Știri
Știri din categoria Politică
PSD escaladează conflictul juridic cu Executivul demis, depunând 12 plângeri prealabile împotriva unor Hotărâri de Guvern, într-un demers care poate bloca sau întârzia decizii cu efecte pe termen lung, în condițiile în care România are termen până la 31 august pentru adoptarea legislației aferente jaloanelor din PNRR, potrivit G4Media.
Președintele PSD, Sorin Grindeanu, a spus că partidul a depus 12 plângeri prealabile împotriva a tot atâtea hotărâri ale Guvernului și că marți urmează să sesizeze Curtea de Apel București cu o cerere de suspendare a executării hotărârilor publicate. PSD susține că, după demiterea Guvernului prin moțiune de cenzură, „acțiunea executivă” ar fi fost limitată la acte de administrare curentă, iar adoptarea de hotărâri și politici publice cu impact pe termen lung ar fi fost „nepermisă”.
În argumentația prezentată, PSD acuză Guvernul Bolojan că și-ar fi depășit atribuțiile după demiterea din 5 mai, prin adoptarea unor acte pe care partidul le consideră ilegale sau inoportune. În paralel, Grindeanu a invocat necesitatea unei sesiuni extraordinare a Parlamentului pentru a discuta „lucruri care țin de buna gestiune a țării”, după ce spune că propunerea sa a fost ironizată.
„Săptămâna trecută am fost luat la mișto când am spus că convoc sesiune extraordinară. De azi dimineață este un concurs de propuneri pentru ordinea de zi. Nu vreau să-mi fac guvern la Parlament, vreau doar să discutăm lucruri care țin de buna gestiune a țării.”
Grindeanu a enumerat câteva inițiative depuse la Senat, prezentate ca răspuns la blocaje din domenii „cheie”:
Liderul PSD a avertizat că partidul „nu va vota sub nicio formă” noua lege a salarizării, invocând temeri privind scăderea veniturilor personalului medical. În emisiunea Antena 3, Grindeanu a relatat că tatăl său este internat de trei luni, dintre care două la Terapie Intensivă, și că ar fi discutat cu medici și asistente care i-ar fi cerut să nu susțină legea.
„Tatăl meu este internat de 3 luni, de 2 luni este la ATI. Cred că au fost zeci de medici și asistente care mi-au spus: «ca nu cumva să votați legea salarizării». Ce poți să le spui medicilor, că salariile scad? Noi nu vom vota această lege.”
În acest context, PSD își leagă ofensiva juridică de obiectivul declarat de a proteja veniturile din sectorul public și de a corecta deciziile Guvernului pe care le contestă.
Recomandate
PSD mizează pe instalarea rapidă a unui guvern „cu puteri depline” până la 15 august, pe fondul unui blocaj pe care Sorin Grindeanu îl descrie drept și economic, cu risc de grevă generală , potrivit G4Media . Liderul PSD susține că soluția este formarea cât mai rapidă a unei majorități și exclude categoric o alianță cu AUR. Grindeanu a declarat la Antena 3 că România va avea „până în 15 august” un executiv cu atribuții depline și a invocat presiuni care depășesc zona politică, inclusiv în sănătate și „în întreaga economie”, într-un context în care vorbește despre amenințarea unei greve generale. „Trebuie să schimbăm stilul de a conduce țara. Ne ducem în gard. Soluția este să avem cât mai rapid un guvern.” Ce înseamnă termenul de 15 august pentru stabilitatea guvernării Mesajul central al șefului PSD este că actualul blocaj trebuie închis rapid, iar criza ar urma să fie „soluționată” după jumătatea lunii august, conform declarațiilor citate. În logica prezentată de Grindeanu, un guvern „cu puteri depline” ar reduce incertitudinea politică într-un moment pe care îl descrie ca fiind critic și pentru economie. Tot în acest context, liderul PSD a spus că a declanșat căderea Guvernului Bolojan, alături de voturile AUR, fiind nemulțumit de modul în care Ilie Bolojan conducea executivul. Linia roșie: fără alianță cu AUR și „nu ne este frică de anticipate” Întrebat despre o eventuală colaborare cu partidul condus de George Simion, Grindeanu a spus că „nu există această variantă” și a pus sub semnul întrebării credibilitatea liderilor AUR, invocând lipsa lor de reacție la incidentele legate de drone rusești ajunse pe teritoriul României. „George Simion și Dan Dungaciu nu au spus nimic despre dronele rusești de pe teritoriul României. Au o problemă.” Grindeanu a mai afirmat că PSD poate construi majoritatea „și fără acești oameni” și a adăugat că partidul nu se teme de un scenariu al alegerilor anticipate. Atac la USR și opoziție: miza economică din discurs În același discurs, Grindeanu a atacat și restul opoziției, folosind eticheta „pesta haștagistă” la adresa USR, pe care îl acuză că „timp de trei luni” s-a concentrat pe atacuri la PSD, fără soluții cu efect în viața de zi cu zi. „Asta nu a ieftinit motorina, nu a scăzut facturile.” Dincolo de retorică, referințele la prețuri și facturi sunt folosite ca argument politic pentru urgența formării guvernului și pentru justificarea schimbării executivului, în condițiile în care Grindeanu descrie o presiune economică în creștere și un risc social asociat (grevă generală), fără a oferi însă detalii suplimentare despre calendarul negocierilor sau componența majorității. [...]
