Știri
Știri din categoria Politică

PNL acuză PSD că prelungește blocajul politic după moțiunea de cenzură, ceea ce menține incertitudinea guvernării și afectează predictibilitatea deciziilor publice, potrivit Agerpres. Într-un comunicat de presă, liberalii susțin că PSD ar urmări „puterea, controlul și accesul la resurse”, dar „fără responsabilitatea guvernării”.
PNL afirmă că PSD este „ultimul partid” care poate vorbi despre stabilitate și responsabilitate publică și reamintește că social-democrații, „alături de AUR”, au dărâmat „un guvern stabil și funcțional”, nu „din grijă pentru români”, ci pentru că executivul devenise „o amenințare reală” pentru „rețelele lor de influență” și „privilegiile” construite prin clientelism.
În același mesaj, liberalii acuză PSD că nu ar fi acceptat „ideea unui prim-ministru necontrolat” și că ar fi încălcat protocolul coaliției semnat „acum un an”, rupând înțelegerea „cu aproape un an înainte” de termenul stabilit pentru rotația la conducerea guvernului.
PNL susține că, la 50 de zile de la moțiunea de cenzură care a dus la căderea guvernului, PSD „refuză să își asume guvernarea” și că, în schimb, ar fi preferat să „prelungească blocajul” și să „adâncească instabilitatea”.
„PSD vrea puterea, controlul și accesul la resurse, dar fără responsabilitatea guvernării. Vrea influență fără asumare. Vrea decizie fără răspundere.”
Liberalii mai afirmă că PSD „se ascunde în spatele unor intermediari și al unor trădări politice convenabile” și că ar fi „provocat criza”, după care „s-au prefăcut că vin cu soluții”.
În comunicat, PNL susține că PSD ar fi izolat față de partidele pro-europene și că nu ar avea capacitatea de a construi parteneriate solide. Totodată, liberalii afirmă că PNL, USR și UDMR ar avea împreună „o reprezentare parlamentară mai puternică”.
PNL mai acuză PSD că ar fi blocat „din primul moment” discuțiile, venind „cu pretenția” de a primi susținerea partidelor pro-europene „fără condiții”, „fără negocieri reale” și „fără asumarea unui acord clar”, ceea ce, în viziunea liberalilor, ar însemna „încredere fără garanții și putere fără responsabilitate”.
Recomandate

Disputa din PSD pe efectele fiscale ale Guvernului Bolojan se adâncește , după ce primarul Sectorului 3, Robert Negoiță , a respins public teza liderului partidului, Sorin Grindeanu, potrivit căreia majorările de taxe ar fi „sărăcit” românii, relatează Digi24 . Miza politică este una cu impact economic: cum își asumă PSD costurile sociale ale reformelor fiscale și cine controlează narațiunea despre nivelul de trai. Negoiță a fost întrebat, la emisiunea „În fața ta” de la Digi24, dacă se consideră mai sărac după majorările de taxe. Răspunsul a fost negativ, iar edilul a argumentat că majorarea TVA nu echivalează automat cu „sărăcirea” populației. „Nu. O reformă înseamnă și suferință. Cu toții plătim TVA-ul. Dumneavoastră nu plătiți TVA-ul de 21% acolo unde era 19% și, în anumite situații, era chiar 9% sau chiar 5%? Acum îl plătim cu toții 21%. Asta nu înseamnă că ne-a sărăcit”, a declarat Robert Negoiță. Ulterior, Negoiță a insistat asupra formulării, spunând că folosește termenii cu precizie și că, în cazul său, nu se poate vorbi despre „sărăcire”. „Am proprietatea termenilor, știu ce înseamnă a sărăci. Doamne ajută! Nu e cazul, nu”, a mai spus primarul Sectorului 3. Contextul: acuzațiile lui Grindeanu despre „austeritate” și criză Poziția lui Negoiță vine după ce Sorin Grindeanu l-a acuzat pe Ilie Bolojan că ar fi „sacrificat economia” și ar fi „adâncit criza”, susținând că măsurile de austeritate ar fi transferat costurile către populație și companii. „A sărăcit românii, dar n-a salvat bugetul. Doar a sacrificat economia şi a adâncit criza”, a afirmat Grindeanu, conform aceleiași surse. Grindeanu a invocat și o serie de repere despre situația bugetară, între care „peste 30 de miliarde de lei” în facturi neachitate și faptul că România ar avea „cel mai mare deficit bugetar din Uniunea Europeană”, cu trimiteri la INS, BNR, Eurostat și Comisia Europeană. Replica lui Bolojan: deficitul și evaluările agențiilor de rating În materialul Digi24 este redată și reacția lui Ilie Bolojan, care îl acuză pe Grindeanu că ar confunda „deficitul de etapă” cu deficitul de la finalul anului și că și-ar „fabrica scuze pentru un eșec”. Bolojan invocă estimările agențiilor de rating pentru deficitele totale ale României în 2026: Moody’s – 5,8% din PIB Fitch – 5,9% Standard & Poor’s – 6,2% De ce contează Schimbul de replici arată o fractură de mesaj în interiorul PSD pe tema costurilor reformelor fiscale (în special TVA) și a modului în care acestea sunt traduse politic în „nivel de trai”. Pentru mediul economic, disputa este relevantă deoarece semnalează presiune politică pe direcția politicilor bugetare și pe interpretarea publică a indicatorilor de deficit, într-un moment în care credibilitatea fiscală este strâns legată de evaluările agențiilor de rating. [...]

