Știri
Știri din categoria Politică
PNL a declanșat o reorganizare forțată în teritoriu, cu demiteri și dizolvări de conduceri în șase filiale, decizie care a provocat tensiuni în Biroul Politic Național și acuzații interne că schimbările sunt folosite pentru a înlocui lideri aleși cu oameni „din afara partidului”, potrivit Adevărul.
După ședință, PNL a confirmat oficial că Biroul Politic Național a decis demiterea președinților și dizolvarea Birourilor Politice Județene sau de Sector pentru șase organizații: Ialomița, Galați și sectoarele 2, 3, 4 și 5 din București. În cazul PNL Galați, a fost revocat președintele interimar George Scarlat.
Potrivit comunicatului citat, hotărârile au fost adoptate în baza art. 74 lit. t) teza 1 din Statutul PNL și au fost votate cu „două treimi” din membrii Biroului Politic Național, cu obiectivul declarat de „îmbunătățire a activității” organizațiilor vizate și pentru atingerea obiectivelor din strategia partidului.
În ședință, deputatul PNL Ionuț Stroe a fost revocat din funcția de președinte al organizației PNL Sector 4, după un vot de 39 „pentru” și 8 „împotrivă”, fără abțineri, conform informațiilor din articol. Înaintea votului, Stroe a acuzat conducerea că folosește modificările statutare din 2025 pentru a elimina lideri incomozi și pentru a aduce persoane „din afara PNL”, inclusiv din „societatea civilă”, USR, REPER, dar și din SOS și POT.
Stroe a contestat și argumentul conducerii legat de sancționarea filialelor pentru rezultatele din 2024, susținând că acestea reflectă mai degrabă contextul politic și deciziile centrale, inclusiv candidatura lui Sebastian Burduja la Primăria Capitalei (menționând scorul de 7,74% la alegerile pentru Primăria Generală și aproximativ 12% pentru lista PNL la Consiliul General).
În același timp, liderul PNL Ilfov, Hubert Thuma, a intervenit critic în ședință cerând organizarea de alegeri în filialele județene și criticând promovarea unor membri noi fără votul organizațiilor, reproșându-i direct lui Ilie Bolojan că o promisiune făcută la Congresul extraordinar din 2025 nu ar fi fost respectată, potrivit relatării bazate pe surse.
Conform surselor citate, președintele PNL Ilie Bolojan a respins criticile și a susținut că schimbările au la bază analiza rezultatelor electorale și nevoia de a crește performanța partidului la alegerile din 2028, argumentând că există județe unde PNL a obținut rezultate „mult sub media partidului” la ultimele alegeri „gestionate pe forțe proprii” (prezidențiale și parlamentare).
În aceeași ședință, Biroul Politic Național a validat și componența Consiliului Director al Institutului de Studii Populare (ISP). Din noua conducere ar urma să facă parte Ilie Bolojan, alături de Valeriu Stoica, Emil Boc, Theodor Stolojan, Robert Sighiartău, Sebastian Burduja și Dragoș Pîslaru.
PNL a formalizat deciziile pentru cele șase organizații, însă acuzațiile privind înlocuirea liderilor cu persoane din afara partidului rămân, în acest moment, la nivel de declarații și relatări din interiorul ședinței, așa cum sunt prezentate în articol. În plan intern, următorul test va fi modul în care partidul va instala noile conduceri și dacă va organiza alegeri în filiale, solicitare ridicată explicit în ședință.