PSD anunță că nu va vota viitoarea lege a salarizării din sectorul public, ceea ce ridică un risc politic major pentru reforma pregătită de Guvern. Potrivit G4Media , mesajul a fost transmis de deputatul PSD Adrian Câciu , care îl acuză pe premierul Ilie Bolojan că promovează o schimbare ce ar agrava dificultățile economice resimțite de populație și ar pune presiune pe servicii publice esențiale. Fostul ministru al Finanțelor susține, într-o postare pe Facebook, că „buzunarul românilor este tot mai gol”, invocând creșterea prețurilor și a dobânzilor, în timp ce salariile „nu țin pasul”. În această cheie, Câciu afirmă că proiectul noii legi a salarizării nu ar rezolva problemele, ci le-ar putea amplifica. Miza: sprijinul parlamentar pentru o reformă încă nepublicată în forma finală Câciu afirmă că PSD nu va susține un act normativ care, în opinia sa, ar reduce veniturile populației și ar alimenta tensiuni sociale. El leagă direct efectele legii de funcționarea unor domenii precum sănătatea și educația, avertizând că tratarea veniturilor bugetarilor exclusiv ca „o cheltuială de tăiat” ar afecta calitatea serviciilor publice și încrederea în stat. „Dacă veniturile medicilor, profesorilor și ale celor care țin statul în funcțiune sunt tratate ca o simplă cheltuială de tăiat, atunci nu vorbim despre reformă.” Ce urmează În același material se precizează că proiectul noii legi a salarizării „nu a fost prezentat oficial în forma finală”, iar autoritățile nu au făcut publice toate prevederile viitoarei reforme. În lipsa textului final, rămâne neclar ce măsuri concrete sunt avute în vedere și cum ar arăta impactul bugetar și salarial, însă poziționarea PSD indică de pe acum o confruntare politică pe una dintre reformele sensibile ale sectorului public. [...]