Negocierile pentru fuziunea prin absorbție dintre PNL și Forța Dreptei încep săptămâna viitoare , iar miza imediată este reducerea riscurilor de contestare printr-un protocol care să respecte strict pașii statutari și legali, potrivit Digi24 . Ludovic Orban spune că documentul va trebui validat de congresele celor două partide și să includă prevederi explicite privind reintegrarea liberalilor din Forța Dreptei în PNL. Fostul premier a precizat că, în această etapă, nu a negociat funcția pe care ar urma să o ocupe în PNL după revenire, deși Ilie Bolojan a afirmat că Orban va primi o poziție importantă în partid. Protocolul de fuziune, testul de „conformitate” juridică Orban a descris fuziunea ca una „prin absorbție” și a insistat că procesul trebuie „făcut la carte”, astfel încât să nu existe impedimente în instanță. În acest context, el a susținut că, dacă sunt respectate prevederile legale și statutare, nu ar trebui să existe judecători care să blocheze „un act de voință democratic”. „Nu am negociat. Săptămâna viitoare începem negocierile propriu-zise. Trebuie negociat un protocol de fuziune prin absorbție, care trebuie să fie validat de congresele celor două partide.” Context: criticile lui Orban la adresa deciziilor instanței privind congresul PNL În aceeași intervenție, Orban a criticat deciziile instanței referitoare la congresul PNL, pe care le-a catalogat drept un „abuz grosolan”. El a spus că rolul judecătorilor ar fi să verifice legalitatea organizării congresului, nu să suspende efectele hotărârilor adoptate. „Până acum nu s-a judecat pe fond. Practic, judecătorii (...) trebuie să spună dacă un congres este organizat conform legii și statutului sau nu, nu să suspende deciziile luate de un congres. Este inadmisibil.” Orban a avertizat că astfel de situații pot deveni un risc pentru democrație, dacă decizii politice adoptate intern, prin mecanismele partidelor, pot fi blocate prin hotărâri judecătorești. Ce urmează Potrivit lui Orban, următorul pas este negocierea propriu-zisă a protocolului și apoi validarea lui în congresele PNL și Forța Dreptei. Detaliile privind poziția pe care ar urma să o aibă în PNL după fuziune rămân, deocamdată, neclarificate, în lipsa unei negocieri finalizate. [...]

PNL încearcă să limiteze riscul financiar al datoriilor acumulate în campaniile din 2024 , inclusiv prin reeșalonări și posibile acțiuni în instanță împotriva celor care au semnat contracte considerate „păguboase”, potrivit Digi24 . Oana Gheorghiu , președintă PNL Sector 4, spune că datoria este de aproximativ 20 de milioane de euro și că o parte importantă din sumă ar proveni din penalități contractuale. Gheorghiu a explicat că, din perspectiva conducerii actuale, problema nu este doar nivelul cheltuielilor electorale, ci mai ales clauzele de penalizare acceptate în contracte. Ea a indicat existența unor penalități de 1% pe zi, care ar fi dus la majorări rapide ale sumelor datorate. „Este o datorie de aproximativ 20 de milioane de euro. E nevoie de o reeșalonare și e nevoie de găsirea unei soluții. (...) dar ele nu sunt sumele cheltuite, ci sunt penalități. Au fost semnate niște contracte cu penalități de 1% pe zi (...)” De unde vin datoriile și de ce ajunge presiunea la centru Potrivit declarațiilor sale, contractele ar fi fost încheiate cu firme care au furnizat materiale publicitare pentru partid și filiale. Unele organizații județene ar fi contractat servicii la nivel local, însă, în condițiile în care nu își pot plăti obligațiile, executările ar ajunge la sediul central. În acest context, în ședințele interne s-ar fi discutat ca filialele să își rezolve problemele „în zece zile”, tocmai pentru că respectivele contracte ar fi fost semnate la nivel local, inclusiv cu penalități similare. Ce măsuri sunt luate și cine poate fi tras la răspundere Gheorghiu a spus că este nevoie de o reeșalonare a sumelor și de identificarea unei soluții de plată. În paralel, conducerea PNL ar analiza inclusiv acțiuni în instanță împotriva unor membri ai fostei conduceri, pe fondul datoriilor acumulate în perioada în care partidul era condus de Nicolae Ciucă . Întrebată despre semnăturile de pe contracte, inclusiv dacă fostul secretar general Lucian Bode ar fi semnat, Gheorghiu a precizat că nu a văzut documentele și că subiectul nu a fost discutat în ședința partidului. „Am să fiu foarte sinceră. Chiar nu știu. Nu am văzut contractele, nu știu. Și în ședința pe care am avut-o nu s-a discutat.” Tensiuni interne pe fondul crizei financiare În același context, Gheorghiu a vorbit și despre o grupare din PNL formată din Hubert Thuma, Nicoleta Pauliuc, Alina Gorghiu și Toma Petcu, pe care a descris-o ca fiind minoritară, dar „foarte vocală”, inclusiv prin intervenții în ședințele interne. Pe fondul presiunii financiare, unele filiale ar risca să piardă dreptul de vot în Biroul Politic Național dacă nu își rezolvă situația, conform informațiilor prezentate de Digi24. [...]

