Știri
Știri din categoria Politică
PNL avertizează că moțiunea AUR-PSD poate amplifica riscurile economice, invocând posibile efecte precum dobânzi mai mari la împrumuturile statului și presiuni asupra pieței muncii, în contextul în care votul din Parlament este programat pe 5 mai, potrivit Wall-Street.
Mesajul liberalilor este construit pe ideea că o eventuală schimbare de guvern prin moțiune ar lovi nu doar „stabilitatea politică”, ci și stabilitatea economică. PNL susține că alianța PSD-AUR transmite „un semnal de iresponsabilitate” atât către români, cât și către partenerii externi, și afirmă că „semnalele de pe bursă sunt deja vizibile”, fără a oferi însă date sau exemple concrete în textul citat.
În argumentația publică prezentată, PNL leagă criza politică de o serie de consecințe economice, menționând explicit:
Partidul mai afirmă că PSD și AUR ar afecta „reformele împotriva privilegiilor și robinetelor de bani publici”, dar nu detaliază la ce reforme se referă.
PNL transmite un apel direct către parlamentarii PSD care „cred în direcția euroatlantică” să voteze împotriva moțiunii și să nu se lase „instrumentalizați de jocurile politice ale lui Sorin Grindeanu”. În același mesaj, liberalii susțin că nu vor mai face alianță cu PSD și își reafirmă sprijinul pentru un guvern condus de premierul Ilie Bolojan.
Moțiunea de cenzură a fost depusă pe 28 aprilie în Parlament, anunțul fiind făcut de George Simion, „fără reprezentanții PSD”, conform articolului. Birourile Permanente reunite au declanșat procedura oficială în aceeași zi, moțiunea urmează să fie citită în plen pe 29 aprilie, iar votul este programat pentru 5 mai.
Recomandate
AUR își condiționează sprijinul parlamentar de o formulă de guvernare care să-l includă , iar liderul senatorilor partidului, Petrișor Peiu , susține că presiunea publică este direcționată greșit în disputa privind formarea noului Executiv, potrivit G4Media . Într-o postare pe Facebook citată de publicație, Peiu afirmă că AUR este acuzat că nu ar vrea să voteze „un nou guvern PSD– Nicușor Dan ”, format fără participarea partidului, și îi numește pe cei care fac aceste reproșuri „trompetele PSD”. Contextul invocat de AUR: votul din 2025 și moțiunea din 5 mai 2026 Peiu își construiește argumentul pe două episoade recente: în 2025, Ilie Bolojan și USR ar fi fost „instalați la guvern” la propunerea lui Nicușor Dan și cu voturile PSD, iar parlamentarii AUR ar fi votat împotrivă; pe 5 mai 2026, Guvernul Bolojan (inclusiv miniștrii USR) a fost demis printr-o moțiune de cenzură inițiată de AUR, la care s-a alăturat PSD. În acest context, liderul senatorilor AUR spune că reproșurile actuale la adresa partidului său ar ignora aceste poziționări anterioare. Mesajul politic: „De ce nu-i presează pe Nicușor Dan și pe PSD să voteze un guvern AUR?” Peiu formulează explicit ideea că presiunea ar trebui mutată către Nicușor Dan și PSD, pentru a accepta o formulă de guvernare cu AUR. „Dar de ce nu-i presează oamenii ăștia pe Nicușor Dan și pe PSD să voteze un guvern AUR?” Tot el susține că, în interpretarea sa, PSD și Nicușor Dan nu ar urmări schimbarea guvernării în sensul plecării lui Bolojan sau a USR, ci instalarea „propriului guvern”, pe care îl numește „guvernul Dan–PSD”. Materialul citat nu include reacții din partea PSD sau a lui Nicușor Dan la afirmațiile lui Petrișor Peiu. [...]
