Știri
Știri din categoria Politică
PSD susține că negocierile pentru formarea guvernului sunt blocate de condițiile USR, iar propunerea de „rotativă” ar prelungi criza politică, cu efecte „importante” în plan economic și social, potrivit Mediafax.
Într-un comunicat, PSD afirmă că acordul politic cerut de președintele României înaintea desemnării premierului, „agreat de principiu” de partidele parlamentare pro-occidentale din fosta coaliție, este „subminat cu bună știință” de USR. Social-democrații susțin că „pretențiile inacceptabile și inaplicabile” ale USR mențin România în criza politică, cu consecințe economice și sociale.
PSD argumentează că scenariul în care România ar avea „în primele luni” un guvern minoritar PNL–USR–UDMR, urmat apoi de un guvern monocolor PSD, nu ar asigura stabilitatea și predictibilitatea de care ar fi nevoie.
În același mesaj, partidul califică propunerea USR drept o tactică de negociere care ar face imposibil un rezultat:
„Pretenția «rotativei» USR este în fapt un tertip meschin prin care schimbă mereu condițiile pentru a face imposibil rezultatul și maschează, de fapt, disperarea de a profita de funcții și de sinecuri la stat. Nimic altceva!”
PSD mai afirmă că „eschivele” USR „nu au nicio legătură cu realitatea economică și socială” și nu ar urmări „să rezolve ceva concret, în beneficiul românilor”.
Social-democrații susțin că și-au asumat guvernarea și că au dat mandat președintelui partidului să formeze guvernul, în cazul în care va fi nominalizat de președintele României.
Totodată, PSD face apel la partide și parlamentari „să nu se joace din motive meschine cu dezvoltarea țării și cu traiul zilnic al românilor”, invocând nevoia unei guvernări „cu puteri depline”.
În material este redată și poziția USR, printr-o declarație a lui Radu Miruță la Digi24, care descrie „constrângerile” dintre partide și propune o rotație între guverne formate din PNL, USR și UDMR, urmată de un guvern monocolor PSD.
Recomandate
PSD susține că 771 de milioane de euro (aprox. 3,85 miliarde lei) din fonduri europene riscă să rămână blocate după ce PNL și USR ar fi contestat la Curtea Constituțională Legea integrității , potrivit Economica . Miza imediată, dincolo de disputa politică, este una financiară: accesul la o tranșă de bani europeni asociată acestei legi. Într-un comunicat transmis joi, PSD acuză USR și PNL că au „suspendat” 771 de milioane de euro destinate României „în tentativa de a salva un președinte de partid” de sancțiuni legale, după o condamnare definitivă pentru conflict de interese. Social-democrații susțin că demersul de sesizare a CCR ar fi motivat politic și ar pune în pericol interese economice ale țării. Ce spune PSD despre efectul economic: bani europeni „blocați” PSD califică sesizarea la CCR drept o „sfidare” la adresa contribuabililor și afirmă că, dacă România pierde suma aferentă Legii integrității, USR ar deveni vinovat „de al doilea cel mai mare prejudiciu asupra României”, după achiziția de vaccinuri COVID, conform comunicatului citat de Economica. Tot în aceeași poziție publică, PSD leagă USR și de „blocarea finalizării unor hidrocentrale aflate într-un stadiu foarte avansat de construcție”, susținând că acest lucru ar vulnerabiliza securitatea energetică a României. Textul nu oferă însă detalii suplimentare despre proiecte sau stadiile lor, dincolo de această afirmație. Disputa juridică: amendamentul PSD și acuzația de „retroactivitate” PSD afirmă că amendamentul său privind o „normă tranzitorie” nu ar acționa retroactiv și că prevede explicit că persoanele condamnate definitiv, cu sancțiuni în desfășurare la momentul intrării în vigoare a noii legi, „nu vor scăpa de răspunderea legală” și vor suporta sancțiunile aplicabile pe vechea legislație. Potrivit PSD, amendamentul ar viza „toate condamnările definitive”, nu doar conflictele de interese, ci și incompatibilitățile. În acest context, partidul susține că sesizarea la CCR „nu are la bază un temei real de neconstituționalitate”, ci ar urmări protejarea liderului USR, „chiar cu prețul pierderii banilor europeni ai României”. Ce urmează: CCR discută sesizarea pe 12 august Curtea Constituțională a României urmează să discute pe 12 august sesizarea privind legea de modificare și completare a unor acte normative în domeniul integrității, au precizat oficiali ai CCR pentru AGERPRES, conform informațiilor din articol. Decizia CCR va fi relevantă inclusiv prin efectul de calendar: până la o soluționare, disputa politică se suprapune peste riscul de întârziere sau blocaj în accesarea fondurilor europene invocate de PSD. [...]