Recomandate
Schimbările de la vârful filialelor PNL sunt motivate de rezultatele electorale slabe , iar Ilie Bolojan le-a transmis liderilor partidului, înainte de vot, că este nevoie de o „evaluare corectă”, potrivit relatării HotNews bazate pe surse participante la ședința Biroului Permanent Național (BPN) . Ședința a avut loc luni seară, de la ora 19.00, la Palatul Parlamentului, iar până la momentul relatării șase președinți de filiale județene fuseseră destituiți. Miza operațională este resetarea conducerilor locale înainte de următoarele runde electorale, pe fondul unor performanțe considerate sub așteptări în anumite județe. În discuții, Bolojan a invocat explicit diferențele dintre rezultatele unor organizații și media partidului la ultimele alegeri „gestionate pe forțe proprii” (prezidențiale și parlamentare), conform surselor citate. „Pot să accept supărări, dar, la modul corect, cred că sunt realități pe care nu le putem contesta. Sunt județe în România în care PNL, la ultimele alegeri gestionate pe forțe proprii, alegerile prezidențiale, parlamentare, am obținut rezultate mult sub media partidului. Este o evidență.” Contestări în interiorul conducerii Mesajul președintelui PNL a fost contestat în ședință de Hubert Thuma și Adrian Veștea, potrivit aceleiași surse. Veștea a acuzat o „vânătoare de vrăjitoare”, semnalând tensiuni interne legate de criteriile și modul în care sunt operate schimbările la nivel județean. [...]
Rareș Bogdan pune costul împrumuturilor și blocajul politic în sarcina lui Ilie Bolojan , susținând că România ajunge să se finanțeze mai scump decât state din regiune, potrivit Adevărul . Europarlamentarul PNL a făcut declarațiile într-o emisiune TV, într-un atac dur la adresa lui Bolojan, pe care îl acuză și de „îngroparea economiei”. În emisiunea „Ai Aflat! Cu Ionuț Cristache”, Rareș Bogdan a legat „blocajul politic” de costuri economice „tot mai mari”, invocând dobânzile la care se împrumută statul român și comparându-le cu cele ale altor țări din regiune. El a indicat un interval de 6,89–7% pentru România, pe fondul unui „rating BBB negativ”, și a pus alături niveluri mai mici pentru Albania (4,95%), Serbia (6,01%) și Ungaria (5,5%). „În momentul acesta avem un blocaj politic care ne costă economic foarte mult.” Acuzații privind efecte în economie și în mediul privat Rareș Bogdan a susținut că Ilie Bolojan ar fi afectat economia și mediul de afaceri, cu referiri explicite la antreprenori și sectorul HoReCa. În aceeași intervenție, liberalul a afirmat că pe litoral ar fi „cel mai prost an din ultimii 15”, pe fondul scăderii consumului, și a adăugat în listă „creșterea impozitelor și taxelor”. „Bolojan tocmai a îngropat economia României , a omorât întreprinzătorii și HoReCa.” Miza internă în PNL: platforma „liberal-conservatoare” și disputa doctrinară Pe lângă componenta economică, Rareș Bogdan l-a acuzat pe Bolojan că schimbă orientarea doctrinară a PNL, ducând partidul „spre o zonă a troțkismului, neomarxismului”, cu trimitere la „Școala de la Frankfurt”. În acest context, el a reclamat că inițiatorii unei „platforme liberal-conservatoare” în interiorul PNL ar fi atacați „pe toate fronturile”, în loc să fie chemați la discuții. Întrebat cine îi atacă, Rareș Bogdan a răspuns că ar fi vorba despre „toți lustruitorii soclului lui Ilie Bolojan”. Atac personal: „nu cred că a citit trei cărți în viața lui” În aceeași serie de declarații, Rareș Bogdan a lansat și un atac la persoană, susținând că discursurile lui Ilie Bolojan nu ar fi scrise de acesta și invocând numele Anetei Bogdan, pe care o descrie drept specialist în comunicare. „Eu nu cred că a citit trei cărți în viața lui, doar le-a cumpărat.” Articolul nu include o reacție a lui Ilie Bolojan la aceste acuzații, iar afirmațiile rămân la nivel de declarații politice făcute într-o emisiune TV. [...]