Ludovic Orban susține că desemnarea unui premier din PNL fără acordul partidului adâncește criza politică , acuzându-l pe președintele Nicușor Dan că ar fi urmărit deliberat fragmentarea liberalilor, potrivit Antena 3 . Miza, în lectura lui Orban, este una operațională: fără o majoritate coerentă, învestirea guvernului devine dependentă de „dezertări” și de negocieri cu partide care pot impune condiții. Fost consilier prezidențial al lui Nicușor Dan, Orban afirmă că șeful statului ar fi desemnat un candidat la funcția de prim-ministru din PNL „fără să informeze și fără să ceară sprijinul liberalilor”, iar acestuia i-ar fi fost atribuită „misiunea de a sparge PNL-ul” prin atragerea de voturi din interiorul partidului, în lipsa unei decizii statutare de susținere. PNL, între decizia Biroului Politic și convocarea Congresului Orban leagă tensiunile interne din PNL de o decizie a Biroului Politic, care ar fi hotărât că partidul nu susține „Guvernul Veștea”. În acest context, el consideră „perfect normal” ca Biroul Politic să convoace Congresul, forul care stabilește direcția politică, strategia și conducerea partidului, pe fondul unei „situații politice noi”. În argumentația sa, această schimbare ar include și o „nouă decizie strategică” de a rupe colaborarea cu PSD și de a repoziționa PNL strict pe zona de centru-dreapta. „Fără precedent”: desemnarea premierului fără acordul partidului Întrebat dacă PNL și PSD ar mai putea negocia împreună, Orban descrie existența a „două viziuni complet diferite” în interiorul PNL și susține că un „nucleu dur” ar „juca la rupere”, ceea ce ar putea duce la o desprindere din partid. El califică desemnarea unui candidat la funcția de prim-ministru fără acordul partidului drept o situație „fără precedent” în istoria post-revoluționară, invocând un precedent interbelic ( Carol al II-lea și desemnarea lui Tătărăscu, în 1934 ). Scenariul propus de Orban pentru ieșirea din blocaj Orban indică drept soluție un traseu în trepte pentru formarea guvernului, care să testeze capacitatea de a construi o majoritate parlamentară: mandat de premier către PSD; dacă PSD nu poate forma majoritate, mandat către „cealaltă parte a fostei coaliții”, respectiv un guvern PNL–UDMR; dacă nu se reușește învestirea, soluția ar fi alegerile anticipate. Calculul voturilor: dependența de „dezertări” și de AUR Orban susține că viitorul executiv ar avea nevoie de „mult mai multe voturi” decât ar avea în prezent pentru a trece de Parlament. El afirmă că, în evaluarea sa, ar fi necesară dislocarea prin dezertări a „minim 44 de parlamentari” din formațiunile care au decis în forurile statutare că nu susțin învestirea Guvernului Veștea. Tot el afirmă că există „16” parlamentari care „acționează concertat” și că, fără „minim 25 de voturi” de la AUR, guvernul nu poate fi învestit, menționând că AUR ar condiționa sprijinul de „demiterea președintelui Nicușor Dan”. Orban spune că se îndoiește că PSD și „rebelii din PNL” ar accepta să se întoarcă împotriva celor care „le-au acordat încrederea”. „Mandat către PSD, iar dacă PSD nu are capacitatea să formeze o majoritate parlamentară, mandat către cealaltă parte a fostei coaliții (...) iar dacă nu se reușește învestirea (...) alegerile anticipate.” [...]
Conflictul intern din PNL riscă să blocheze rapid învestirea unui nou guvern și să prelungească incertitudinea politică, cu efecte directe asupra agendei de finanțare și reforme , în condițiile în care premierul desemnat Adrian Veștea acuză conducerea partidului că forțează un congres „pe repede înainte” și că urmărește inclusiv blocarea formării Executivului, potrivit Stirile Pro TV . Veștea susține că decizia de a organiza un congres extraordinar duminică, 21 iunie, în locul unei reuniuni la finalul săptămânii viitoare (28 iunie), ar reduce timpul pentru o „dezbatere reală” și ar pune în pericol „libertatea” și „dezbaterea democratică” în partid. În mesajul publicat pe Facebook, el afirmă că PNL riscă „să își piardă propria identitate” dacă procedura este grăbită. Miza: controlul conducerii și calendarul învestirii Guvernului În aceeași intervenție, Veștea indică două obiective pe care le atribuie demersului inițiat în partid: Concentrarea puterii în mâinile președintelui PNL, Ilie Bolojan , prin modificări de statut, pe care le descrie ca fără precedent în istoria formațiunii. Blocarea învestirii Guvernului pe care spune că a fost însărcinat să îl formeze de președintele Nicușor Dan. Veștea leagă explicit această posibilă blocare de riscul de a continua „blocaje” în proiecte și demersuri pe care le enumeră: PNRR, SAFE și OCDE. El adaugă că agențiile de rating urmăresc instabilitatea politică din România, iar prelungirea tensiunilor ar putea menține presiunea de percepție asupra țării. Acuzații de repoziționare a PNL față de președinte Veștea mai afirmă că, în viziunea sa, Ilie Bolojan ar urmări ca un PNL „reașezat după un val de excluderi” să poată fi folosit ca „instrument împotriva Președintelui României”. El spune că a propus, ca direcție, un „parteneriat politic onest și corect” cu șeful statului. Context juridic: cerere de daune morale de 4 milioane de lei Potrivit aceleiași surse, mesajul lui Veștea vine la câteva ore după ce acesta a dat în judecată PNL și a cerut daune morale de 4 milioane de lei , pentru el și alți 15 colegi care îl susțin în disputa internă. În articol este menționat că cei 16 sunt asociați cu un „puci” pentru schimbarea puterii în partid. Ce urmează depinde de deciziile din partid privind congresul extraordinar și de capacitatea taberelor de a evita escaladarea conflictului într-un blocaj politic care să întârzie formarea Guvernului. [...]
