Știri
Știri din categoria Politică
Nicușor Dan a discutat cu Antonio Costa despre prioritățile României înaintea Consiliului European. Anunțul a fost făcut de acesta printr-o postare publicată pe contul său de Facebook, în care a precizat că dialogul a avut loc în contextul pregătirii reuniunii liderilor europeni programate la Bruxelles în perioada 19–20 martie 2026.
Potrivit mesajului transmis, discuția cu Antonio Costa, președintele Consiliului European, s-a concentrat pe câteva dintre principalele teme aflate pe agenda Uniunii Europene: competitivitatea economiei europene, consolidarea Pieței Unice, tranziția către energia verde, dar și viitorul buget comunitar și relansarea industriei europene.
În cadrul convorbirii, Nicușor Dan a transmis că România își dorește o Piață Unică complet integrată, precum și o simplificare semnificativă a birocrației și a poverii administrative care afectează activitatea companiilor. Tema energiei a fost de asemenea una centrală în dialog, mai ales în contextul tensiunilor din Orientul Mijlociu, care readuc în discuție dependența Uniunii Europene de importurile de combustibili fosili.
Din perspectiva României, tranziția către energia verde trebuie realizată într-un ritm și într-un cadru care să nu afecteze competitivitatea economiei europene și a companiilor românești. În același timp, a fost abordat și subiectul viitorului cadru bugetar al Uniunii Europene, unde România consideră esențial ca fondurile europene să contribuie la reducerea decalajelor de dezvoltare dintre statele membre, în special pentru țările din estul Uniunii.
Nicușor Dan a mai arătat că salută orientarea deciziilor europene către stimularea competitivității și către investiții care să consolideze un sistem energetic european rezilient la eventuale șocuri externe.
Recomandate
Ieșirea miniștrilor PSD din Guvernul Bolojan deschide o criză operațională imediată, cu riscul unui blocaj administrativ și al unei reconfigurări rapide a majorității , potrivit Adevărul , care publică stenograme din ședința conducerii PSD. Decizia a fost luată miercuri, după consultările de la Palatul Cotroceni cu președintele Nicușor Dan, în contextul votului PSD de retragere a sprijinului politic pentru premierul Ilie Bolojan. Conducerea partidului, reunită în Biroul Permanent Național, a votat în unanimitate retragerea miniștrilor, măsură care ar urma să se producă joi, înaintea ședinței de Guvern. Ce înseamnă retragerea PSD, în termeni de funcționare a Guvernului În stenogramele citate de publicație, mai mulți lideri PSD discută despre pașii următori, inclusiv escaladarea conflictului politic. Adrian Solomon (lider PSD Vaslui) susține că demisia miniștrilor ar trebui urmată rapid de o moțiune de cenzură , în timp ce alți lideri vorbesc despre „a merge până la capăt” sau despre o abordare „graduală”, cu „toți pașii pregătiți”. Sorin Grindeanu, președinte PSD, afirmă că partidul va „concretiza anumite discuții” în perioada următoare, iar Olguța Vasilescu (primar Craiova) cere o poziționare mai dură în conflictul politic. Cine sunt miniștrii PSD care ar urma să plece Lista membrilor PSD din Guvern care se vor retrage, așa cum apare în material, include: Marian Neacșu – viceprim-ministru Alexandru Rogobete – ministrul Sănătății Ciprian Șerban – ministrul Transporturilor și Infrastructurii Florin-Ionuț Barbu – ministrul Agriculturii și Dezvoltării rurale Bogdan Ivan – ministrul Energiei Radu Marinescu – ministrul Justiției Petre Florin-Manole – ministrul Muncii și Solidarității sociale Scenariile discutate: tehnocrat sau opoziție, plus riscul de „epurare” în administrație Surse politice citate în articol arată că liderii PSD ar susține varianta unui premier tehnocrat care să îl înlocuiască pe Ilie Bolojan, caz în care ar considera criza guvernamentală rezolvată. Tot din surse politice, Nicușor Dan ar agrea această variantă, însă liderii PNL ar fi transmis că nu renunță la Ilie Bolojan la conducerea Guvernului. În paralel, aceleași surse susțin că premierul ar intenționa ca, în ședința de joi, să demită toți demnitarii PSD – de la miniștri la prefecți – urmând să îi înlocuiască cu tehnocrați și reprezentanți ai societății civile. Dacă acest scenariu se confirmă, miza nu mai este doar politică, ci și una de continuitate administrativă, prin schimbări rapide în aparatul executiv. [...]