Rareș Bogdan susține că majorarea taxelor „lovește” în HoReCa și micii antreprenori , iar în interiorul PNL se conturează o dispută de direcție economică, nu o ruptură politică, potrivit news.ro . Europarlamentarul PNL spune că platforma liberal-conservatoare anunțată de Alin Tișe ar urmări „o dezbatere liberă de idei” în partid, nu formarea unei noi forțe politice. În declarații la Antena 3, Rareș Bogdan l-a acuzat pe Ilie Bolojan de „eșec al politicilor de creștere a taxelor”, afirmând că efectele se văd deja în economie: „HoReCa este la pământ”, iar „micii întreprinzători din România suferă”, la fel ca „tot ce înseamnă antreprenoriat românesc”. În aceeași logică, el a susținut că România ar trebui să urmărească atragerea de investiții, nu creșterea impozitelor și taxelor. Disputa din PNL: orientarea economică și electoratul-țintă Rareș Bogdan a insistat că grupul din jurul platformei liberal-conservatoare nu vrea să părăsească PNL și nici să construiască un partid nou, ci să promoveze idei „aproape de baza partidului”. În acest context, el a invocat și miza electorală, spunând că PNL nu își poate „abandona” electoratul din zona rurală, semi-urbană și din orașele mici, nici rețeaua de „1100 de primari”. Totodată, europarlamentarul a afirmat că PNL nu poate concura „pe o singură zonă ideologic-doctrinară” cu SENS și USR, argumentând că România ar avea „un public progresist de maxim 15-20%”. Critici la componența guvernării și direcția partidului Întrebat dacă se conturează un „curent” în jurul lui Ilie Bolojan ca posibil candidat la prezidențiale, Rareș Bogdan a descris direcția ca fiind una „progresistă” și a criticat faptul că, în guvern, din patru miniștri ar fi „doar un singur liberal și un fost liberal”, menționându-i pe Cătălin Predoiu și Alexandru Nazare. În aceeași intervenție, el a mai susținut că PNL ar fi fost îndepărtat de propria bază și a criticat și profilul unor consilieri, despre care a spus că au avut poziționări dure împotriva Statelor Unite. [...]
Blocajul politic riscă să întârzie adoptarea legii salarizării și să pună presiune pe fondurile europene , în condițiile în care PNL avertizează că modificările incompatibile cu jaloanele din PNRR (Planul Național de Redresare și Reziliență) pot periclita banii europeni, potrivit Adevărul . Tema este în prim-plan înaintea ediției de marți, 21 iulie, a „Interviurilor Adevărul”, unde europarlamentarul PMP Eugen Tomac anunță că va discuta despre criza politică și blocajul formării noului Guvern. Miza imediată a tensiunilor din coaliția de guvernare este proiectul legii salarizării, pe care PSD a transmis că nu îl va susține „în forma actuală”. Liderul PSD, Sorin Grindeanu, a motivat poziția partidului prin faptul că noua lege i-ar dezavantaja pe profesori, medici și militari, conform articolului. De cealaltă parte, PNL susține că legea salarizării unitare trebuie să respecte atât condițiile negociate cu Comisia Europeană, cât și „posibilitățile reale ale bugetului de stat”. Liberalii afirmă că sprijină doar amendamentele compatibile cu jaloanele PNRR și acceptate de Comisia Europeană, avertizând că restul „pun în pericol banii europeni cuveniți României”. Presiune pe calendar: PNL cere sesiune extraordinară În același context, PNL cere convocarea Parlamentului în sesiune extraordinară „chiar de săptămâna viitoare”, pentru ca proiectele să fie adoptate rapid. Partidul mai avertizează că întârzierile sau blocajele politice pot avea consecințe directe asupra fondurilor europene. 77 de zile de guvern interimar și consultări fără rezultat Eugen Tomac ar urma să abordeze și blocajul formării unui nou Guvern, în condițiile în care se împlinesc 77 de zile de guvern interimar. Ultimele consultări convocate de președintele Nicușor Dan au avut loc pe 13 iulie, la Cotroceni, dar s-au încheiat fără un rezultat concret, iar liderii fostei coaliții au plecat fără declarații publice, potrivit relatării. Într-o analiză publicată de „Adevărul”, politologul Sergiu Mișcoiu (Universitatea Babeș-Bolyai) a trecut în revistă variantele de executiv discutate la Cotroceni și a avertizat că un posibil cabinet de „armistițiu” ar putea pierde susținerea la următoarea dispută majoră între partide. Mișcoiu mai leagă dificultățile președintelui de a coagula o majoritate parlamentară de percepțiile create în jurul opțiunilor sale politice, deși, doctrinar, acesta ar aparține unei alte familii politice decât cea cu care a fost asociat în ultimele luni. [...]