Prim-vicepreședintele PNL Adrian Veștea acuză o tentativă de concentrare a puterii în partid și susține că grăbirea Congresului PNL pentru duminică ar reduce spațiul de dezbatere internă și ar putea amplifica instabilitatea politică, cu efecte indirecte asupra unor dosare sensibile pentru România, potrivit news.ro . Veștea, prezentat de sursă drept „premierul desemnat de Nicușor Dan să formeze Guvernul”, spune că în locul unui Congres „la sfârșitul săptămânii viitoare (28 iunie)” ar fi împinsă o organizare „pripită” duminică, 21 iunie, „pe repede înainte și fără timpul necesar unei dezbateri reale”. Într-o postare pe Facebook, el afirmă că, prin această abordare, partidul „riscă să își piardă propria identitate”. Două mize invocate: puterea în partid și învestirea Guvernului Veștea afirmă că vede două obiective ale demersului, pe care îl numește „profund neliberal”: „Concentrarea unei puteri fără precedent” în mâinile președintelui PNL, Ilie Bolojan , despre care spune că ar trebui ca „responsabilitatea” să fie împărțită, nu „adunată într-un singur loc”. Încercarea de a bloca învestirea Guvernului pe care susține că a fost însărcinat să îl formeze de președintele Nicușor Dan. În același context, Veștea leagă disputa internă de funcționarea executivului și de capacitatea României de a evita noi blocaje, menționând PNRR, SAFE și OCDE, dar și „atenția agențiilor de rating față de instabilitatea politică”. Statutul partidului, „modificat pentru două persoane” Veștea mai susține că ar exista intenția de a modifica statutul PNL „pentru două persoane”: pentru Bolojan, în sensul concentrării puterii, iar pentru el, în sensul unei excluderi, pe motiv că ar fi acceptat „să fie parte la o soluție” pentru a pune capăt unei crize care „îi afectează profund pe români”. În final, el afirmă că ar exista și o miză politică mai largă, respectiv ca un PNL „reașezat după un val de excluderi” să poată fi folosit „ca instrument împotriva Președintelui României”, reiterând că a propus un „parteneriat politic onest și corect” cu șeful statului. [...]