Senatul decide miercuri forma finală a „ legii integrității ”, după amendamente contestate care pot schimba regimul incompatibilităților și al declarațiilor de avere , potrivit Agerpres . Proiectul intră în dezbaterea Senatului în sesiune extraordinară, acesta fiind for decizional. Comisia juridică a Senatului se reunește la ora 12:00 pentru întocmirea raportului, iar plenul este programat la ora 15:00. Senatorii au avut termen până marți pentru depunerea amendamentelor. Miza: reguli mai dure la incompatibilitate și extinderea obligațiilor de declarare a averii În forma adoptată luni de Camera Deputaților, ca prim for sesizat, au fost introduse amendamente ale PSD și AUR, contestate de PNL și USR pe motiv că ar fi neconstituționale. Printre amendamentele menționate se află: încetarea funcției, demnității publice sau a mandatului pentru persoanele față de care se constată definitiv incompatibilitatea ori conflictul de interese după intrarea în vigoare a legii, „la data rămânerii definitive” a raportului de evaluare sau a hotărârii judecătorești, după caz; un amendament al AUR care vizează obligativitatea depunerii declarațiilor de avere și pentru soț/soție sau „persoana care are relații asemănătoare acelora dintre soți” în cazul președintelui României, deputaților, senatorilor, prim-ministrului, membrilor Guvernului și altor demnitari. Context: proiect redepus după respingerea formei inițiale Proiectul a fost redepus vinerea trecută de PNL și USR, după ce forma inițială a fost respinsă joi, în sesiunea extraordinară, de Senat. Conform Agerpres, motivul a fost că includea același amendament al PSD privind sancționarea retroactivă a faptelor de conflict de interese și incompatibilitate prin pierderea mandatului, amendament despre care se arată că l-ar fi vizat pe liderul USR, Dominic Fritz . Alte proiecte pe agenda de miercuri a Senatului Pe ordinea de zi a plenului de miercuri (ora 15:00) mai sunt două proiecte la care Senatul este primul for sesizat, iar Camera Deputaților este decizională: un proiect inițiat de PNL care propune majorarea de la 40% la 60% a plăților parțiale pentru cererile de decontare depuse de furnizorii de energie electrică și gaze naturale, în cadrul schemelor reglementate de OUG nr. 6/2025 și OUG nr. 27/2022; un proiect inițiat de PSD care vizează reglementarea procedurii de acordare, plată, suspendare, modificare și încetare a dreptului la beneficiul pentru locuire și la beneficiul de tranziție, în cadrul legislației privind dezinstituționalizarea persoanelor adulte cu handicap și protecția drepturilor persoanelor cu handicap. [...]
