Știri
Știri din categoria Politică
Nicușor Dan a discutat cu Antonio Costa despre prioritățile României înaintea Consiliului European. Anunțul a fost făcut de acesta printr-o postare publicată pe contul său de Facebook, în care a precizat că dialogul a avut loc în contextul pregătirii reuniunii liderilor europeni programate la Bruxelles în perioada 19–20 martie 2026.
Potrivit mesajului transmis, discuția cu Antonio Costa, președintele Consiliului European, s-a concentrat pe câteva dintre principalele teme aflate pe agenda Uniunii Europene: competitivitatea economiei europene, consolidarea Pieței Unice, tranziția către energia verde, dar și viitorul buget comunitar și relansarea industriei europene.
În cadrul convorbirii, Nicușor Dan a transmis că România își dorește o Piață Unică complet integrată, precum și o simplificare semnificativă a birocrației și a poverii administrative care afectează activitatea companiilor. Tema energiei a fost de asemenea una centrală în dialog, mai ales în contextul tensiunilor din Orientul Mijlociu, care readuc în discuție dependența Uniunii Europene de importurile de combustibili fosili.
Din perspectiva României, tranziția către energia verde trebuie realizată într-un ritm și într-un cadru care să nu afecteze competitivitatea economiei europene și a companiilor românești. În același timp, a fost abordat și subiectul viitorului cadru bugetar al Uniunii Europene, unde România consideră esențial ca fondurile europene să contribuie la reducerea decalajelor de dezvoltare dintre statele membre, în special pentru țările din estul Uniunii.
Nicușor Dan a mai arătat că salută orientarea deciziilor europene către stimularea competitivității și către investiții care să consolideze un sistem energetic european rezilient la eventuale șocuri externe.
Recomandate
Traian Băsescu spune că SUA ar putea avea nevoie de baza de la Kogălniceanu , în contextul tensiunilor din Orientul Mijlociu, și susține că România ar trebui să acționeze rapid, potrivit Știrile ProTV . Fostul președinte afirmă că șeful statului, Nicușor Dan, și România „trebuie să acționeze rapid, fără tergiversări, amânări și ezitări”, pe fondul războiului din Orientul Mijlociu. În opinia sa, Statele Unite, „băgate singure în capcana petrolului”, ar avea acum nevoie de baza militară de la Mihail Kogălniceanu, după ce în 2025 și-ar fi retras „demonstrativ” majoritatea militarilor. „Trump își caută aliați. A constatat că ar putea avea nevoie de România după ce în 2025 și-a retras demonstrativ, spre bucuria prietenului său Vladimir Putin, cea mai mare parte a militarilor de la Kogălniceanu, iar la München, prin trompeta Vance, a umilit pur și simplu România”, a scris Băsescu miercuri dimineața pe Facebook. Băsescu amintește de Acordul de Acces semnat la București la 6 decembrie 2005 și intrat în vigoare la 21 iunie 2006, care permite Armatei SUA accesul la Kogălniceanu. El susține că această discuție nu ar trebui purtată în logica unei nevoi punctuale a lui Donald Trump , ci în cheia relației de alianță. În același mesaj, fostul președinte afirmă că „afaceristul Trump va trebui să afle că accesul pe Kogălniceanu pentru operațiuni în Orientul Mijlociu costă”, fără a detalia la ce tip de costuri se referă sau ce formă ar putea lua acestea. Pe plan intern, Consiliul Suprem de Apărare a Țării (CSAT) a fost convocat de urgență de președintele Nicușor Dan și se reunește miercuri, de la ora 9:30, la Palatul Cotroceni. Pe ordinea de zi se află situația din Orientul Mijlociu și implicațiile pentru România, evaluarea impactului asupra pieței petroliere și analiza dislocării temporare pe teritoriul României a unor capabilități militare, potrivit Administrației Prezidențiale. [...]
