Știri
Știri din categoria Politică
PSD a retras sprijinul politic premierului Ilie Bolojan, iar partidul spune că mișcarea are miză economică și de funcționare a guvernării, invocând riscul unui executiv „nefuncțional” fără majoritate parlamentară, potrivit Antena 3.
Miniștrii PSD și-au depus joi demisiile la Palatul Victoria. În comunicatul citat, PSD afirmă că demisiile „reprezintă actul politic” prin care a fost formalizată decizia de retragere a sprijinului politic pentru prim-ministru.
În consecință, PSD susține că premierul „nu mai are sprijinul unei majorități parlamentare” și, prin urmare, „nu mai are legitimitatea democratică” de a conduce Guvernul. Partidul își argumentează poziția și prin referiri la Constituție, în ideea că exercitarea puterii executive trebuie să reflecte voința majorității parlamentare rezultate din alegeri.
În același comunicat, PSD califică menținerea „în fruntea unui guvern nefuncțional, lipsit de o majoritate parlamentară” drept „profund iresponsabilă”, susținând că o astfel de situație ar avea „implicații negative asupra economiei naționale”.
Partidul leagă decizia de contextul economic, enumerând probleme precum „recesiunea, inflația, prăbușirea consumului și a producției” ca argument pentru schimbarea guvernării.
PSD afirmă că este pregătit să participe la formarea unui „nou guvern pro-european” și să susțină un premier „politic sau tehnocrat”, cu condiția ca acesta să fie „receptiv la problemele cetățenilor” și capabil să colaboreze cu partidele care asigură majoritatea parlamentară.
Până la formarea unui nou guvern, PSD spune că va asigura sprijin parlamentar pentru adoptarea actelor normative necesare derulării proiectelor cu finanțare europeană.
Potrivit comunicatului, miniștrii PSD demisionari își vor îndeplini atribuțiile „până la finalizarea procedurilor legale”, care se încheie odată cu publicarea în Monitorul Oficial a decretului prezidențial privind vacantarea funcțiilor.
În această perioadă, miniștrii PSD nu vor mai participa la ședințele de guvern, iar reprezentarea va fi delegată către secretari de stat desemnați de celelalte partide din coaliția de guvernare, mai arată PSD.
Recomandate
Adrian Veștea își asumă cursa pentru șefia PNL, cerând amânarea congresului, într-un moment în care formarea guvernului rămâne condiționată de votul PSD , potrivit Euronews . Mișcarea adaugă presiune pe calendarul politic și pe negocierile pentru majoritate, în condițiile în care PSD urmează să decidă duminică dacă intră sau nu la guvernare . Veștea, premier desemnat, a cerut printr-o postare pe Facebook amânarea Congresului extraordinar al PNL convocat de Ilie Bolojan pentru 21 iunie, cu o săptămână, până pe 28 iunie, motivând că are nevoie de timp pentru a pregăti o moțiune „completă”. În același mesaj, el a anunțat oficial intenția de a candida la conducerea partidului și a invocat nevoia unei „schimbări profunde de optică” la vârful PNL. „Cred că este o solicitare corectă și de bun-simț. Este un gest de minimă decență democratică. Dacă facem asta, tensiunea politică din partid va scădea și cred că, în felul acesta, putem găsi o formulă de a merge înainte, împreună, uniți. Pentru binele Partidului Național Liberal și al României.” „Eu cred că este nevoie de o schimbare profundă de optică la vârful partidului. De aceea, cu seriozitate și echilibru, îmi anunț oficial intenția de a candida pentru funcția de președinte al Partidului Național Liberal.” În mesajul său, Veștea a mai spus că intenționează să prezinte o moțiune axată pe „responsabilitatea” PNL față de România și pe identificarea „soluțiilor guvernamentale necesare pentru redresarea țării”, într-un „parteneriat politic onest” cu președintele României, Nicușor Dan. Pe fondul acestor evoluții interne din PNL, decizia PSD devine un punct de inflexiune pentru stabilitatea guvernării: social-democrații ar urma să hotărască duminică dacă intră la guvernare, după prezentarea programului de guvernare și a listei de miniștri ai Cabinetului Veștea. În același timp, Sorin Grindeanu a transmis că „nu poate exista o majoritate parlamentară fără PSD”, potrivit informațiilor din material. Contextul complet al tensiunilor politice este doar parțial disponibil în fragmentul furnizat (textul este trunchiat), astfel că nu reies toate detaliile despre reacțiile din PNL sau despre pașii procedurali următori. Cert este că suprapunerea dintre competiția pentru șefia PNL și negocierile pentru majoritate ridică miza zilelor următoare: calendarul congresului și votul PSD pot influența direct viteza și forma instalării noului guvern. [...]
