Știri
Știri din categoria Politică
PSD își îngustează opțiunile de coaliție și împinge USR spre margine, în timp ce indică drept variante preferate o formulă „pro-europeană” cu PNL (dar „fără Ilie Bolojan”) și UDMR, potrivit news.ro. Mesajul, transmis de secretarul general al PSD, Claudiu Manda, are miză operațională: conturează liniile roșii ale partidului în negocierile pentru formarea unei majorități parlamentare.
Claudiu Manda a spus că, în acest moment, „prima noastră opțiune” este găsirea voturilor necesare într-o „coaliție pro-europeană”, „mai degrabă alături de UDMR”, iar USR ar fi ajuns „ultima opțiune”, despre care PSD „începem să o spunem că nu mai este opțiune”.
În același context, Manda a relatat reacția din interiorul partidului după ce „Sorin” (menționat doar cu prenumele în relatarea citată) ar fi spus, într-o ședință cu grupurile parlamentare, că PSD nu își dorește să continue dialogul cu USR.
„Au fost, ca să zic așa, aplauze și bucurii, ca și când a dat România gol la mondiale.”
Declarațiile au fost făcute „la Cotidianul”, conform news.ro, fără alte detalii despre cadrul exact al intervenției.
Manda a afirmat că, dacă ar fi întrebați, „o majoritate covârșitoare” din PSD nu își dorește o guvernare alături de USR, dar ar fi de acord cu:
„Cam acestea sunt primele noastre opțiuni.”
Semnalul public al conducerii PSD indică o repoziționare practică în negocierile de majoritate: USR este descris explicit ca opțiune marginală, în timp ce PNL și UDMR sunt prezentate drept parteneri acceptabili, cu o condiționare nominală în cazul PNL. În lipsa altor detalii din sursă despre calendar sau formule concrete, rămâne de urmărit dacă această linie va fi preluată oficial în negocieri și cum va răspunde PNL la condiția invocată.
Recomandate
PNL își justifică votul pentru un guvern dominat de PSD prin riscul unui blocaj bugetar care ar putea afecta direct finanțarea spitalelor și funcționarea ambulanțelor , potrivit Adevărul . Vicepreședinta PNL Oana Gheorghiu susține că, în lipsa unei rectificări bugetare, unele servicii esențiale ar putea rămâne fără resurse, iar consecințele „nu se măsoară doar în bani”, ci „în vieți omenești”. Într-o postare pe Facebook, Gheorghiu afirmă că România are nevoie „urgentă” de rectificare bugetară, dar legea nu permite Guvernului interimar condus de Ilie Bolojan să o adopte prin ordonanță de urgență. În acest context, ea descrie decizia PNL ca o alegere „între două rele”: prelungirea crizei politice sau sprijinirea învestirii unui executiv dominat de PSD, cu o „listă revoltătoare de miniștri”. „Fără rectificare, spitalele riscă să rămână fără bani pentru medicamente și tratamente, iar ambulanțele, fără combustibil.” „PNL nu intră la guvernare. Intră în opoziție” Oana Gheorghiu spune că votul PNL nu trebuie interpretat ca un gest de încredere în PSD sau ca o validare a miniștrilor propuși, ci ca o încercare de a opri un blocaj „ale cărui costuri sunt plătite de oameni”. În același mesaj, ea afirmă că PSD va trebui să-și asume guvernarea și să livreze „laptele și mierea” promise, fără a mai putea invoca „austeritatea” lui Bolojan. Critici la adresa PSD și miza portofoliilor Vicepreședinta PNL critică PSD pentru că, „alături de AUR”, ar fi contribuit la căderea Guvernului Bolojan, deși social-democrații făceau parte din executiv. Ea mai susține că PSD ar urma să dețină 11 din cele 17 portofolii ministeriale în noul guvern, concluzionând că „cei care au blocat reformele se întorc la putere”. Ce urmează, potrivit mesajului PNL Conform informațiilor prezentate, PNL a decis să susțină Guvernul condus de premierul desemnat Luca Niculescu , iar Ilie Bolojan a argumentat decizia prin nevoia de a evita blocajul instituțional și de a menține funcționarea serviciilor publice de bază. Sprijinul liberalilor ar urma să fie „condiționat și limitat în timp”, iar demnitarii susținuți de partid își vor depune demisiile „zilele următoare”. [...]