Traian Băsescu le cere liberalilor să susțină rapid guvernul pentru a nu periclita banii UE , invocând o miză de „șapte-zece miliarde” care ar trebui încasați până în august, potrivit Mediafax . Fostul președinte a spus, la Digi24, că partidele ar trebui să-și tempereze disputele și să sprijine formarea și funcționarea guvernului în contextul negocierilor politice. În mesajul adresat direct PNL, Băsescu a legat stabilitatea guvernamentală de accesarea fondurilor europene, susținând că aceasta ar trebui să fie prioritatea imediată, nu conflictul intern. „Dacă liberalii și-ar reduce temperatura și ar veni la o temperatură normală, ar trebui să sprijine trecerea guvernului, măcar și de dragul celor șapte-zece miliarde pe care le avem de încasat până în luna august de la Uniunea Europeană”. Critici la adresa lui Ilie Bolojan : „mult prea devreme” în logica prezidențialelor În aceeași intervenție, Băsescu a comentat tensiunile din PNL și a susținut că Ilie Bolojan ar fi intrat prea devreme în logica unei candidaturi la prezidențiale, ceea ce ar deturna partidul de la „prioritățile țării”. „Bolojan s-a așezat în postura de candidat la prezidențiale mult prea devreme și concentrează tot efortul PNL-ului în această direcție. Deci, practic, el nu are în vedere prioritățile țării, are în vedere prioritățile campaniei lui, ceea ce este în neregulă”. Congres extraordinar la PNL și competiție pentru șefia partidului Ilie Bolojan a anunțat că va candida la președinția PNL la congresul extraordinar convocat duminică, la ora 12:00. Totodată, Consiliul Național a adoptat modificări la statut, astfel încât candidaturile să fie construite pe baza unor moțiuni (președinte împreună cu o echipă). Adrian Veștea, premier desemnat, a anunțat la rândul său că intră în cursa pentru conducerea PNL, afirmând că partidul are nevoie de „o schimbare de direcție” și „mai mult echilibru”. Consiliul Național Extraordinar al PNL a decis convocarea Congresului Extraordinar pe 21 iunie 2026, la București, la Romexpo, cu 85% din voturile exprimate (566 pentru, 97 împotrivă, 19 abțineri), conform comunicatului partidului citat în material. Poziție rezervată despre Nicușor Dan Întrebat despre „linii roșii” între partide, Băsescu a spus că nu vrea să se poziționeze drept consultant politic pentru Nicușor Dan și a precizat că nu are o relație de consultare cu acesta. „Nu vreau să par consultantul lui Nicușor Dan… în viața mea am discutat o singură dată, trei minute… Deci nu vreau să par a fi consultantul dânsului, nu ne cunoaștem, nu ne consultăm unul pe altul și nici nu o să-i dau o consultație publică”. [...]
Adrian Veștea avertizează că PNL riscă să blocheze învestirea guvernului după ce partidul a decis să țină congresul extraordinar înaintea unui posibil vot în Parlament, potrivit G4Media . Prim-vicepreședintele PNL, desemnat premier de președintele Nicușor Dan fără consultarea partidului, spune că decizia Consiliului Național – luată cu 85% – mută miza dinspre formarea guvernului spre o confruntare internă cu efecte directe asupra stabilității politice. Veștea afirmă că organizarea congresului duminică, 21 iunie, „pe repede înainte”, în locul unei date ulterioare (28 iunie), reduce spațiul de dezbatere internă și poate produce o criză de conducere exact înaintea unui vot parlamentar pentru guvernul pe care încearcă să-l formeze. În paralel, el susține că negociază cu AUR pentru a strânge voturile necesare învestirii. Miza: votul din Parlament și stabilitatea politică Într-o postare pe Facebook citată de publicație, Veștea leagă calendarul congresului de riscul de a împiedica învestirea executivului și invocă, ca argument, proiecte și angajamente care ar fi fost deja afectate de blocaje politice. „Încercarea de a bloca învestirea Guvernului pe care Președintele Nicușor Dan m-a însărcinat să-l formez.” El susține că actuala formulă politică a dus „deja la blocaje” în demersuri „esențiale” pentru PNRR, SAFE și OCDE și adaugă că agențiile de rating urmăresc îndeaproape instabilitatea politică din România. Acuzații interne: „concentrarea puterii” și schimbarea statutului Veștea îl acuză pe Ilie Bolojan că urmărește să concentreze puterea în partid și afirmă că se dorește modificarea statutului „pentru două persoane”: pentru Bolojan – „o concentrare de putere”, iar pentru el – „o excludere” pe motiv că a acceptat să fie parte dintr-o soluție de ieșire din criză. „Văd două obiective ale acestui demers, pe care îl consider profund neliberal.” În materialul citat, Veștea nu spune explicit dacă va candida la congresul extraordinar de duminică. „Parteneriat” cu președintele Nicușor Dan Un alt punct al mesajului său este propunerea unui „parteneriat politic onest și corect” între PNL și președintele Nicușor Dan, pe care îl prezintă ca direcție strategică pentru partid. În același timp, el afirmă că, în viziunea sa, PNL nu ar trebui „folosit ca instrument împotriva” șefului statului. În lipsa unor detalii suplimentare în textul sursă, nu este clar ce formă ar urma să ia acest „parteneriat” și dacă există o poziție oficială a conducerii PNL pe această propunere. [...]
