Știri
Știri din categoria Politică
Decizia PSD de a intra la guvernare poate rescrie rapid agenda fiscală și de sprijin economic, pentru că partidul condiționează susținerea Cabinetului Veștea de includerea în programul de guvernare a unui pachet de măsuri cu impact direct asupra taxării, inflației și relației stat–companii, potrivit Digi24. Social-democrații discută duminică, în Consiliul Politic Național, dacă intră sau nu în Executiv.
Miza imediată este dacă viitorul guvern își asumă formal, prin program, o schimbare de direcție față de măsuri de tip austeritate și o serie de intervenții în economie pe care PSD le consideră „esențiale” pentru a acorda sprijin parlamentar.
Lista de condiții prezentată include, între altele:
În funcție de decizia de duminică, programul de guvernare al Cabinetului Veștea ar putea include explicit aceste angajamente, ceea ce ar influența atât politica fiscală, cât și intervențiile de tip plafonare/limitare în lanțurile de retail, precum și ritmul plăților statului către companii.
Digi24 notează că PSD își leagă sprijinul de asumarea acestor măsuri în programul de guvernare, ceea ce face ca votul din forurile partidului să fie un punct de inflexiune pentru direcția economică a viitorului Executiv. Informațiile disponibile nu precizează, în acest stadiu, care dintre măsuri ar fi acceptate integral sau calendarul de implementare.
Recomandate
PSD condiționează sprijinul parlamentar pentru viitorul Guvern de renunțarea la austeritate și de măsuri cu efect direct în economie , potrivit Digi24 . Deputatul social-democrat Marius Budăi spune că partidul este dispus să susțină în Parlament noul Executiv, „dar nu oricum și nu oricui”, iar condiția centrală este un program de guvernare „care să pună omul în centrul deciziilor”. Mesajul vine înaintea unei ședințe a conducerii PSD, în care partidul ar urma să decidă dacă intră sau nu în viitorul guvern propus de Adrian Veștea . Budăi leagă discuția despre sprijinul politic de evoluții economice recente, susținând că, timp de „zece luni”, câștigurile reale au scăzut, prețurile au crescut mai repede decât salariile, iar consumul s-a redus. Ce înseamnă „sprijin, dar nu oricum”: condiții cu impact economic și fiscal În declarațiile citate, Budăi indică o listă de cerințe care vizează atât politica fiscală, cât și măsuri cu efect în piață și în relația stat–companii: oprirea austerității , inclusiv evitarea creșterii poverii fiscale asupra populației cu venituri mici și medii și asupra micilor antreprenori; pachet anti-inflație , cu accent pe protejarea puterii de cumpărare (majorarea salariului minim, indexarea pensiilor și extinderea schemei de limitare a adaosului comercial pentru produse de strictă necesitate); deblocarea economiei prin plata datoriilor statului către firme ; măsuri de stimulare în sectoare strategice , inclusiv prin garanții de stat și subvenționarea dobânzilor; sprijin pentru agricultură și fermieri , prin programe de credite cu dobândă subvenționată. De ce contează: negocierea programului poate schimba direcția politicilor publice Prin această poziționare, PSD își leagă sprijinul parlamentar de un set de politici care ar putea influența direct mediul de afaceri (prin fiscalitate și plăți restante ale statului), consumul (prin măsuri de venituri și control al prețurilor) și costul finanțării în economie (prin scheme de garantare și dobânzi subvenționate). În același timp, Budăi susține că partidul nu negociază „fotolii”, ci conținutul programului de guvernare. Următorul pas este decizia conducerii PSD privind formula de susținere a viitorului Executiv și, implicit, dacă aceste condiții vor fi asumate în programul de guvernare. [...]