Viktor Orbán spune acum că Ungaria trebuie să susțină întărirea Ucrainei , potrivit Biziday , într-o schimbare de ton față de linia sa obișnuită în UE, unde a fost perceput drept unul dintre liderii cei mai apropiați de pozițiile Moscovei. Premierul maghiar argumentează că securitatea Ungariei ar fi mai ușor de asigurat dacă Rusia nu ar deveni vecin direct. „Nu ne interesează slăbirea Ucrainei, ci întărirea ei, astfel încât să existe întotdeauna ceva – s-ar putea spune chiar Ucraina – între Rusia și Ungaria. Securitatea maghiarilor poate fi garantată mai bine dacă Rusia nu este vecinul nostru direct”. În același timp, Orbán a spus că Ucraina se poate baza pe sprijinul Ungariei, dar a reiterat opoziția față de aderarea acesteia la Uniunea Europeană. „Se comportă deja ca și cum ar fi membri. Cer, amenință și șantajează, chiar dacă nu sunt membri”, a afirmat el, adăugând că va încerca să obțină un acord strategic UE–Ucraina care să stabilească viitorul țării „într-un mod benefic pentru Europa și pentru noi, ungurii”. Declarațiile vin pe fondul unor tensiuni recente între Budapesta și Kiev. Președintele ucrainean Volodimir Zelenski a sugerat că ar putea oferi Armatei Ucrainene „adresa celui care blochează împrumutul de 90 de miliarde de euro” din partea UE pentru Ucraina, pentru „a-l suna și a-i vorbi pe limba lor”, afirmație interpretată ca o amenințare la adresa lui Orbán. Separat, autoritățile maghiare au reținut șapte cetățeni ucraineni care se deplasau din Austria spre Ucraina și au anunțat că îi vor expulza; anterior, Ucraina a susținut că aceștia erau angajați ai băncii de stat Oschadbank și că ar fi fost luați ostatici. Contextul intern este, de asemenea, relevant: pe 12 aprilie au loc alegeri parlamentare în Ungaria, iar Orbán a intensificat mesajele despre Ucraina, în condițiile în care partidul său se confruntă cu o competiție puternică din partea opoziției Tisza, condusă de Péter Magyar, creditată cu un avans de până la 12 puncte procentuale în intențiile de vot. În trecutul apropiat, Orbán amenințase inclusiv cu folosirea forței pentru restabilirea aprovizionării cu petrol rusesc prin conducta Drujba și cu suspendarea tranzitului de mărfuri esențiale pentru Ucraina, după ce a acuzat Kievul de sistarea livrărilor. [...]
Câteva zeci de persoane au protestat vineri seară la Palatul Cotroceni , cerându-i președintelui să respingă propunerile pentru șefia marilor parchete, potrivit G4Media . Protestul a vizat nominalizările făcute de ministrul Justiției, Radu Marinescu, pentru conducerea Parchetului General, Direcției Naționale Anticorupție (DNA) și DIICOT. Protestatarii au afișat pancarte și au scandat mesaje pentru „procurori independenți” și „integritate”, acuzând riscuri pentru independența justiției. Printre mesajele afișate s-a aflat și unul referitor la Cristina Chiriac, propusă pentru funcția de procuror general, în contextul unor acuzații prezentate de organizatori. Președintele Nicușor Dan a ieșit să discute cu manifestanții și a spus că își va asuma numirile pe care le va semna, afirmând că are „de o sută de ori mai multe informații” despre sistemul parchetelor decât protestatarii. În dialog, șeful statului a refuzat să comenteze „cazuri individuale”, invocând limite legale și riscul de antepronunțare. Întrebat despre dosarele prescrise asociate activității lui Alex Florența, Nicușor Dan a susținut că „prescrierile vin dintr-o vină a Parlamentului” și a cerut separarea responsabilităților între procurori, judecători, Curtea Constituțională și legislativ. Totodată, a spus că poate „învinui unii lideri de opinie” care ar încerca să ducă publicul „într-o direcție greșită”. Acțiunea a fost anunțată de mai multe organizații civice, cu Comunitatea Declic ca organizator, alături de alte grupuri. Într-un comunicat citat în articol, acestea i-au cerut președintelui să respingă numirea Cristinei Chiriac ca procuror general, a lui Viorel Cerbu ca procuror-șef al DNA și numirea lui Marius Voineag și Alex Florența ca adjuncți la Parchetul General, respectiv DIICOT, invocând scăderea activității parchetelor și controverse legate de candidați. [...]
