Știri
Știri din categoria Politică
PSD condiționează decizia de intrare la guvernare de credibilitatea negocierilor, după ce Sorin Grindeanu l-a acuzat pe premierul interimar Ilie Bolojan că „l-a mințit” pe președintele Nicușor Dan și că și-a schimbat pozițiile de la o zi la alta, potrivit Antena 3.
Grindeanu a declarat că social-democrații vor stabili în Consiliul Politic Național dacă vor face parte din Guvernul propus de Adrian Veștea, însă a legat blocajul politic de modul în care, susține el, Bolojan a relaționat cu șeful statului și de schimbarea repetată a condițiilor privind susținerea guvernului.
În intervenția citată, liderul PSD a susținut că Bolojan ar fi promis inițial intrarea într-un „guvern tehnocrat”, pentru ca apoi să revină cu condiții succesive, inclusiv legate de componența și arhitectura guvernării (de la acuzația de „proxy PSD” până la cerințe privind secretari de stat și prefecți), iar în final să ajungă la refuzul de a vota guvernul pe motiv că „nu este politic”.
„Dacă ești președinte de partid și îl minți pe președintele României, dacă nu îți asumi ceea ce spui (...), atunci există o problemă.”
Grindeanu a afirmat că „a minți președintele și a veni de la o zi la alta cu alte scenarii și alte dorințe” ar fi motivul pentru care „suntem în această situație”, adăugând că „lumea este sătulă” de faptul că Bolojan „se gândește doar la el”.
În același timp, Grindeanu a reiterat că PSD urmează să decidă în forurile interne dacă intră sau nu în executivul propus de Adrian Veștea. În declarațiile prezentate, el a precizat că nu comentează deciziile interne ale PNL, pe care le consideră „treaba lor”.
Recomandate
Ilie Bolojan respinge acuzația că ar fi susținut un guvern tehnocrat și spune că disputa alimentează blocajul politic, pe fondul negocierilor eșuate pentru formarea unei majorități, potrivit Biziday . Bolojan i-a răspuns lui Sorin Grindeanu, care, după o ședință cu parlamentarii PSD , l-a acuzat pe premierul demis că l-ar fi „mințit” pe președintele Nicușor Dan, la consultările de la Cotroceni , în legătură cu susținerea unui guvern tehnocrat. Președintele PNL cere „încetarea minciunilor” și afirmă că în spațiul public circulă „invenții toxice”. Ce spune Bolojan despre „guvernul tehnocrat” și decizia în PNL Bolojan susține că nu a existat niciun acord, nici măcar de principiu, pentru învestirea unui guvern tehnocrat și că a vorbit doar despre o posibilitate „teoretică” în cadrul soluțiilor constituționale, condiționată de criterii care „nu au fost îndeplinite”. În plus, el insistă că deciziile politice ale PNL se iau exclusiv în partid, prin forurile statutare și vot deschis. „Ca să fie clar: niciodată nu am formulat vreun acord, nici măcar de principiu, pentru învestirea unui guvern tehnocrat.” În aceeași intervenție, Bolojan mai afirmă că nu a negociat funcții pentru sine sau pentru altcineva „în schimbul unui acord care nu a fost vreodată în discuție” și descrie criza politică drept una „declanșată pentru distrugerea PNL”. Contextul blocajului: Guvernul Tomac și poziționarea PNL În paralel, tensiunile vin după eșecul încercării de formare a Guvernului Tomac. Seara precedentă, într-o intervenție la Antena 3, Eugen Tomac a declarat că presupusa „nesinceritate” a lui Bolojan față de președinte ar fi contribuit la blocaj. În urmă cu două săptămâni, în ziua în care Nicușor Dan l-a nominalizat pe Eugen Tomac să formeze guvernul, PNL anunța că va analiza programul și lista de miniștri, dar că nu va susține un guvern în care PSD este prezent „direct sau indirect”. Ulterior, Bolojan a spus că un posibil Guvern Tomac nu este o soluție, din lipsă de susținere politică, iar joia trecută PNL a comunicat oficial decizia de a nu susține învestirea acestuia (detalii în materialele Biziday și Biziday ). De ce contează Schimbul de acuzații între lideri PNL și PSD mută disputa din zona negocierilor politice în cea a credibilității și a „mandatului” de negociere, într-un moment în care formarea unei majorități pare blocată. În lipsa unei clarificări între partide asupra formulei de guvernare și a susținerii parlamentare, presiunea rămâne pe consultările de la Cotroceni și pe capacitatea partidelor de a ajunge la o soluție cu voturi suficiente în Parlament. [...]