Nicușor Dan cere un „moratoriu” pe proiectele PNRR și SAFE pentru a limita riscul de blocaj politic potrivit informațiilor publicate de Antena 3 , care citează surse politice după consultările de la Cotroceni . Președintele le-ar fi cerut liderilor celor patru partide prezente la consultări – PSD, PNL, USR și UDMR – un „pact de neagresiune”, adică un acord ca proiectele legate de PNRR (Planul Național de Redresare și Reziliență) și de programul SAFE să fie votate și susținute indiferent de formula de guvernare. În același cadru, Nicușor Dan le-ar fi transmis liderilor să evite declarațiile „mai virulente” care ar putea escalada conflictul politic, pe fondul tensiunilor dintre partide, conform acelorași surse. „Dacă nu coboară nivelul vocii și al acuzațiilor le va fi imposibil să se așeze la masă și să negocieze în continuare”, ar fi spus Nicușor Dan, potrivit surselor citate. Context: guvernarea, sub presiune înaintea unei posibile moțiuni Antena 3 relatează că Ilie Bolojan i-a spus președintelui că nu demisionează din funcția de prim-ministru și că PNL a decis ca, dacă PSD va vota o moțiune de cenzură , liberalii să nu mai facă un alt guvern cu PSD. La rândul său, Sorin Grindeanu i-ar fi comunicat că PSD poate prelua guvernarea, dar este pregătit și să treacă în opoziție. După discuțiile de la Cotroceni, partidul a decis ca miniștrii PSD să demisioneze, potrivit informațiilor din articol. În acest moment, se conturează scenariul unei moțiuni de cenzură în luna mai, pentru care PSD ar trebui să strângă 233 de voturi ca să demită Guvernul Bolojan, mai notează publicația. Kelemen Hunor (UDMR) a declarat, la ieșirea de la discuții, că „va fi greu să se așeze la masă” cele patru partide în aceeași formulă, din nou. Ce urmează Nicușor Dan urmează să susțină miercuri seara o declarație de presă cu concluziile consultărilor, conform Antena 3. Informațiile despre „moratoriu” și mesajele către liderii partidelor sunt atribuite unor surse politice, nefiind prezentate în articol ca declarații oficiale asumate public. [...]