Președintele ucrainean Volodimir Zelenski îl critică pe Viktor Orban pentru blocarea unui pachet de ajutor de 90 de miliarde de euro al Uniunii Europene , într-o dispută politică ce amplifică tensiunile dintre Kiev și Budapesta în plin război cu Rusia. Potrivit Reuters , declarațiile au fost făcute joi, 5 martie 2026, la Kiev, în contextul în care Ucraina depinde de sprijinul financiar al partenerilor occidentali pentru a-și susține bugetul, în timp ce majoritatea fondurilor interne sunt direcționate către apărare. Zelenski a ironizat decizia premierului ungar Viktor Orban de a bloca aprobarea pachetului european de aproximativ 90 de miliarde de euro destinat sprijinirii Ucrainei. Liderul de la Kiev a sugerat sarcastic că, dacă ajutorul continuă să fie blocat, soldații ucraineni ar putea avea „ceva de spus” liderului de la Budapesta, remarcă ce riscă să accentueze tensiunile dintre cele două guverne. Blocajul impus de Ungaria a apărut pe fondul unei dispute privind aprovizionarea cu petrol rusesc prin conducta Drujba. Budapesta acuză Kievul că ar fi oprit deliberat fluxurile de petrol către Europa Centrală, însă autoritățile ucrainene susțin că întreruperea a fost provocată de un atac rusesc asupra infrastructurii conductei în ianuarie 2026. Potrivit lui Zelenski, reparațiile sunt în curs, iar conducta ar putea redeveni operațională în aproximativ o lună și jumătate. Disputa are și o dimensiune politică internă în Ungaria. Viktor Orban a transformat războiul din Ucraina într-o temă centrală a campaniei pentru alegerile parlamentare programate pe 12 aprilie 2026 , adoptând o poziție mai rezervată față de condamnarea Rusiei. În același timp, veto-ul Ungariei a afectat nu doar ajutorul financiar pentru Kiev, ci și adoptarea unor noi sancțiuni europene împotriva Moscovei. Situația este complicată și de reacțiile altor state din regiune. Slovacia, condusă de premierul Robert Fico, a avertizat că ar putea refuza solicitările Ucrainei pentru livrări de electricitate de urgență până când fluxul de petrol prin conducta Drujba va fi reluat. În paralel cu aceste tensiuni diplomatice, armata ucraineană continuă să respingă atacurile rusești de-a lungul unui front de aproximativ 1.200 de kilometri. Analiza grupului finlandez Black Bird Group indică faptul că, în februarie 2026, Ucraina a recucerit mai mult teritoriu decât a pierdut pentru prima dată din 2023, în pofida superiorității numerice și militare a Rusiei. [...]
Președintele Nicușor Dan a evitat să susțină explicit inițiativa nucleară a Franței , potrivit Biziday , în timpul unei conferințe comune la Varșovia cu președintele Poloniei, Karol Nawrocki. Întrebat despre posibilitatea extinderii protecției nucleare franceze către alte state europene, șeful statului a indicat că România se bazează pe arhitectura de descurajare a NATO, în care rolul principal revine Statelor Unite. În declarațiile sale, Nicușor Dan a plasat discuția în cadrul angajamentelor existente ale Alianței: România, „ca toate țările NATO”, este „sub umbrela nucleară NATO oferită de SUA” și, ca stat membru, participă la deciziile și programele cu componentă nucleară din interiorul NATO. În acest context, orice discuție despre o protecție nucleară suplimentară, oferită bilateral sau în formule europene, rămâne cel puțin secundară față de garanțiile deja asumate prin tratatul de apărare colectivă. „România, ca toate țările NATO, este sub umbrela nucleară NATO oferită de SUA. Apoi, ca țară membră, România este parte la deciziile, programele cu componentă nucleară luate în cadrul alianței. Deci România e acoperită, e sub umbrelă nucleară. În relația cu Franța, avem un parteneriat strategic, care este un parteneriat pe mai multe paliere. Acest parteneriat este într-o extindere”. Pentru parteneriatul strategic România–Franța, mesajul transmis a fost unul prudent: președintele a confirmat existența și extinderea cooperării „pe mai multe paliere”, fără să lege explicit acest cadru de inițiativa nucleară franceză. În