Ilie Bolojan leagă „fondurile europene” de continuarea reformelor , într-o convorbire cu președintele Partidului Popular European (PPE), Manfred Weber , potrivit news.ro . Discuția a vizat situația politică din România, finanțările europene și reformele „pe care trebuie să le facem în perioada următoare”, într-un mesaj publicat de premierul interimar pe Facebook. Bolojan a susținut că România „are nevoie de continuarea reformelor, de creșterea competitivității și de modernizare”, prezentând aceste direcții drept obiective asumate pe care le va susține. „România are nevoie de continuarea reformelor, de creșterea competitivității și de modernizare.” În același mesaj, premierul interimar a precizat că i-a mulțumit lui Manfred Weber pentru sprijinul acordat României și pentru urările transmise înaintea Congresului PNL . [...]
Ilie Bolojan a dus la nivel european mesajul despre continuitatea reformelor și utilizarea fondurilor UE , într-o perioadă de instabilitate politică internă, după două convorbiri telefonice cu lideri influenți din arhitectura decizională a Uniunii, potrivit Antena 3 . Premierul interimar și președintele PNL a discutat joi cu Roberta Metsola , președinta Parlamentului European, despre „principalele priorități de pe agenda europeană” și „provocările” momentului. În mesajul publicat pe Facebook, Bolojan a insistat pe nevoia de „cooperare strânsă” la nivel european pentru consolidarea securității, creșterea competitivității și întărirea rezilienței Uniunii Europene, afirmând că România „rămâne un partener activ și responsabil”. Fondurile europene și reformele, în centrul discuției cu șeful PPE Tot joi, Bolojan a avut o convorbire telefonică și cu Manfred Weber , președintele Partidului Popular European (PPE), familia politică europeană din care face parte PNL. În această discuție, el a spus că au abordat „situația politică din România”, dar și subiecte cu miză directă pentru economie și administrație: fondurile europene și reformele „care trebuie să le facem în perioada următoare”. „Am discutat despre situația politică din România, despre fondurile europene și despre reformele pe care trebuie să le facem în perioada următoare. România are nevoie de continuarea reformelor, de creșterea competitivității și de modernizare.” Bolojan a mai precizat că i-a mulțumit lui Weber pentru sprijinul acordat României și pentru urările transmise înaintea Congresului PNL. De ce contează Dincolo de componenta politică, mesajul transmis către doi actori-cheie din UE indică o încercare de a ancora, la nivel european, ideea de continuitate pe două teme sensibile pentru mediul economic: accesarea fondurilor europene și agenda de reforme. Materialul nu oferă detalii despre măsuri concrete sau calendare, dar plasează explicit aceste subiecte în discuțiile purtate de premierul interimar cu lideri europeni. [...]
Criza desemnării premierului riscă să împingă politica spre un „consens” fără conținut, în care miza devine doar cine administrează aceleași decizii , într-un context în care partidele evită să discute schimbări de fond precum fiscalitatea sau întărirea capacității statului, potrivit unei opinii publicate de Libertatea . Textul îl plasează pe președintele Nicușor Dan în centrul acestei dinamici, pe fondul nominalizărilor vehiculate pentru funcția de premier, și susține că disputa publică nu se poartă pe programe sau politici, ci pe nume care ar urma să continue „fix tot aia”. În același registru, autorul indică drept simptom lipsa de reacție la manifestația profesorilor, pe care o leagă de o „perioadă de maximă desolidarizare”. Ce lipsește din dezbatere: decizii cu impact bugetar și administrativ Un fir principal al opiniei este că agenda politică evită subiectele care ar schimba distribuția costurilor în societate și ar produce efecte bugetare și administrative. Sunt menționate, ca exemple de „curaj” absent, teme precum: „impozite corecte”; întărirea statului și a angajaților; modificarea „trocului” în recoltarea datoriilor de către ANAF. În paralel, autorul susține că există o convergență în jurul ideii de a nu „tăia” de la zonele cu putere și resurse (sunt enumerate, în text, bogații, SRI, respectiv menținerea unor persoane în funcții), în timp ce presiunea ar rămâne pe categoriile largi. PSD, absent din discuția despre premier, și AUR ca variabilă de negociere Opinia notează că PSD ar fi „marele absent” din discuția despre desemnarea premierului, deși este descris ca partidul cu cele mai multe voturi la ultimele alegeri. În acest context, autorul afirmă că președintele ar fi trebuit să forțeze o nominalizare directă (este menționat numele lui Sorin Grindeanu ), iar restul scenariilor sunt caracterizate drept „abureli”. O altă idee cu potențial de impact politic este introducerea explicită a AUR în ecuația negocierilor: în text se afirmă că Adrian Veștea ar fi anunțat că ar negocia și cu AUR, ceea ce ar transforma partidul într-o „variabilă” în calculele prezidențiale. În același context este invocată o analiză Financial Times despre AUR și George Simion, menționată ca semnal relevant privind repoziționarea și încercarea de „deradicalizare” a liderului AUR. De ce contează: risc de blocaj și de politici „pe pilot automat” Din perspectiva consecințelor, opinia descrie un climat în care competiția politică se reduce la administrarea aceluiași set de opțiuni, fără asumarea unor schimbări care ar afecta echilibre bugetare, fiscalitatea sau capacitatea instituțiilor. Într-un asemenea cadru, discuția despre premier devine, în esență, un mecanism de menținere a status quo-ului, iar tensiunile sociale (precum cele din educație) rămân fără răspuns politic vizibil. [...]