PSD promite să voteze rapid modificările cerute de PNRR, încercând să reducă riscul de blocaj legislativ într-un moment de instabilitate guvernamentală , potrivit Libertatea . Sorin Grindeanu a spus, după consultări cu marile confederații sindicale și patronale, că partidul va susține în Parlament „toate modificările legislative necesare” pentru a securiza fondurile europene din Planul Național de Redresare și Reziliență (PNRR). Mesajul vine pe fondul avertismentelor din mediul de afaceri privind riscul ca România să piardă „miliarde de euro” dacă jaloanele (ținte și reforme asumate) nu sunt îndeplinite la timp, pe fondul tensiunilor politice și al schimbărilor din Executiv. Ce înseamnă angajamentul PSD, în termeni de reglementare Grindeanu a indicat că PSD va vota pachetul de modificări legislative necesare pentru PNRR și a făcut apel la un „consens politic generalizat” pe acest subiect. Din perspectiva companiilor și a administrației, miza este evitarea întârzierilor în adoptarea legilor care condiționează deblocarea tranșelor de finanțare. Tot în acest context, liderul PSD a precizat că miniștrii social-democrați care și-au depus mandatele își vor continua activitatea pe proiectele și țintele asumate, până când demisiile vor fi semnate de președintele României și publicate în Monitorul Oficial. Contextul economic invocat și presiunea pentru un nou guvern Într-o postare pe Facebook citată de Libertatea, Grindeanu a descris o situație economică dificilă, invocând, între altele, inflația „de patru ori peste media europeană”, scăderea producției industriale, prăbușirea consumului timp de șapte luni și „54.000 de salariați deveniți șomeri”. „Inflația de patru ori peste media europeană, scăderea producției industriale, cel mai mare colaps al puterii de cumpărare a românilor din ultimii 15 ani, 7 luni consecutive de prăbușire a consumului, 54.000 de salariați deveniți șomeri sunt câteva dintre marile dificultăți ce trebuie rezolvate rapid de un Guvern cu adevărat funcțional.” Liderul PSD a adăugat că formațiunea își dorește instalarea cât mai rapidă a unui nou guvern. Potrivit lui, confederațiile sindicale au susținut ideea unei „noi viziuni economice” și necesitatea refacerii unei coaliții pro-europene, care să continue proiecte în domenii precum energia, agricultura, sănătatea și legislația muncii. Capitalul românesc și accesul la fonduri europene Pe agenda discuțiilor cu patronatele a fost și sprijinirea capitalului autohton. Conform relatării, PSD și patronatele au convenit asupra nevoii de politici publice direcționate către antreprenorii români. Grindeanu a cerut „transparentizarea de urgență” a programului european SAFE, susținând că marile companii românești nu ar avea informații suficiente despre cum pot accesa fondurile și că există riscul să piardă competiția în fața firmelor străine. De asemenea, ar urma inițierea unor dezbateri parlamentare despre noul Cadru Financiar Multianual și Fondul de Competitivitate, cu obiectivul de a transforma firmele locale în „campioni naționali”. Ce urmează: dialog social lunar, pe fondul crizei politice O nemulțumire comună a sindicatelor și patronatelor a fost „lipsa unui dialog social real” cu actualul guvern, situație pe care Grindeanu a numit-o „aberantă”. Ca răspuns, întâlnirile dintre PSD și confederațiile sociale și de afaceri ar urma să aibă loc lunar. În plan politic, Libertatea notează că președintele Nicușor Dan s-a consultat pe 22 aprilie cu partidele din coaliție, la două zile după ce PSD i-a retras sprijinul politic premierului Ilie Bolojan, iar PSD a decis prin vot retragerea celor șase miniștri din guvern. [...]