termeni politici, poziționarea sugerează că Bucureștiul preferă să trateze componenta nucleară în primul rând ca subiect NATO, în timp ce relația cu Parisul rămâne importantă, dar definită mai larg și fără angajamente punctuale anunțate public pe acest dosar. Din informațiile prezentate de sursă, vizita din Polonia are și o componentă de agendă regională: Nicușor Dan s-a întâlnit cu președintele Karol Nawrocki și urmează să aibă o întrevedere cu premierul Donald Tusk. În același cadru, șeful statului a abordat și alte teme de securitate, inclusiv situația din Orientul Mijlociu, precizând că nu a convocat CSAT și nu îl va convoca „cât lucrurile nu vor prezenta un pericol direct pentru România”, iar prioritatea este repatrierea cetățenilor prinși de conflict. Elementele esențiale ale poziției exprimate de președinte, relevante pentru discuția despre parteneriatul strategic România–Franța în context nuclear, sunt: România se consideră deja acoperită de „umbrela nucleară” a NATO, cu SUA ca furnizor principal al descurajării. România participă, ca stat membru, la deciziile și programele NATO care includ o componentă nucleară. Parteneriatul strategic cu Franța este descris ca fiind „pe mai multe paliere” și „într-o extindere”, fără detalii despre o dimensiune nucleară separată de cadrul NATO. [...]
Președintele României, Nicușor Dan , efectuează joi o vizită oficială în Polonia , unde va avea o serie de întrevederi cu liderii politici de la Varșovia, în contextul consolidării parteneriatului strategic dintre cele două state și al discuțiilor privind securitatea europeană. Șeful statului român este primit la Palatul Prezidențial de președintele Poloniei, Karol Nawrocki , în cadrul unei ceremonii oficiale programate la prânz. Programul vizitei include o serie de activități protocolare și întâlniri politice, precum convorbiri tête-à-tête, discuții oficiale între delegații și declarații de presă comune, urmate de un dejun oficial oferit de partea poloneză. Întâlniri cu liderii politici ai Poloniei Pe parcursul zilei, președintele României are programate mai multe întrevederi cu oficiali de rang înalt ai statului polonez. Agenda vizitei include: depunerea unei coroane de flori la Monumentul Eroului Necunoscut din Piața Mareșal Józef Piłsudski din Varșovia o întâlnire cu Włodzimierz Czarzasty , mareșalul Seimului Republicii Polone discuții cu Małgorzata Kidawa-Błońska , mareșalul Senatului Poloniei o întrevedere cu prim-ministrul Donald Tusk , la vila de protocol a guvernului polonez Seara, Nicușor Dan participă și la un eveniment organizat de Camera de Comerț și Industrie Polono-Română , dedicat Zilei Solidarității Româno-Polone, desfășurat la Muzeul Józef Piłsudski din Sulejówek. Securitatea regională, în centrul discuțiilor Unul dintre principalele subiecte ale întâlnirilor îl reprezintă securitatea europeană și cooperarea în cadrul NATO, în contextul tensiunilor regionale generate de invazia Rusiei în Ucraina și de instabilitatea din Orientul Mijlociu. Discuțiile dintre liderii celor două țări vizează consolidarea posturii de descurajare pe Flancul Estic al NATO , precum și intensificarea cooperării bilaterale în domeniul apărării și al industriei militare. Pe agenda dialogului politic se află și alte teme importante: agenda Consiliului European procesul de extindere a Uniunii Europene relația transatlantică sprijinul pentru Ucraina situația din Republica Moldova De asemenea, oficialii vor aborda cooperarea în cadrul Formatului București 9 , grupul statelor de pe flancul estic al NATO , a cărui următoare reuniune este programată să aibă loc în luna mai 2026 la București. Vizita are loc într-un moment simbolic pentru relațiile dintre cele două țări, la scurt timp după Ziua Solidarității româno-polone , marcată anual pe 3 martie. Data amintește de semnarea, în 1921, a Convenției de alianță defensivă dintre Regatul României și Republica Polonă, considerată un moment important în istoria cooperării dintre cele două state. [...]