PNL va vota învestirea guvernului Luca Niculescu și mizează pe un „armistițiu” până după bugetul pe 2027, pe fondul riscului ca prelungirea provizoratului să blocheze finanțarea serviciilor publice de bază , potrivit Economedia . Decizia a fost luată sâmbătă, în ședința Biroului Politic Național al PNL, unde liderii partidului au hotărât să voteze guvernul condus de Luca Niculescu, din care fac parte 12 miniștri PSD. În același timp, premierul Ilie Bolojan a anunțat că PNL va încheia cu premierul desemnat un acord de „armistițiu” valabil până după votarea bugetului pe 2027. Miza politică este legată direct de funcționarea statului: conform informațiilor publicate de G4Media , Ilie Bolojan le-a transmis liderilor PNL că prelungirea situației de provizorat poate duce la lipsa finanțării pentru servicii de bază, inclusiv pentru intervenții în situații de urgență. Printre exemplele invocate se află lipsa fondurilor în spitale mari (Floreasca și spitalul din Târgu Mureș), dar și serviciile de ambulanță din cadrul Inspectoratelor pentru Situații de Urgență. Ce înseamnă „armistițiul” și ce urmează Acordul anunțat de Bolojan ar urma să funcționeze ca o înțelegere temporară de susținere politică, până la etapa considerată critică a bugetului pe 2027. Dacă guvernul nu își respectă promisiunile din acord, PNL ar putea depune o moțiune de cenzură, conform informațiilor din articol. [...]
Intrarea PNL în opoziție este prezentată în partid ca o încercare de refacere a credibilității și a identității politice , după costurile electorale ale guvernării alături de PSD, potrivit Mediafax . Deputatul liberal Robert Sighiartău susține că alianța începută în 2021 a erodat încrederea alegătorilor și a „diluat” profilul formațiunii. Într-o postare pe Facebook, Sighiartău afirmă că s-a opus de la început colaborării cu PSD, pe care o consideră „o greșeală” cu efecte directe asupra imaginii PNL. „În 2021, când PNL a intrat în alianță cu PSD, am spus că este o greșeală. O greșeală care ne-a costat enorm și a afectat profund încrederea alegătorilor noștri” Costul politic al guvernării și ruptura de PSD Deputatul argumentează că diferențele dintre PNL și PSD nu țin doar de doctrină, ci și de modul de a face politică. În lectura sa, PSD ar fi cules avantajele guvernării, în timp ce PNL ar fi suportat o parte importantă din costurile politice ale deciziilor nepopulare. Sighiartău face referire și la perioada în care Ilie Bolojan a fost premier, susținând că PNL și-a asumat atunci măsuri dificile pentru corectarea problemelor financiare ale țării. El afirmă că partidul a plătit electoral pentru aceste decizii și pune căderea Guvernului Bolojan pe seama PSD, interpretând episodul ca pe o încercare de a readuce PNL într-o poziție de subordonare. Ce spune Sighiartău despre „planul” de revenire la guvernare În mesajul său, deputatul liberal mai afirmă că, timp de cinci luni, ar fi existat încercări de readucere a PNL la guvernare alături de PSD, „cu sprijinul președintelui Nicușor Dan ”. În opinia sa, o astfel de formulă ar fi afectat suplimentar credibilitatea partidului, iar eșecul acestui demers ar fi dus la decizia de intrare în opoziție. „Acest plan a eșuat. PNL intră în opoziție” Sighiartău mai spune că votul care ar permite instalarea unui guvern susținut de PSD îi obligă pe cei care sprijină această formulă să își asume rezultatele guvernării. Ținta internă: reconstrucție până în 2028 În perspectiva lui Sighiartău, opoziția ar oferi PNL spațiul necesar pentru a-și reconstrui identitatea și a-și defini o direcție proprie, după „aproape cinci ani” în care partidul ar fi fost afectat de guvernarea cu PSD. El avertizează că urmează presiuni asupra primarilor liberali și posibile tentative de divizare, dar susține că alternativa ar fi fost pierderea definitivă a identității politice. Până în 2028, deputatul indică drept obiective atragerea de oameni noi, reorganizarea partidului și formularea de soluții pentru problemele României. „Nu este suficient să fim împotriva PSD. Trebuie să demonstrăm că suntem diferiți și că ținem la țara noastră” [...]