Premierul desemnat Adrian Veștea condiționează calendarul formării Guvernului de un acord pe program, cu accent pe echilibru bugetar , într-un moment în care intrarea PSD la guvernare rămâne în așteptare, potrivit Agerpres . Veștea a transmis că nu este „momentul deciziilor pripite” și că va folosi „responsabil” timpul disponibil pentru a construi „un acord solid” asupra programului de guvernare. În mesajul publicat pe Facebook, el a indicat drept obiective ale viitorului program relansarea economiei, creșterea nivelului de trai și „restabilirea echilibrului bugetar”. Negocierile continuă până la finalizarea programului și a echipei Premierul desemnat a spus că își asumă continuarea dialogului și a negocierilor cu partidele politice până la finalizarea programului de guvernare și a echipei guvernamentale, invocând faptul că românii așteaptă „soluții și rezultate” după „mai bine de o lună și jumătate de instabilitate politică”. În același mesaj, Veștea a insistat că deciziile trebuie analizate „cu responsabilitate” și luate în interesul pe termen lung, respingând „improvizațiile”, „excesele” și deciziile „dictate de emoție sau de grabă”. PSD își amână decizia de intrare la guvernare Președintele PSD, Sorin Grindeanu , a declarat că partidul va decide în Consiliul Politic Național dacă va face parte din Guvernul propus de Adrian Veștea. Grindeanu a precizat că PSD nu are „nimic împotriva persoanei” premierului desemnat, dar că hotărârea de a intra sau nu la guvernare va fi luată după convocarea forurilor statutare și după discuții asupra programului de guvernare. Potrivit declarației sale, Grindeanu și-ar dori ca dezbaterile interne să fie închise duminică după-amiază, când ar urma să aibă loc Consiliul Politic Național în care PSD să decidă dacă intră sau nu în Executiv. [...]
Ilie Bolojan respinge ideea unui guvern de tehnocrați și încearcă să închidă public disputa cu PSD , într-un moment în care negocierile pentru formarea majorității rămân tensionate, potrivit Digi24 . Mesajul liderului PNL vizează direct acuzațiile lansate de Sorin Grindeanu , care a susținut că Bolojan ar fi acceptat inițial un executiv tehnocrat, pentru ca ulterior să se răzgândească. Într-o postare pe Facebook, Bolojan afirmă că „niciodată” nu și-a dat acordul, „nici măcar de principiu”, pentru învestirea unui guvern de tehnocrați. El precizează că a vorbit public doar despre posibilitatea teoretică a unei astfel de soluții constituționale, condiționată însă de îndeplinirea unor criterii care, spune el, „nu au fost îndeplinite”. „Observ că se rostogolesc în spațiul public o serie de invenții toxice. Ca să fie clar: niciodată nu am formulat vreun acord, nici măcar de principiu, pentru învestirea unui guvern tehnocrat.” Miza: controlul deciziei în PNL și negocierea politică Bolojan își construiește replica și pe ideea de procedură internă și legitimitate a deciziilor din partid, susținând că PNL hotărăște prin forurile statutare și „vot deschis”, nu prin aranjamente informale. „Și, cel mai important, în și pentru PNL decide PNL, prin forurile statutare și prin vot deschis. Deciziile în și pentru PNL nu se iau pe sub masă, oricât de importantă ar fi aceasta.” Tot în aceeași intervenție, liderul PNL respinge și ideea unei negocieri pe funcții, afirmând că nu a „tranzacționat” nicio poziție pentru el sau pentru altcineva în schimbul unui acord care, susține el, „nu a fost vreodată în discuție”. Contextul acuzațiilor: Grindeanu și Tomac invocă lipsa de consecvență a PNL În relatarea Digi24, președintele PSD, Sorin Grindeanu, a declarat joi că Ilie Bolojan l-ar fi „mințit” pe șeful statului, Nicușor Dan, în privința acceptării unui guvern tehnocrat, ceea ce ar fi contribuit la blocajul actual. Grindeanu a mai susținut că liderul PNL ar fi venit „de la o zi la alta” cu scenarii și cerințe diferite pentru susținerea guvernării, acceptate în negocieri, pentru ca în final să invoce faptul că nu este vorba despre un guvern politic. O poziție „asemănătoare”, notează Digi24, a avut și premierul desemnat Eugen Tomac, care a spus că PNL nu ar fi rămas consecvent cu abordarea inițială de la consultări, fără a detalia, motivând că nu a putut intra în toate aceste aspecte cât timp au existat negocieri. Ce urmează Din informațiile prezentate, schimbul de acuzații între PNL și PSD se suprapune peste dificultățile de a strânge voturile necesare pentru învestirea unui nou guvern. În acest cadru, intervenția lui Bolojan pare să urmărească limitarea costurilor politice pentru PNL și fixarea unei linii oficiale: partidul nu își asumă un acord pentru un executiv tehnocrat și își revendică decizia exclusiv prin mecanisme interne. [...]