Legea salarizării riscă să fie amânată până în august, pe fondul lipsei de finanțare și al negocierilor încă deschise cu sindicatele , potrivit declarațiilor făcute de liderul UDMR , Kelemen Hunor , citate de Mediafax . Acesta spune că proiectul nu are șanse să treacă nici în această săptămână, nici în cea următoare, în condițiile în care rămân nerezolvate atât problemele din Educație, cât și acoperirea bugetară. Kelemen Hunor a afirmat, luni seara, la Digi24, că adoptarea în această săptămână este „zero”, iar pentru săptămâna viitoare șansele sunt „tot spre zero”, cu o posibilă mutare a calendarului „eventual în august”. Blocajul: bani în plus, fără sursă de finanțare Liderul UDMR a indicat drept problemă majoră creșterea costului estimat al proiectului: anvelopa salarială ar fi urcat de la 8 miliarde la 12,1 miliarde de lei, fără explicații din partea Guvernului privind sursa fondurilor suplimentare. „Nu putem vota o lege a salarizării în care nu există acoperire pentru cele 4 miliarde”, a spus Kelemen Hunor. Miza operațională: veniturile totale, nu doar salariul de bază Kelemen Hunor a susținut că forma actuală a proiectului nu este acceptabilă dacă duce la scăderea veniturilor în Educație și Sănătate, chiar și în situația în care salariile de bază nu ar fi reduse. În acest context, el a făcut diferența între „salariu” și „venituri” (care includ și sporuri). „Eu nu vorbesc de salariu, eu vorbesc de venituri. (…) Poți să reduci sporurile, poți să scoți anumite sporuri, dar atunci trebuie să crești baza. Ca la sfârșitul zilei (…) să nu aibă scădere de venituri”, a conchis liderul UDMR. Unde se poate debloca mai repede și unde rămâne complicat Potrivit lui Kelemen Hunor, în Sănătate ar exista negocieri „intense” care ar putea duce la o soluție în câteva zile, însă în Educație situația este „mult mai complicată”, iar în acest moment nu vede o ieșire rapidă. În același timp, liderul UDMR a insistat că nu poate fi acceptată o lege care ar produce pierderi de venit pentru vreo categorie socioprofesională din Educație și că „nu se poate ajunge” ca Educația și Sănătatea „să piardă” după adoptarea noii legi. [...]
Traian Băsescu avertizează că blocajele constituționale erodează funcționarea statului , pe fondul tensiunilor din actuala criză politică, potrivit Mediafax . Fostul președinte a spus, duminică seară, la Digi24, că „stângăciile constituționale” ajung să blocheze decizii și proceduri, iar efectul este o slăbire treptată a instituțiilor. În acest context, el a criticat poziția președintelui Nicușor Dan , care ar fi afirmat că nu va valida un guvern în care se află AUR, întrebând retoric în baza cărui articol constituțional ar putea refuza semnarea decretelor dacă un guvern este votat de Parlament. „Sunt stângăcii constituționale care blochează lucrurile. Și nu e în regulă. Nu e în regulă pentru că statul se șubrezește continuu.” Miza: riscul de blocaj instituțional în formarea guvernului Din perspectiva lui Băsescu, problema nu ține doar de un conflict personal între actori politici, ci de interpretări și practici care pot împinge sistemul spre blocaj. El a invocat explicit situația în care președintele ar condiționa desemnarea sau validarea unui guvern de o configurație politică, înainte ca Parlamentul să se pronunțe prin vot. Întrebat dacă tensiunile dintre Nicușor Dan și Ilie Bolojan sunt sursa principală a crizei politice, Băsescu a respins această explicație și a indicat o altă cauză: rolul PSD, prin Sorin Grindeanu, despre care a spus că ar fi urmărit schimbarea lui Bolojan pe fondul unei „crize de credibilitate” generate de diferența dintre măsurile susținute în Guvern și mesajele publice din afara Executivului. Ce urmează Materialul nu indică pași instituționali concreți sau un calendar al deciziilor, însă poziția exprimată de fostul președinte pune accent pe consecințele practice ale disputelor de interpretare constituțională: întârzierea formării guvernului și prelungirea instabilității politice, cu efect direct asupra capacității statului de a funcționa coerent. [...]