PSD condiționează revenirea într-o coaliție pro-europeană de o schimbare de viziune economică , în contextul în care patronatele și sindicatele au semnalat riscuri directe pentru economie și pentru finanțările din PNRR , potrivit News . Președintele PSD, Sorin Grindeanu , spune că partidul își dorește „cât mai repede” un nou Guvern, după discuții la Palatul Parlamentului cu confederațiile patronale și sindicale. Într-un mesaj publicat pe Facebook, Grindeanu a enumerat o serie de probleme economice pe care le consideră urgente: inflație „de patru ori peste media europeană”, scăderea producției industriale, „cel mai mare colaps al puterii de cumpărare a românilor din ultimii 15 ani”, șapte luni consecutive de scădere a consumului și 54.000 de salariați deveniți șomeri. PNRR și riscul de a pierde bani: miza imediată pentru mediul de afaceri Liderul PSD afirmă că patronatele au atras atenția asupra proiectelor din PNRR și asupra riscului ca România să piardă „miliarde de euro”. În acest context, Grindeanu spune că PSD își dorește un consens politic pentru prioritizarea proiectelor și că partidul va susține în Parlament modificările legislative necesare pentru a nu rata fondurile europene. Totodată, el precizează că, până la aprobarea demisiilor miniștrilor PSD de către președinte și publicarea acestora în Monitorul Oficial, miniștrii își vor continua activitatea pentru îndeplinirea țintelor asumate în proiectele majore din PNRR. Cerere de transparență pentru programul SAFE și accent pe capitalul românesc Grindeanu mai spune că PSD a convenit cu patronatele să lucreze la politici publice „țintite” pentru dezvoltarea antreprenoriatului și a capitalului românesc. În acest cadru, el cere „transparentizarea urgentă” a programului SAFE, motivând că marile companii românești nu ar avea informații despre cum pot accesa programul și ar risca să piardă competiția cu firmele străine. În plus, liderul PSD afirmă că urmează discuții în Parlament despre noul Cadru Financiar Multianual și despre Fondul de Competitivitate, cu obiectivul de a susține creșterea firmelor locale. Dialog social: întâlniri lunare cu sindicatele și patronatele Un alt punct ridicat în discuții a fost „lipsa dialogului social real” între Guvern, sindicate și patronate, reclamată, potrivit lui Grindeanu, de toți reprezentanții confederațiilor prezenți. PSD anunță că seria întâlnirilor cu sindicatele și patronatele va continua cu regularitate lunară. [...]
Proiectul legii salarizării va fi pus în dezbatere publică la începutul săptămânii viitoare , indiferent de evoluțiile din coaliția de guvernare, potrivit ministrului Muncii, Florin Manole , citat de Digi24 . Miza imediată este una de impact bugetar și de reglementare: actul normativ ar urma să intre pe circuitul consultării publice cu o evaluare financiară inclusă, într-un moment de tensiuni politice la vârful Executivului. Manole a spus că proiectul va fi „disponibil pentru dezbateri publice” de la începutul săptămânii viitoare, astfel încât „toți actorii sociali și instituționali” interesați să poată participa la discuții. Declarațiile au fost făcute la Palatul Parlamentului , după o întâlnire a conducerii PSD și a unor miniștri cu reprezentanții confederațiilor sindicale. Ce înseamnă, procedural, „intră în dezbatere publică” Potrivit ministrului, publicarea proiectului pentru consultare nu depinde de „conjunctura politică punctuală”, iar documentul este deja pregătit. În această etapă, accentul cade pe dialogul social – adică procesul de consultare între Guvern, sindicate și alte părți interesate – înainte de pașii următori ai adoptării. În discuțiile cu sindicatele, una dintre concluzii a fost că dialogul social „a fost deficitar la nivelul premierului în ultimele luni”, iar sindicatele au cerut ca pe viitor consultările să aibă „rezultate”, nu doar un caracter formal, conform declarațiilor lui Manole. Impactul bugetar, elementul-cheie invocat de ministru Ministrul Muncii a susținut că proiectul include deja componenta de impact financiar și bugetar, realizată la Ministerul Finanțelor. De asemenea, a precizat că documentul a fost elaborat de un grup de lucru din care au făcut parte inclusiv Ministerul Finanțelor și Cancelaria premierului. Manole a mai afirmat că proiectul se bazează pe un demers „negociat anterior” cu sindicatele și cu ministerele, încă din 2023, argumentând că există „ingrediente obiective” pentru continuarea procesului, indiferent de evoluțiile politice imediate. [...]