PSD spune că încă nu există o majoritate pentru învestirea Guvernului, dar Sorin Grindeanu susține că negocierile „stau mai bine” decât acum câteva săptămâni , potrivit HotNews . Mesajul indică o posibilă schimbare de ritm în discuțiile pentru depășirea crizei politice, fără ca PSD să revendice, deocamdată, o formulă concretă de majoritate. Declarațiile au fost făcute luni seară, la România TV, unde liderul PSD a spus că partidul va continua să încerce să contureze „o majoritate care să excludă voturi extremiste”, pe care o prezintă drept o soluție de stabilitate. „Lucrurile par a sta mai bine decât în urmă cu două sau trei săptămâni. O să vedem în zilele următoare dacă președintele va considera necesar să ne mai cheme la o consultare.” Linia roșie: fără colaborare guvernamentală cu AUR Grindeanu a reluat poziția PSD împotriva unei colaborări guvernamentale cu AUR, deși a nuanțat că, la votul de învestire, decizia fiecărui parlamentar este „personală”, dincolo de disciplina de partid. El a spus că respectă votanții tuturor partidelor, inclusiv ai AUR, dar a criticat „populismul” și a afirmat că îi este greu să își imagineze o guvernare comună. „Minoritate de blocaj” și presiune pe premierul demis Întrebat despre un termen pentru deblocarea crizei, liderul PSD a insistat că „în acest moment nu putem vorbi de o majoritate în Parlament”, ci de „o minoritate de blocaj”. În această cheie, el l-a indicat pe premierul demis Ilie Bolojan drept principalul responsabil pentru blocaj, susținând că „se agață în continuare de putere” și că PSD ar fi acceptat „aproape toate variantele” vehiculate, inclusiv un acord politic. În lipsa unor detalii despre o formulă de majoritate și despre calendar, singurul reper avansat de Grindeanu rămâne posibilitatea unor noi consultări la Cotroceni „în zilele următoare”, dacă președintele le va considera necesare. [...]
PNL respinge ideea unei „comisii de criză” în Parlament, invocând limite constituționale , după ce liderul PSD Sorin Grindeanu a cerut înființarea unui astfel de for și convocarea unei sesiuni extraordinare, potrivit G4Media . Miza disputei este una de reglementare: ce poate face Parlamentul, procedural și constituțional, într-o criză guvernamentală, fără să preia atribuții ale Executivului. Grindeanu a susținut că România este „neguvernată” și a enumerat mai multe probleme, de la „spitale cu posturi blocate” și „prețuri în creștere” până la „atacuri cibernetice asupra instituțiilor statului” și o „piață imobiliară paralizată”. În acest context, PSD propune o „Comisie de criză” și o sesiune extraordinară „urgentă” pentru „deblocarea” situației. Ce contestă PNL: procedura parlamentară și riscul de neconstituționalitate Replica PNL, transmisă prin deputatul Ionel Bogdan, este că o astfel de structură nu există în regulile Parlamentului și că inițiativa ar fi o „invenție” care ar prelungi blocajul politic. Liberalii afirmă că, în procedura parlamentară, există doar: comisii permanente, comisii speciale, comisii de anchetă. În plus, PNL susține că propunerea PSD ridică „serioase probleme de constituționalitate”, argumentând că Parlamentul „nu se poate substitui Guvernului” și nu poate prelua atribuțiile Executivului pentru administrarea unor crize guvernamentale. Contextul politic invocat de liberali PNL mai afirmă că PSD ar fi generat actuala criză politică prin inițierea și votarea moțiunii de cenzură și acuză partidul că urmărește controlul Guvernului „după ce nu a reușit să-și pună propriul Executiv”. În poziția citată, PNL mai invocă experiența unei coaliții în care PSD „lua decizii și apoi nu le respecta” și concluzionează că România ar avea nevoie de „soluții constituționale și de responsabilitate”, nu de „improvizații instituționale” și comisii „inventate ad-hoc”. [...]