PSD amână votul pentru Guvernul Veștea pe fondul tensiunilor cu UDMR , iar Sorin Grindeanu le-a transmis parlamentarilor că are „o mare problemă” să mai construiască majorități cu Uniunea, potrivit stenogramelor prezentate de Digi24 . În ședința de joi dimineață cu aleșii PSD, Grindeanu a intrat „nervos” și i-a atacat pe liderii PNL, USR și UDMR, acuzându-i că „sunt preocupați doar să înjure PSD-ul” și că și-au schimbat pozițiile privind susținerea unui guvern tehnocrat versus un guvern politic. Înainte de ședință, întrebat pe holurile Parlamentului dacă PSD a găsit „un premier marionetă”, Grindeanu a răspuns: „Pe Ilie Bolojan ”. În spatele ușilor închise, liderul PSD le-a spus parlamentarilor că votul privind învestirea Guvernului Veștea se amână, deși planul inițial era ca procedura să fie accelerată „zilele acestea”. Conform calendarului prezentat în discuție, duminică ar urma o ședință a conducerii extinse a PSD, iar luni-marți „ar trebui să înceapă procedurile” pentru învestire. Miza: majoritatea parlamentară și formula de guvernare Mesajul central al lui Grindeanu a vizat explicit relația cu USR și UDMR, în contextul în care Kelemen Hunor a anunțat că UDMR nu votează Cabinetul Veștea, lucru care i-a nemulțumit pe social-democrați. „Dacă vom mai face guvern, îl vom face fără USR! Și am o mare problemă să mai facem majorități cu UDMR, după modul în care s-au comportat în ultimele zile.” În aceeași intervenție, Grindeanu a criticat și poziționarea lui Ilie Bolojan, afirmând că „nu îl interesează economia României” și invocând, între altele, faptul că Guvernul „nu are lege de abilitare” și că Parlamentul este în vacanță până săptămâna viitoare. Ce urmează, potrivit discuțiilor din PSD Grindeanu le-a mai spus parlamentarilor PSD că, „de fapt”, ar avea voturile necesare pentru învestirea Guvernului Veștea, însă vrea să „cântărească situația”. În acest context, amânarea mută decizia politică în ședința de duminică și prelungește incertitudinea privind aritmetica parlamentară și partenerii cu care PSD ar accepta să construiască o majoritate. [...]
PNL intră în reorganizare accelerată, cu miză directă pe stabilitatea guvernării , după ce conducerea partidului a convocat un Consiliu Național vineri și a propus un Congres extraordinar duminică, la Romexpo, potrivit Stirile Pro TV . În paralel, surse liberale indică faptul că premierul desemnat Adrian Veștea ar vrea să candideze la șefia PNL, urmând să îl înfrunte pe Ilie Bolojan. Primele efecte ale crizei interne se văd deja la vârful partidului: în ședința Biroului Politic Național, Cătălin Predoiu și-a anunțat demisia din funcția de prim-vicepreședinte. Consiliul Național de vineri ar urma să se desfășoare online, cu aproximativ 800 de delegați, iar tema centrală este convocarea Congresului extraordinar. Calendarul deciziilor și miza: conducerea PNL și soarta lui Veștea în partid În partid, disputa s-a mutat „pe față”, cu tabere care își pregătesc strategiile înaintea voturilor decisive. Pentru vineri este pregătit un Consiliu Național în care Ilie Bolojan ar urma să propună convocarea Congresului extraordinar; dacă procedura trece, congresul ar putea avea loc duminică. Potrivit informațiilor prezentate de publicație, delegații ar urma să voteze două chestiuni majore: alegerea noii conduceri a PNL; excluderea lui Adrian Veștea și a liberalilor care ar accepta funcții în viitorul guvern. Totuși, în cazul lui Veștea, excluderea nu poate fi decisă de Consiliul Național, deoarece funcția de prim-vicepreședinte a fost validată de Congres, iar o astfel de decizie ar urma să fie tranșată tot la congres. Negocieri în culise și contacte PNL–PSD, potrivit surselor Pe fondul negocierilor pentru instalarea guvernului, tabăra premierului desemnat ar încerca să își asigure voturile necesare și să își consolideze sprijinul în interiorul PNL înaintea unui posibil congres extraordinar. În acest context, potrivit unor