PSD cere implicarea ANI și MAI și o anchetă penală, escaladând disputa pe aplicarea sancțiunilor de integritate potrivit Adevărul , în contextul unui ordin semnat de prefectul USR de Timiș care îl sancționează pe primarul Timișoarei, Dominic Fritz , cu o reducere de 10% din salariu, după o decizie definitivă privind conflictul de interese. PSD susține că reprezentanți ai USR din Parlament și din administrația locală ar fi încercat să îl „protejeze” pe Dominic Fritz de consecințele legale ale deciziei definitive. Într-un comunicat transmis marți, social-democrații acuză USR că ar fi încercat „fără succes” să introducă amendamente în noua Lege a integrității care ar fi anulat sancțiunile aplicabile în caz de conflict de interese. În același mesaj, PSD afirmă că prefectul USR de Timiș, Paul Finta, ar fi aprobat ordinul prin care i-ar fi aplicat primarului „doar o amendă” de 10% din salariu, calificând decizia drept „abuz în serviciu” și susținând că, în situația lui Dominic Fritz, mandatul ar înceta „de drept” odată cu confirmarea definitivă a conflictului de interese. Argumentul juridic invocat: încetarea „de drept” a mandatului Pentru a-și susține poziția, PSD invocă jurisprudența Înaltei Curți de Casație și Justiție (ÎCCJ), citând Decizia nr. 74/2020. Potrivit fragmentului redat, pentru aleșii locali aflați în incompatibilitate sau conflict de interese confirmat printr-un raport definitiv, „mandatul lor încetează de drept”, iar această situație este constatată prin ordin al prefectului, în baza articolelor relevante din Codul administrativ. PSD mai citează un pasaj din aceeași decizie, potrivit căruia prefectul ar avea obligația „de a constata” încetarea mandatului, „fără a se substitui unei instanțe judecătorești”. Ce solicită PSD instituțiilor statului În plan operațional și de reglementare, PSD cere intervenții rapide din partea instituțiilor, pe două direcții: către Agenția Națională de Integritate (ANI) și Ministerul Afacerilor Interne (MAI): să „intervină urgent” și să conteste în instanța de contencios administrativ ordinul prefectului de Timiș; către parchet: declanșarea unei anchete penale împotriva reprezentanților USR, pentru „utilizarea abuzivă a funcțiilor și demnităților publice” cu scopul de a-l scăpa pe Dominic Fritz de sancțiunile legale. Context: Legea integrității a intrat în circuitul parlamentar Disputa are loc la scurt timp după ce, luni, 3 august, Camera Deputaților a adoptat noua Lege a integrității (ANI), ca primă cameră sesizată, proiectul urmând să intre în dezbaterea Senatului, care este for decizional. În Comisia juridică, PSD a reintrodus un amendament contestat de USR, despre care sursa arată că „ar putea duce la pierderea mandatului” primarului Timișoarei, alimentând tensiunile dintre partidele din coaliție și cele din opoziție. [...]
Fără o majoritate parlamentară „de coabitare”, România riscă să rămână fără un guvern funcțional , iar asta ar prelungi blocajele pe decizii cu impact direct în economie și în accesarea fondurilor europene, potrivit Agerpres . Mesajul a fost transmis de ministrul interimar al Economiei, senatorul USR Irineu Darău , marți, la Râmnicu Vâlcea. Darău a spus că eșecul păstrării coaliției de guvernare trebuie asumat „poate al tuturor”, însă testul imediat este dacă în Parlament se poate forma o majoritate între partidele pro-europene. În lipsa ei, „nu poate exista Guvern”, a afirmat el, invocând și dificultățile întâmpinate pe PNRR (Planul Național de Redresare și Reziliență), unde întârzierile și disputele politice au afectat, în opinia sa, subiecte „legate de miliarde de euro pentru țară”. De ce contează: stabilitatea până în 2028 și deciziile pe PNRR În evaluarea ministrului interimar, o formulă de guvernare stabilă până în 2028 ar presupune revenirea „în mare” la un protocol de majoritate parlamentară similar celui existent anterior. El a descris această variantă drept „singura fezabilă” și cu „valență etică”, în contextul în care formarea unei majorități este, în prezent, „foarte greu” de realizat. Anticipatele, scenariu „nepreferabil”, dar posibil Darău a apreciat că alegerile anticipate „nu sunt preferabile”, însă a adăugat că USR „nu fuge” de acest scenariu dacă nu se conturează o soluție politică. Argumentul său este că ar fi „greu de crezut” că România poate continua „doi ani și jumătate cu formule improvizate”. Totodată, el a indicat drept opțiuni de lucru o formulă USR–PNL–UDMR, inclusiv cu o propunere de premier ( Siegfried Mureșan ), dar și o a doua variantă „mai de compromis”, cu o rotativă la conducerea guvernului. [...]