Raluca Turcan avertizează că „Guvernul Veștea” ar putea depinde de voturile PSD și AUR , pe fondul unei reașezări de putere în PNL pe care o descrie drept „separarea apelor”, potrivit Digi24 . Deputata PNL a susținut, într-o intervenție la Digi24, că în partid „nu există conflict”, ci o delimitare între cei care se aliniază „structural cu valorile liberale” și fac „front comun” în jurul președintelui Ilie Bolojan și cei care îl contestă. În același timp, Turcan a legat această dinamică internă de discuțiile despre susținerea viitorului executiv, pe care îl numește „Guvernul Veștea”. Reorganizarea din PNL: echipă „extinsă”, nu „funcții puține” Turcan a argumentat că schimbările privind funcțiile de vicepreședinte nu ar însemna restrângerea accesului la conducere, ci o formulă mai largă de reprezentare, care ar urma să includă și vicepreședinți regionali, precum și președinții de organizații. „Noi nu suntem în război cu nimeni, suntem într-un proces de separare a apelor și cei care cred și sunt compatibili structural cu valorile liberale fac front comun în jurul președintelui Ilie Bolojan.” Ea a mai spus că în poziții de vicepreședinte au intrat și „oameni noi în partid”, care nu sunt președinți de organizații, dar pe care îi descrie drept profesioniști cu susținere publică, în ideea unui proces de „recâștigare a încrederii” în PNL. Miza politică: un guvern care ar putea trece cu PSD și o parte din AUR În intervenția sa, Turcan a susținut că viitorul guvern ar putea ajunge să fie votat cu sprijinul PSD și doar cu o parte dintre voturile AUR, ceea ce, în opinia ei, ar schimba raporturile de forță din Parlament. „Guvernul Veștea va trece cu voturile PSD și doar cu parte dintre voturile AUR.” Întrebată dacă executivul ar putea fi respins, Turcan a afirmat că acesta „nu va putea trece decât cu voturile AUR”, mergând până la ideea că, într-un asemenea scenariu, nu ar mai trebui numit „Guvernul Veștea”, ci „Guvernul AUR” sau „Simion”. Ce urmează Declarațiile vin în contextul dezbaterilor despre noua conducere a PNL și despre formula de guvernare, într-un moment în care, potrivit Turcan, deciziile luate „peste capul” partidului ar putea duce la o reconfigurare a majorității parlamentare. Ea spune că speră ca viitorul guvern să nu obțină voturile necesare în formula pe care o anticipează. [...]
AUR își condiționează poziționarea parlamentară de alegeri anticipate , susținând că orice nou guvern învestit în actuala formulă ar „prelungi criza” politică, potrivit HotNews . Liderul senatorilor AUR, Petrișor Peiu, a reluat duminică mesajul că „singura soluție democratică” ar fi organizarea de alegeri anticipate, argumentând că un guvern votat acum nu ar rezolva blocajul politic. Într-o postare pe pagina sa de Facebook, Peiu a susținut că AUR „este primul partid în sondaje” și că nu are „de ce să fie la remorca vreunui alt partid”, invocând tensiunile dintre PSD, PNL, USR și UDMR. Ce înseamnă, practic, poziția AUR Mesajul transmis de Peiu indică două direcții operaționale în Parlament: AUR împinge public scenariul anticipatelor ca ieșire din criză, respingând ideea unei noi majorități în actuala configurație. Reprezentanții partidului nu ar urma să participe la votul de învestire a Guvernului Veștea , poziție anunțată anterior, pe 19 iunie, când Peiu declara că AUR speră la anticipate ca „formulă de ieșire” din criză. Contextul declarațiilor În postarea citată, Peiu a reluat critica la adresa unei coaliții formate din PSD, PNL, USR și UDMR, despre care spune că „nu poate guverna” țara, susținând că AUR a avertizat asupra acestui lucru încă din 2024. Declarațiile sunt făcute pe fondul disputelor dintre partidele menționate, pe care Peiu le invocă drept dovadă a instabilității. În material este menționată și pagina de Facebook a lui Petrișor Peiu, unde a fost publicat mesajul: Facebook . [...]