Sondajul CURS indică un nivel record de nemulțumire, cu 80% dintre respondenți care spun că România merge într-o direcție greșită , iar această stare se vede și în evaluarea dură a instituțiilor-cheie, potrivit Mediafax . Doar 16% cred că direcția este bună, în timp ce 4% nu au răspuns sau nu au știut să răspundă. Intenția de vot: AUR conduce, PSD și PNL la distanță În scenariul alegerilor parlamentare, AUR este cotat cu 34%, urmat de PSD cu 23% și PNL cu 21%, ceea ce înseamnă un avans de 11 puncte procentuale față de PSD. Restul clasamentului din sondaj: USR: 9% UDMR: 4% SOS România: 3% „PNRR – Piedone”: 2% Acțiunea Conservatoare: 2% Alte partide: 2% Încrederea în lideri: Georgescu, Dan și Simion, în top La capitolul încredere în personalități politice, Călin Georgescu este pe primul loc, cu 33% dintre respondenți care spun că au „multă” sau „foarte multă” încredere în el. Urmează Nicușor Dan (30%) și George Simion (24%). Ilie Bolojan și Sorin Grindeanu sunt la egalitate (23%), urmați de Cristian Popescu Piedone (18%), Claudiu Târziu (16%), Kelemen Hunor (14%), Diana Șoșoacă (11%) și Dominic Fritz (10%). Sondajul surprinde și niveluri ridicate de neîncredere: Diana Șoșoacă are 84% „foarte puțină” sau „puțină” încredere, iar Dominic Fritz 80%. Pentru Călin Georgescu, neîncrederea este de 62%, iar pentru Nicușor Dan de 67%. Instituții: Armata și Biserica, sus; Guvernul și Parlamentul, jos Armata este instituția cu cea mai bună imagine: 81% dintre respondenți au o părere bună sau foarte bună. Biserica este la 79%, iar Pompierii/SMURD la 66%. Alte evaluări din sondaj: Poliția: 54% favorabil Mediul privat: 53% favorabil Uniunea Europeană: 51% favorabil Presa scrisă și online: 46% favorabil, 51% nefavorabil La polul opus, Guvernul are doar 19% opinii bune și 78% opinii proaste, iar Parlamentul 20% favorabil și 77% nefavorabil. Președinția este evaluată cu 31% opinii bune și 67% opinii proaste. Blocaj politic, dar fără apetit pentru anticipate Deși sondajul testează opțiunea alegerilor anticipate în contextul blocajului politic, 58% dintre respondenți se declară împotrivă, iar 33% sunt pentru. 9% nu au o opinie sau nu răspund. O proporție similară respinge varianta suspendării și demiterii președintelui: 57% nu sunt de acord, 31% susțin scenariul, iar 12% nu știu sau nu răspund. Metodologie Sondajul CURS a fost realizat între 14 și 24 iulie 2026, pe un eșantion de 1.108 persoane adulte din România. Datele au fost culese telefonic (metoda CATI), iar marja maximă de eroare este de ±3%, la un nivel de încredere de 95%. Eșantionul este probabilist, multistadial și stratificat, iar datele au fost ponderate în funcție de structura pe vârste a electoratului. [...]
Traian Băsescu avertizează că România ar putea fi testată cu „roiuri” de drone , pe fondul incursiunilor repetate ale dronelor rusești în apropierea graniței, pe care le descrie drept încercări ale Moscovei de a evalua capacitatea de reacție a țării, potrivit Mediafax . Fostul președinte a declarat duminică seara, la Digi24, că Rusia „testează capacitatea de ripostă” a României și a susținut că aceste episoade au avut loc inclusiv „în trei zile consecutive”, interpretând frecvența drept un semnal al intenției de a măsura reacția autorităților. De ce contează: trecerea de la drone izolate la atacuri „în roi” Băsescu a spus că România a făcut progrese în modul de reacție la astfel de amenințări, dar a insistat că miza se schimbă dacă scenariul evoluează de la drone individuale la atacuri coordonate. „Una este să rezolvi problema cu o dronă și alta cu un roi. Practic, lupta cu drone nu se duce unul la unul. Se duce cu roiuri, din care una scapă, una, două scapă și lovesc ținta.” În această logică, avertismentul său este că următoarea etapă ar putea pune presiune pe capacitățile de apărare aeriană și pe procedurile de reacție, tocmai prin volum și simultaneitate, nu printr-un incident singular. Costul interceptării versus riscul la sol Fostul președinte a apreciat doborârea dronelor ca fiind decizia corectă „indiferent care este costul în aer”, argumentând că pagubele potențiale la sol ar depăși costul unei interceptări. „Foarte bine că au fost dărâmate dronele, indiferent care este costul în aer. Dacă ajunge la sol și cade pe o școală, pe o creșă, pe o rafinărie sau pe un bloc, pagubele pot fi infinit mai mari decât costul rachetei trase de pe un F-16 .” În același timp, el a criticat organizarea unei conferințe de presă pentru un astfel de incident, afirmând că nu ar fi fost justificată pentru „o dronă”. Ce urmează, în evaluarea lui Băsescu Băsescu a spus că nu exclude ca Rusia să testeze în viitor capacitatea României de a face față unor atacuri cu roiuri de drone. „Să vedem, urmează testul cu roiul.” [...]