UDMR împinge spre o „coaliție mare” ca soluție politică rapidă, pentru a evita prelungirea blocajului guvernamental și a limita șansele „extremei” de a ajunge la putere , potrivit HotNews . Mesajul central al formațiunii este că România ar trebui să intre în sesiunea parlamentară din septembrie cu un Executiv „cu puteri depline”, nu cu soluții provizorii. Ministrul Dezvoltării, Cseke Attila , a spus că prima opțiune a UDMR este o formulă de tip „coaliție mare”, inspirată din alte state, care să împiedice accesul „extremei” la guvernare. În viziunea sa, un astfel de aranjament ar putea fi construit printr-un acord politic „bazat și pe reciprocitate”, inclusiv cu o succesiune convenită de guverne „de stânga, de dreapta”. De ce insistă UDMR pe o soluție politică, nu tehnocrată Cseke Attila a respins ideea unui guvern tehnocrat, argumentând că acesta nu ar avea sprijin parlamentar real pentru a trece proiecte legislative sau ordonanțe de urgență. În logica UDMR, criza politică trebuie rezolvată politic, prin negocieri între partidele pro-occidentale și reducerea „mesajelor publice contondente” în favoarea dialogului. Calendarul negocierilor și presiunea din august În același material este citat și vicepremierul interimar Tanczos Barna , care a estimat că negocierile se vor intensifica în ultima săptămână din august și că prioritatea este formarea rapidă a unui guvern cu atribuții depline. El a invocat dificultățile actuale, inclusiv faptul că „toate hotărârile de guvern” sunt suspendate în instanță și că se recurge la proceduri parlamentare extraordinare „pentru fiecare lege”. Tanczos Barna a descris și blocajele dintre partidele mari („PNL nu vrea cu PSD, PSD nu vrea cu PNL-USR”) și a susținut că, în lipsa unei formule acceptabile, „toate opțiunile sunt pe masă”, cu așteptarea unor rezultate „probabil în două săptămâni”. [...]
La 96 de zile de la căderea Guvernului Bolojan, Crin Antonescu cere demisia președintelui dacă nu poate debloca învestirea unui nou cabinet , potrivit HotNews . Într-o intervenție la Antena 3, fostul lider PNL a pus criza politică pe seama eșecului „formulei pro-europene” prezentate electoratului la ultimele alegeri și a acuzat lipsa de decizie la Cotroceni. Antonescu a susținut că „formula” promovată electoral drept „pro-europeană” și „pro-occidentală” „a eșuat”, iar acest eșec ar explica blocajul actual. În acest context, el a afirmat că președintele Nicușor Dan ar fi trebuit „să rezolve problema” guvernării. Când i s-a sugerat că președintele ar putea să vrea, dar să nu poată debloca situația, Antonescu a replicat că, în acest caz, șeful statului ar trebui să plece din funcție. „Staţi puţin! Cum adică nu poate? Atunci trebuie să demisioneze!” Critici la adresa PNL și a condițiilor de guvernare Fostul președinte al PNL a criticat și poziționarea premierului Ilie Bolojan, despre care a spus că invocă „responsabilitatea”, dar „se comportă cel mai puţin responsabil”, pentru că nu ar accepta ca PNL să participe la o formulă de guvernare care să nu fie condusă de el și care să fie acceptată de USR, menționând și „formule fantasmagorice” precum cea cu Sigfried Mureșan. În logica sa, dacă PNL nu acceptă alte variante, atunci ar trebui căutată o majoritate „fără PNL”. Contextul blocajului: aproape trei luni fără guvern cu puteri depline România nu are un Guvern cu puteri depline de 96 de zile, după ce Cabinetul Bolojan a fost demis prin moțiunea de cenzură depusă de PSD și AUR. Antonescu a acuzat că, în acest interval, președintele ar fi oscilat între apeluri la calm și îndemnuri către partide să fie „responsabile”, în loc să acționeze „decisiv”, în limitele Constituției. [...]