Ciprian Ciucu a acuzat la Congresul PNL presiuni ale „sistemului” și o „operațiune specială” împotriva sa , într-un discurs care mută conflictul intern din zona politică în cea a controlului asupra deciziilor de guvernare și a numirilor, potrivit Antena 3 . Primarul general al Capitalei a susținut că PNL ar fi fost atacat tocmai pentru că „și-ar fi recăpătat independența politică” sub conducerea lui Ilie Bolojan . În intervenția sa, Ciucu a apărat mandatul lui Ilie Bolojan și a spus că partidul a ales să-și asume guvernarea „spunându-le oamenilor adevărul”, fără promisiuni electorale. El a indicat și rezultate electorale ale PNL, menționând „10% în Senat, 14 în Cameră și 15 la redistribuire”, și a afirmat că Bolojan ar fi crescut partidul cu „cel puțin două, trei, cinci procente”, precizând însă că „nu putem spune exact”. Miza: controlul asupra guvernării și al resurselor publice Ciucu a descris „sistemul” ca o rețea de influență care nu candidează, dar participă la alegeri prin oamenii promovați și care ar avea resurse în mass-media, în companii de stat și în companii cu contracte cu statul. În această logică, el a susținut că „sistemul” nu plătește costul deciziilor greșite, ci „populația și politicienii”, în timp ce rețelele ar rămâne „eterne” în funcții și grade. „Sunt oameni foarte, foarte bogați, cu multe resurse în mass-media, în companiile de stat, în companiile care au contracte cu statul (…) și niciodată nu dau seamă față de nimic.” În același discurs, Ciucu a afirmat că PNL ar fi fost ținta presiunilor, nu PSD, pentru că liberalii și-ar fi recăpătat „independența”, iar acest lucru ar fi fost „inacceptabil” pentru cei pe care îi numește „sistem”. Acuzații directe în interiorul PNL și legătura cu dosarul său Ciucu a spus că „oamenii care îl împing” pe Adrian Veștea ar fi „pregătit operațiunea specială” împotriva lui și a adăugat că va veni „cu detalii”. Totodată, a afirmat că Veștea „nu-și aparține”, sugerând că liderul liberal nu ar acționa independent. Acuzațiile vin în contextul în care Ciucu este acuzat de luare de mită și a fost pus sub control judiciar pentru 60 de zile, conform informațiilor din articol. În final, el le-a cerut liberalilor să rămână uniți și deschiși către noi membri, susținând că PNL își poate recâștiga credibilitatea doar prin coeziune. [...]
PNL a fixat un termen-limită pentru demisii și amenință cu excluderi, într-o mișcare care poate reconfigura rapid echilibrul intern al partidului , potrivit HotNews . În timpul Congresului PNL de duminică, deputatul liberal Robert Sighiartău a anunțat o hotărâre prezentată ca „o clarificare morală și o separare a apelor” în partid. Decizia Congresului îi vizează pe Lucian Bode, Rareș Bogdan, Adrian Veștea, Hubert Thuma și Alina Gorghiu. Conform anunțului, Congresul „constată” că cei cinci „au încălcat în mod repetat obligațiile de a apăra interesele politice ale PNL”, prin participarea la „acțiuni și demersuri contrare intereselor partidului”. Termen: 22 iunie, ora 12.00. Urmează procedura de excludere Congresul le solicită celor cinci să demisioneze din calitatea de membri PNL până luni, 22 iunie, ora 12.00. Dacă nu își depun demisiile până la acel termen, Congresul mandatează Biroul Permanent să declanșeze procedurile de excludere, potrivit aceleiași surse. Acuzație distinctă: responsabilitate pentru situația financiară a PNL În cazul lui Lucian Bode, Sighiartău a adăugat o acuzație separată, afirmând că acesta ar fi responsabil politic pentru „situația financiară gravă” în care s-a aflat PNL la finalul mandatului său de secretar general. Hotărârea anunțată introduce un calendar foarte scurt pentru o decizie cu efecte directe asupra conducerii și a arhitecturii interne a partidului, următorul pas fiind, în lipsa demisiilor, activarea mecanismului de excludere prin Biroul Permanent. [...]
Ludovic Orban își semnalează reintrarea în PNL, o mișcare cu potențial de reconfigurare în zona de dreapta , după ce liderul Forța Dreptei a spus că revenirea sa în partid este „aproape, aproape”, potrivit HotNews , care relatează despre prezența lui la Congresul PNL de duminică. Orban a fost invitat la Congres și, în discurs, și-a exprimat dorința de a reveni în partid. El le-a „cerut iertare” liberalilor pentru criticile aduse PNL în ultimii ani și a spus că vrea să-și aducă „modesta contribuţie la ceea ce poate face bun PNL pentru România cu Ilie Bolojan şi cu echipa lui”. Întrebat cum vede primirea din partea liberalilor, Orban a explicat că aceasta vine din relațiile personale construite în timp, menționând că îi cunoaște pe unii „de zeci de ani”, din campanii electorale și evenimente de partid. În același context, la întrebarea cât de aproape este revenirea sa în PNL, Orban a răspuns: „aproape, aproape”. Context: ruptura din 2021 și rolurile anterioare în PNL Orban a condus PNL în perioada 2017–2021 și a fost premier între noiembrie 2019 și decembrie 2020. Ulterior, după ruptura de la finalul lui 2021, a înființat și conduce partidul Forța Dreptei. Pentru contextul declarațiilor și al prezenței sale la Congres, HotNews amintește și episodul în care Orban le-a „cerut iertare” liberalilor, relatat într-un material anterior: HotNews . [...]