Decizia PNL de a vota un guvern din care nu face parte riscă să prelungească blocajele din administrațiile locale , într-un an deja marcat de întârzieri bugetare și incertitudine privind investițiile, avertizează liberalul Adrian Veștea , potrivit Mediafax . Fostul premier desemnat critică linia conducerii partidului, care le-a cerut parlamentarilor să susțină Executivul propus de premierul desemnat Luca Niculescu , deși PNL nu ar urma să intre la guvernare. Veștea susține că formula guvernamentală ar fi „practic monocolor PSD”, cu „câteva excepții tehnocrate”, iar PNL ar lipsi „cu desăvârșire” din noul Executiv. În acest context, el consideră că partidul ar trebui să urmărească participarea la guvernare, nu susținerea din afara ei. Efectul asupra primăriilor: investiții amânate și blocaje administrative Un punct central al mesajului vizează impactul instabilității politice asupra administrațiilor locale. Veștea afirmă că anul a fost dificil pentru primari și comunități, invocând: aprobarea întârziată a bugetului; incertitudinea privind investițiile; blocaje administrative. În opinia sa, aceste probleme se traduc în proiecte amânate, investiții blocate și oportunități pierdute pentru cetățeni. Totodată, el spune că România are nevoie „urgentă” de un guvern cu puteri depline. Acuzații de inconsecvență în conducerea PNL Veștea acuză conducerea PNL, pe care o asociază cu Ilie Bolojan, de inconsecvență politică. El compară poziția actuală cu cea de „acum câteva luni”, când, potrivit lui, susținerea unui guvern condus de un liberal era contestată de Bolojan și apropiații săi. În mesaj, Veștea afirmă că atunci menținerea PNL la guvernare ar fi fost catalogată drept o greșeală, iar cei care susțineau această linie ar fi fost amenințați cu excluderea. Acum, spune el, aceeași conducere ar susține votarea unui guvern din care liberalii nu fac parte. „Responsabilitatea politică nu poate fi invocată selectiv, în funcție de cine propune guvernul sau de cine ocupă funcția de prim-ministru” Avertisment politic: risc de declin și comparația cu PNȚCD În final, Veștea leagă decizia de evoluția PNL în sondaje și de slăbirea poziției politice, susținând că partidul trebuie să-și regăsească identitatea și valorile pentru a conta la alegerile din 2028. El avertizează că direcția actuală ar putea împinge PNL către un declin major și invocă riscul repetării destinului politic al PNȚCD. „PNL are nevoie de unitate, dar unitatea nu înseamnă unanimitate impusă. Are nevoie de disciplină, dar disciplina nu trebuie confundată cu tăcerea” [...]