Noul premier ungar Péter Magyar își leagă resetarea relației cu UE de deblocarea a 18 miliarde de euro și de construirea unui bloc central-european care să cântărească mai mult la vot în Consiliul UE, potrivit Economica , care preia o analiză Politico. Miza imediată este una financiară și de influență: fonduri europene înghețate, împrumuturi pentru apărare și o amendă zilnică legată de migrație. Magyar spune că vrea să aprofundeze legăturile cu statele vecine, în special cu Austria, invocând „motive istorice, dar și culturale și economice” și faptul că cele două țări au împărțit cândva aceeași entitate statală în cadrul Imperiului Austro-Ungar. El a câștigat alegerile de la începutul lunii împotriva lui Viktor Orbán, pe fondul promisiunii de a reseta relațiile Ungariei cu Uniunea Europeană. Bloc central-european: de la simbolistică la arhitectură de cooperare Concret, noul lider a avansat ideea unei fuziuni între două formate regionale: Grupul de la Visegrad (Ungaria, Polonia, Cehia, Slovacia) și formatul Slavkov (Austria, Cehia, Slovacia). În logica descrisă de Politico, un astfel de aranjament ar funcționa „după modelul Benelux”, adică o coordonare mai strânsă între state de dimensiuni comparabile pentru a crește relevanța în procesul decizional european. Primele vizite externe ale lui Magyar ar urma să fie la Viena și Varșovia. În Polonia, el ar urmări să învețe din experiența premierului Donald Tusk privind revenirea la o democrație liberală și, implicit, despre cum pot fi deblocate fonduri europene reținute din cauza problemelor legate de statul de drept. Miza financiară: fonduri înghețate, împrumuturi și amendă Una dintre prioritățile declarate este eliberarea a 18 miliarde de euro (aprox. 90 miliarde lei ) din fonduri UE înghețate pentru Ungaria. În plus, Magyar ar trebui să insiste pentru acces la 16 miliarde de euro (aprox. 80 miliarde lei ) în împrumuturi europene pentru apărare și pentru eliminarea unei amenzi de un milion de euro pe zi (aprox. 5 milioane lei/zi ) aplicate Ungariei pentru refuzul de a respecta legislația UE privind migrația. Din perspectiva Austriei, un diplomat de rang înalt citat de Politico susține că o cooperare regională mai strânsă are „o logică inerentă” în interiorul UE, deoarece statele ar avea interese comune și, împreună, o capacitate de vot mai relevantă. Austria, mai receptivă după schimbarea de la Budapesta Analiza notează că, pentru guvernul austriac condus de conservatori, aprofundarea legăturilor cu Ungaria a fost o ambiție strategică de durată, iar ieșirea lui Orbán din prim-plan ar deschide o fereastră de oportunitate. Europarlamentarul austriac Reinhold Lopatka afirmă că, de-a lungul anilor, colaborarea cu Orbán a devenit „din ce în ce mai dificilă și, în cele din urmă, imposibilă”. Discuțiile bilaterale ar fi început chiar înainte de alegeri: Politico scrie că Magyar s-a întâlnit în februarie, la Conferința de Securitate de la München, cu Christian Stocker, cancelarul austriac, iar conversațiile au vizat inclusiv vizita inaugurală la Viena și îmbunătățirea condițiilor pentru firmele austriece care fac afaceri în Ungaria. Obstacolul politic: divergențe pe Ucraina și migrație Politico avertizează însă că o alianță mai strânsă poate fi complicată de diferențe de poziționare. Pe Ucraina, Austria și Polonia susțin activ ajutorul suplimentar al UE, în timp ce Ungaria a avut o linie de opoziție sub Orbán. Chiar și sub conducerea lui Magyar, Ungaria s-ar alătura Cehiei și Slovaciei în opțiunea de a nu sprijini pachetul de împrumuturi de 90 de miliarde de euro (aprox. 450 miliarde lei ) al UE pentru Kiev, iar statele au și opinii divergente privind aderarea Ucrainei la UE. În pofida acestor diferențe, experți citați în analiză susțin că există interese comune puternice, mai ales pe proiecte economice și de infrastructură. Politologul Reinhard Heinisch (Universitatea din Salzburg) argumentează că propuneri și proiecte integrate, coordonate regional, ar întări poziția statelor central-europene în negocierile privind distribuirea fondurilor și banilor de coeziune de la Bruxelles. [...]