surse politice citate de Știrile Pro TV, Alina Gorghiu, Lucian Bode și Hubert Thuma s-ar fi întâlnit marți seară, la Vila Lac, cu Adrian Veștea, Marian Neacșu și liderul PSD Sorin Grindeanu. Publicația precizează că a solicitat un punct de vedere liderilor liberali menționați, dar până la momentul relatării nu primise un răspuns. De cealaltă parte, apropiați ai lui Ilie Bolojan s-ar fi reunit tot marți seară, într-un restaurant din Capitală, unde Mircea Abrudean și alți lideri liberali ar fi discutat strategia pentru perioada imediat următoare. Ce urmează Dacă procedura de convocare este aprobată, Congresul extraordinar ar putea decide atât formula de alegere a conducerii (cu candidați care își prezintă echipa și „viziunea” pentru partid), cât și eventuale sancțiuni politice interne legate de participarea la viitorul guvern. În acest moment, o parte dintre informații sunt prezentate ca provenind din „surse”, iar confirmările oficiale privind întâlnirile din culise lipsesc. [...]
Ruptura dintre Nicușor Dan și Ilie Bolojan a fost alimentată de decizii fiscale și de lipsa unei majorități stabile , iar miza imediată este capacitatea României de a livra rapid măsuri credibile pentru reducerea deficitului, într-un context de presiune europeană și de piață, potrivit unei analize publicate de Adevărul . Primul punct major de fricțiune a apărut înainte de desemnarea lui Ilie Bolojan ca premier, pe fondul discuțiilor despre menținerea cotei standard de TVA. În campanie, Nicușor Dan semnase un angajament că nu va susține majorarea TVA, iar, potrivit informațiilor apărute atunci în spațiul public, ar fi încercat să condiționeze numirea premierului de păstrarea TVA la nivelul existent. În realitate, Guvernul Bolojan a majorat în iulie 2025 cota standard de TVA la 21%, iar premierul a justificat decizia prin presiunea deficitului excesiv și riscul de retrogradare, susținând că era „singura soluție pentru a realiza venituri rapide”. Analistul politic Ion Bogdan Lefter explică faptul că măsurile structurale (precum reforma aparatului bugetar) nu puteau produce efecte cuantificabile „în câteva zile”, în timp ce ajustările fiscale puteau fi prezentate imediat ca măsuri cu impact bugetar concret în negocierile europene și în discuțiile cu agențiile de rating. TVA, deficitul și semnalul către partenerii externi În lectura analistului, controversa TVA a fost amplificată politic, însă decizia a avut o logică de urgență bugetară: guvernul trebuia să demonstreze rapid că poate controla deficitul. În același timp, pachetul de măsuri (majorarea TVA și unele reduceri de cheltuieli) a fost contestat de sindicate, de opoziția naționalistă și chiar de grupuri din interiorul coaliției, pe fondul costurilor sociale și politice ale consolidării fiscale. „Guvernul avea la dispoziție foarte puțin timp pentru a demonstra că poate controla deficitul. (...) Din acest motiv au fost adoptate măsuri precum majorarea TVA și unele reduceri de cheltuieli”, a explicat Ion Bogdan Lefter. Disputa pentru București, un conflict mai degrabă politic decât instituțional Un al doilea episod de tensiune a fost legat de alegerile pentru Primăria Capitalei. Potrivit relatării, Nicușor Dan și-ar fi dorit un candidat agreat de el, Cătălin Drulă, și i-ar fi propus lui Ilie Bolojan ca PNL să sprijine candidatul susținut de USR. PNL a mers însă cu propriul candidat, Ciprian Ciucu, pe fondul poziției PSD, care a cerut ca partidele din coaliție să nu facă front comun împotriva lui Daniel Băluță. În final, Ciucu a câștigat, după ce candidatura lui Drulă a fost slăbită de intrarea în cursă a unor foști aliați ai președintelui (Ana Ciceală, Vlad Gheorghe și Dan Trifu). În același context, Ludovic Orban, consilier al președintelui la acel moment, a susținut public candidatura lui Ciucu, iar Nicușor Dan l-a demis și s-a considerat trădat inclusiv de Bolojan. Totuși, Lefter minimizează impactul acestui episod și