PNL va vota învestirea guvernului Nicușor Dan–PSD, invocând deblocarea finanțării serviciilor publice , deși îl cataloghează drept „guvern al rușinii naționale”, potrivit G4Media , care redă o declarație a vicepreședintei PNL Raluca Turcan . Turcan susține că România a ajuns „într-un moment critic” din cauza întârzierii desemnărilor și a unor „tentative” care ar fi vizat „ruperea și îngenuncherea PNL”, iar statul ar fi fost blocat de interimatul unui guvern cu atribuții limitate. În acest context, ea afirmă că „servicii de bază” au rămas fără finanțare și indică probleme punctuale în sănătate și educație. Argumentul PNL: vot pentru a evita blocajul administrativ În mesajul citat, Raluca Turcan leagă votul PNL de necesitatea „deblocării” situației: „PNL l-a asigurat pe premierul desemnat că va primi votul pentru ca România să fie deblocată.” Ea afirmă că în sănătate „nu mai sunt bani pentru medicamente, consumabile și combustibil pentru salvări”, pe care le pune pe seama unui „buget prost gândit” de ministrul Alexandru Rogobete . În educație, spune că „plățile curente nu mai pot fi susținute”. Critica la adresa guvernului și acuzații privind fonduri pierdute Deși anunță sprijinul la învestire, Turcan descrie executivul drept „capturat de PSD” și „o rușine pentru România”. În același mesaj, ea acuză doi miniștri că ar fi „pierdut bani pentru România”, indicând sume și domenii: Alexandru Rogobete – „peste 1 miliard de euro” pentru sănătate, „doar pentru construcția de spitale”, cu „19 spitale sau corpuri noi de spitale sacrificate”; Florin Manole – „770 de milioane de euro” pentru legea salarizării, despre care afirmă că ar fi fost „moșmondită, pierdută și povestită”. Miza imediată: învestirea și funcționarea statului Turcan mai spune că populația resimte „o criză prelungită” care ar reduce calitatea vieții, invocând împrumuturi mai scumpe pentru cheltuieli curente, creșteri de prețuri și dobânzi, pe fondul percepției de instabilitate. În final, ea afirmă că guvernul va primi voturile necesare „ca să-și poată arăta adevărata valoare”, în condițiile în care, potrivit declarației, executivul ar urma să aibă „11 miniștri”. [...]
PNL justifică susținerea învestirii Guvernului Niculescu prin urgența rectificării bugetare , invocând riscul ca spitalele să rămână fără bani pentru medicamente și tratamente și ca ambulanțele să rămână fără combustibil, potrivit Agerpres . Vicepremierul Oana Gheorghiu afirmă că legea nu permite Guvernului interimar condus de Ilie Bolojan să adopte rectificarea prin ordonanță de urgență, ceea ce ar prelungi un blocaj cu efecte directe asupra serviciilor publice esențiale. Într-o postare pe Facebook, Gheorghiu descrie decizia ca pe o alegere „între două rele”: fie menținerea blocajului, fie contribuția la învestirea unui executiv „dominat de PSD”, pe care îl critică inclusiv prin prisma listei de miniștri. Ea spune că înțelege nemulțumirea față de votul liberalilor și susține că și ea este „revoltată”. Miza imediată: rectificarea bugetară și funcționarea sistemului sanitar Argumentul central invocat de vicepremier este că România are nevoie „urgentă” de rectificare bugetară, iar lipsa acesteia ar putea afecta direct: finanțarea medicamentelor și tratamentelor în spitale; alimentarea cu combustibil a ambulanțelor. În mesajul citat de Agerpres, Gheorghiu insistă că nu este doar o problemă de bani, ci una cu potențiale consecințe „măsurate în vieți omenești”. Context politic: de la căderea Guvernului Bolojan la un cabinet cu majoritate PSD Potrivit Oanei Gheorghiu, PSD, împreună cu AUR, a contribuit la căderea Guvernului Bolojan, despre care afirmă că începuse să „pună ordine în finanțele țării”, să reducă risipa și privilegiile. Ea mai susține că, în perioada de interimat, reformele au fost continuate „timp de peste cinci luni”, în pofida limitărilor și a contestărilor în instanță. Gheorghiu menționează că, după nominalizările eșuate Tomac și Veștea, PNL, USR și UDMR ar fi propus un guvern minoritar condus de Siegfried Mureșan, variantă refuzată de PSD. În final, spune ea, s-a ajuns la un executiv în care PSD are 11 miniștri din totalul de 17. Ce urmează, în logica PNL: opoziție și presiune pe „asumarea” guvernării Vicepremierul afirmă că PNL nu intră la guvernare, ci în opoziție, iar PSD „va trebui să își asume guvernarea” și să livreze promisiunile făcute, fără a mai putea invoca „austeritatea” lui Ilie Bolojan. În același timp, Gheorghiu spune că liberalii vor continua să susțină reforma statului, reducerea risipei, eliminarea privilegiilor și profesionalizarea companiilor de stat. [...]
