și Eugen Tomac, într-o discuție despre susținerea cabinetului Veștea de către o parte a parlamentarilor AUR. HotNews a relatat separat despre acest episod într-un material dedicat, pe care îl menționează aici: HotNews . Grindeanu spune că nu știe despre această întrevedere și că nu a fost implicat. În același timp, el afirmă că Murad ar fi făcut propuneri pe zona economică ce ar fi putut fi incluse în programul de guvernare al unui eventual guvern Veștea, pe care le consideră „foarte bune”, fără a detalia care ar fi acestea. De ce contează: semnal despre fragilitatea majorităților și costul politic al negocierilor Declarațiile indică faptul că, în condiții de criză politică și majorități incerte, negocierile pentru învestirea unui guvern pot ajunge rapid la schimburi de funcții și promisiuni de vot greu de verificat, cu risc de escaladare publică atunci când discuțiile „private” sunt făcute publice. În lipsa unor angajamente asumate formal, Grindeanu sugerează că PSD a mizat pe un vot „responsabil” din partea AUR pentru a-l îndepărta pe Ilie Bolojan de la Palatul Victoria, dar că promisiunile nu au fost constante. [...]
Proiectul legii integrității a fost depus în Parlament ca să evite pierderea unui jalon din PNRR , după ce Guvernul nu poate iniția proiecte de lege, iar procedura risca să rămână blocată, potrivit Economica . Cătălin Predoiu spune că a depus propunerea legislativă în calitate de senator, chiar dacă textul include amendamente „care nu reflectă fidel” viziunea sa juridică, pentru a debloca procesul parlamentar. Într-o postare pe Facebook, Predoiu descrie demersul drept „o decizie politică și de stat”, asumată inclusiv cu „costuri de imagine”, pentru a scoate proiectul din impas și a permite Parlamentului să înceapă dezbaterea. De ce contează: jalon PNRR și risc de blocaj instituțional Predoiu afirmă că proiectul elaborat de Ministerul Justiției împreună cu Agenția Națională de Integritate (ANI) – și transmis Comisiei Europene – ar include „toate garanțiile de transparență” cerute de ANI și de jurisprudența națională și europeană. Problema, în versiunea prezentată de el, a apărut în etapa de pregătire a dezbaterii parlamentare: după consultări cerute de prim-ministru pentru a facilita adoptarea legilor din PNRR, unele partide au condiționat participarea la un proces care să se finalizeze cu adoptarea legii de includerea amendamentelor lor în forma cu care urma să fie sesizat Parlamentul. Ce s-a negociat și cine a participat Predoiu spune că la consultările „în afara Parlamentului” au participat partidele care au dorit acest lucru: Partidul Național Liberal (PNL) Uniunea Salvați România (USR) Uniunea Democrată Maghiară din România (UDMR) În urma acestor discuții, partidele au formulat amendamente și au cerut includerea lor în proiectul de lege „consolidat”. Predoiu susține că, în lipsa includerii amendamentelor, alternativa ar fi fost menținerea blocajului: proiect depus la Comisia Europeană, dar fără sesizarea Parlamentului. El mai arată că forma finală a legii urmează să fie decisă în Parlament, împreună cu celelalte partide și grupuri parlamentare care nu au participat la consultări, inclusiv PSD, AUR, S.O.S. România, Partidul Oamenilor Tineri, precum și alte grupuri și parlamentari neafiliați. Două texte, două destinații: Comisia Europeană vs. Parlament Predoiu afirmă că a păstrat la Comisia Europeană proiectul consolidat elaborat de Ministerul Justiției și ANI, iar în Parlament a depus o propunere legislativă care include amendamentele partidelor participante la consultări, pentru a declanșa dezbaterea parlamentară în condițiile în care Guvernul nu poate sesiza Parlamentul. „Acest demers (…) are semnificația deblocării unei situații de stat care amenința să conducă, prin inacțiune, la pierderea unui jalon din Planul Național de Redresare și Reziliență , chiar dacă în cadrul proiectului există amendamente care nu reflectă fidel viziunea mea juridică (…)” Predoiu mai spune că „viziunea” sa juridică integrală este reflectată în proiectul elaborat de ANI și Ministerul Justiției și depus la Comisia Europeană, iar „datoria” sa a fost să deblocheze procesul parlamentar. Ce urmează în Parlament și poziția Guvernului Predoiu afirmă că finalizarea procesului depinde de voința parlamentarilor și a partidelor care vor dezbate propunerea legislativă. Separat, premierul interimar Ilie Bolojan a anunțat că Guvernul va susține în Parlament ca proiectul privind integritatea să prevadă publicarea obligatorie a declarațiilor de avere pe site-ul instituției. Bolojan a precizat că proiectul privind incompatibilitățile și reforma ANI a fost depus de senatorul Cătălin Predoiu și urmează să fie dezbătut în sesiunea extraordinară de săptămâna viitoare. [...]