îl descrie ca parte a unei dinamici politice „firești”, nu ca dovadă a unei rupturi instituționale decisive. Miza de fond: blocajul parlamentar și lipsa unei formule de guvernare Dincolo de episoadele punctuale, analistul plasează nemulțumirea președintelui în dificultatea de a se sprijini pe PNL și USR pentru o formulă stabilă de guvernare. După moțiunea de cenzură inițiată de PSD și adoptată inclusiv cu voturile AUR, o revenire a PNL și USR într-o coaliție cu PSD ar fi „foarte dificilă”, însă, în actuala configurație parlamentară, fără reunirea fostei coaliții nu există o majoritate stabilă, cu excepția unor formule care ar presupune colaborări între PSD, AUR și alte formațiuni din aceeași zonă. În această cheie, tensiunile dintre președinte și premier se suprapun peste o problemă mai mare: un blocaj politic generalizat, în care „președintele nu are o soluție evidentă”, iar partidele nu par să aibă o ieșire clară. În plus, potrivit analizei, PSD – deși a declanșat criza prin moțiune – nu dorește să își asume guvernarea, deși „teoretic” ar putea obține sprijin parlamentar, ceea ce face situația și mai dificil de deblocat. [...]
PSD își strânge parlamentarii joi, pe fondul întârzierii depunerii listei Guvernului și a programului de guvernare , într-un calendar de învestitură care riscă să alunece spre săptămâna viitoare, potrivit news.ro . Ședința grupurilor parlamentare reunite ale PSD este programată joi, de la ora 11.00, la Parlament, în contextul în care premierul desemnat Adrian Veștea este așteptat să depună lista miniștrilor și programul de guvernare, conform unor surse din partid. Depunerea documentelor, încă incertă Aceleași surse indică faptul că șansele ca Adrian Veștea să depună lista Cabinetului miercuri sunt „mici”, deoarece discuțiile pe măsurile din programul de guvernare sunt încă în desfășurare. Calendarul învestiturii, disputat între partide Inițial, obiectivul era ca votul de învestitură să fie dat până la finalul săptămânii. Însă PNL, USR și UDMR ar dori un calendar care să înceapă de săptămâna viitoare, luni sau marți, ceea ce ar împinge procedura de învestire dincolo de termenul avut în vedere la început. [...]
USR cere intervenția instituțiilor pe fondul tensiunilor din negocierile pentru guvern : președintele partidului, Dominic Fritz , acuză că atacurile la adresa UDMR alimentează „ura interetnică” și susține că miza este instalarea unui executiv condus de Adrian Veștea, potrivit Digi24 . Fritz afirmă că reacțiile apărute după decizia UDMR de a nu susține „un premier care negociază pe față cu AUR” s-au transformat într-un „linșaj mediatic” care pune sub semnul întrebării loialitatea unei întregi comunități și vehiculează „teorii absurde” despre o intervenție a Budapestei în formarea guvernului. Într-un mesaj publicat pe Facebook , liderul USR invocă experiența Timișoarei ca oraș multietnic și avertizează că pacea interetnică este „fragilă” atunci când este folosită în scop politic. El le cere instituțiilor statului să reacționeze și face apel „la responsabilitate”, susținând că „sistemul clientelar” care l-ar dori pe Adrian Veștea prim-ministru ar fi „în stare să genereze ură interetnică” pentru a-și instala guvernul. Contextul imediat: acuzații privind o influență externă, respinse de UDMR În același context, președintele UDMR, Kelemen Hunor, a reacționat după ce au apărut afirmații că decizia formațiunii de a nu vota Guvernul Veștea ar fi fost influențată de un apel din partea premierului Ungariei, Magyar Peter. Kelemen Hunor a respins acuzațiile și a spus că nu a vorbit cu premierul Ungariei din 23 aprilie, adăugând că UDMR poate decide „cu capul” propriu. UDMR a anunțat că nu va susține învestirea Guvernului Veștea, iar schimbul de acuzații ridică presiunea publică asupra negocierilor politice și asupra modului în care este gestionat discursul despre relațiile interetnice în perioada formării unei majorități. [...]