Blocajele feroviare din sezonul estival riscă să tensioneze aprovizionarea cu carburanți în Vest , chiar dacă, pe termen scurt, nu sunt așteptate probleme de import din Kazahstan, potrivit Antena 3 . Ilie Bolojan a indicat drept vulnerabilitate principală capacitatea CFR de a „livra cadențat” trenurile-cisternă către depozitele din vestul țării, în condițiile în care traficul de pasageri spre litoral crește puternic vara. Bolojan a spus că depozitul care aprovizionează România de la Oil Terminal are dificultăți în a trimite regulat trenuri-cisternă spre vest, pe fondul „rulajului important de trenuri către mare” în sezonul estival. În plus, a invocat și un „blocaj” pe ruta Constanța–Fetești , din cauza lucrărilor. Ce înseamnă, practic, pentru piața carburanților Pe termen foarte scurt, Bolojan a afirmat că „cel puțin în următoarele două săptămâni” nu estimează probleme de aprovizionare. Totuși, mesajul central este că riscul imediat nu vine din lipsa țițeiului, ci din logistica internă: întârzieri pe calea ferată între terminal și depozitele din Vest, într-o zonă unde „rezervele din depozite sunt la limite”. Presiune și pe rafinare: scenariu de scădere la Petromidia În paralel, premierul demis a menționat că Rompetrol, care se aprovizionează din relația Kazahstan, caută variante suplimentare de transport pentru a putea rafina „în condiții normale” și în luna august. Dacă situația nu se rezolvă, a spus el, producția ar urma să scadă în august cu 10–15% la rafinăria Petromidia. Contextul invocat include riscurile de securitate din Marea Neagră și atacurile cu drone care au afectat capacitățile de livrare dinspre Kazahstan, după ce Kazahstanul a anunțat suspendarea temporară a încărcării țițeiului în conducta Caspian Pipeline Consortium (CPC) , care alimentează și România. Ce măsuri sunt luate și cine monitorizează Bolojan a indicat ca soluție operațională mutarea livrărilor pe timp de noapte, pentru a reduce presiunea din timpul zilei și a evita sincope în Vest. Separat, a avut loc o întâlnire săptămânală de lucru cu companiile din domeniul petrolier și al distribuției de carburanți, coordonată de Cristian Bușoi (secretar de stat) și Sorin Elisei (secretar general) din Ministerul Energiei. Companiile au transmis că cererile sunt acoperite pentru perioada următoare și nu anticipează „dificultăți majore” sau discontinuități, deși au fost recunoscute întârzieri feroviare generate de lucrări și de fluxul crescut de trenuri de persoane. Ministerul Energiei, împreună cu Ministerul Transporturilor și Infrastructurii, monitorizează situația și spune că sprijină companiile pentru accelerarea transportului. În același timp, autoritățile notează că tabloul internațional rămâne complicat, inclusiv prin blocarea Strâmtorii Ormuz și problemele de securitate din Marea Neagră. [...]
Riscul alegerilor anticipate ar împinge Parlamentul să voteze un nou guvern , iar o a doua nominalizare de premier ar avea șanse mari să treacă, susține Traian Băsescu, într-o intervenție citată de HotNews . Fostul președinte argumentează că, fiind încă aproximativ doi ani până la următoarele alegeri parlamentare, mulți aleși nu ar risca să respingă și a doua propunere, pentru a nu deschide calea anticipatelor. Băsescu spune că o a doua desemnare, indiferent de rezultat, ar clarifica situația: dacă trece, criza guvernamentală se închide; dacă pică, se conturează „o altă soluție politică, constituțională”, respectiv alegeri anticipate . În opinia sa, tocmai această perspectivă ar disciplina votul din Parlament. Miza: votul de învestitură și pragul de 233 de voturi Fostul președinte îl critică pe Nicușor Dan pentru că ar condiționa nominalizarea de existența unei susțineri garantate de 233 de voturi (pragul necesar validării Guvernului), calificând abordarea drept „total neconstituțională”. Argumentul lui Băsescu este că numărul de voturi nu poate fi „stabilit” înainte de votul efectiv din Parlament. „Nu poți să stabilești numărul de voturi pe care îl ai până când nu se produce votul în Parlament. Orice anticipare este o poveste.” Cine ar putea trece și de ce, în logica lui Băsescu În evaluarea lui Băsescu, una dintre variantele vehiculate ar putea obține voturile necesare: Siegfried Mureșan, propunerea de premier a PNL. El leagă această posibilitate de faptul că un eșec la a doua încercare ar crește presiunea anticipatelor, scenariu pe care parlamentarii nu l-ar dori. „Nu cred că nu s-ar găsi suficienți parlamentari care să nu aibă chef de alegerile anticipate.” În același timp, Băsescu critică PSD și PNL, acuzându-le că pun interesele de partid și ale „clientelei politice” înaintea interesului național. Cui ar folosi amânarea unei noi nominalizări Băsescu mai afirmă că reținerea lui Nicușor Dan de a face o nouă nominalizare ar avantaja doi actori politici: pe Sorin Grindeanu, „că scapă de grija de a fi desemnat să devină premier”, și pe Ilie Bolojan, care ar rămâne interimar „la nesfârșit”, potrivit declarațiilor sale. În concluzie, fostul președinte susține că președintele ar trebui să își exercite atribuția de a desemna un candidat pentru funcția de prim-ministru fără a impune condiții care nu sunt prevăzute de Constituție, iar Parlamentul ar fi, în acest context, mai degrabă înclinat să evite un blocaj care ar putea duce la anticipate. [...]