Robert Negoiță spune că reforma administrativă ar putea depinde de o condiționare politică și susține că președintele Nicușor Dan ar fi fost cel care a „împins” PSD să își asume reorganizarea administrativ-teritorială, potrivit Digi24 . Declarațiile au fost făcute la emisiunea „În fața ta”, într-un moment în care PSD lucrează la un proiect de reformă cu potențiale efecte directe asupra funcționării administrației locale. Negoiță afirmă că nu crede că președintele „i-a obligat” pe social-democrați, dar că „i-a condiționat”, fără să ofere detalii despre natura acestei condiționări. În același timp, edilul Sectorului 3 spune că susține proiectul PSD, chiar dacă există nemulțumiri inclusiv în rândul unor primari social-democrați. Miza: reorganizarea administrativă și costurile de funcționare ale administrației locale Primarul Sectorului 3 pledează pentru implementarea reformei și descrie România drept „cea mai nereformată țară din Europa” din acest punct de vedere. El se declară optimist că reforma poate fi dusă la capăt chiar și în scenariul în care ar fi nevoie de modificarea Constituției, conform aceleiași surse. Interviul integral urmează să fie difuzat duminică, de la ora 14:00, la Digi24. Ce variantă preferă Negoiță și ce criterii invocă În discuția despre cum ar trebui făcută reforma, Negoiță spune că simplul prag de populație nu ar trebui să fie singurul criteriu. În opinia sa, ar trebui luate în calcul și: suprafața localităților; distanțele dintre localități, inclusiv situații de izolare (de exemplu, sate de munte); criterii „clare și transparente”, cu posibilitatea unor excepții motivate. În interiorul PSD sunt discutate două opțiuni, iar Negoiță spune că ar alege varianta comasării voluntare a localităților mici, propusă de ministrul Dezvoltării, în detrimentul comasării obligatorii pe praguri de populație (comune sub 3.000 de locuitori și orașe sub 10.000), variantă asociată în spațiul public cu Dragoș Benea. Ce urmează Din informațiile prezentate, proiectul PSD este încă în faza de opțiuni și criterii, iar una dintre necunoscute rămâne dacă reorganizarea va necesita sau nu schimbări constituționale. În paralel, declarația lui Negoiță mută o parte din discuție în zona de negociere politică la vârf, însă fără elemente verificabile despre „condiționarea” invocată. [...]

Oana Gheorghiu îl împinge pe Ilie Bolojan spre prezidențiale pe argumentul „onestității” și susține că o candidatură a liderului PNL ar putea schimba logica electorală bazată pe promisiuni, potrivit Digi24 . Fostul vicepremier a declarat, în emisiunea „În fața ta”, că Ilie Bolojan „ar trebui” să candideze la următoarele alegeri prezidențiale și că ar avea „șanse foarte mari” să câștige. Gheorghiu a precizat însă că nu știe dacă Bolojan își dorește efectiv o astfel de candidatură. Argumentul central: „a spus oamenilor exact ce se poate și ce nu se poate” În intervenția sa, Oana Gheorghiu a legat potențialul electoral al lui Bolojan de un profil pe care îl descrie drept neobișnuit în politica românească: asumarea unor măsuri nepopulare și comunicarea directă a limitelor bugetare și administrative. „Indiferent cum se uită oamenii la Ilie Bolojan, că a mărit TVA-ul, că a mărit taxele, este însă, cred, primul politician la acest nivel care le-a vorbit oamenilor onest, care nu i-a mințit, care nu le-a vândut gogoși.” Ea a reluat ideea și în contextul alegerilor prezidențiale din 2029, susținând că România ar avea nevoie de politicieni care pot câștiga alegeri „spunându-le românilor adevărul”, inclusiv pentru a reduce tentația de a „cheltui bani aiurea” în scop electoral. Ce urmează Materialul Digi24 notează că interviul integral poate fi urmărit sâmbătă, de la ora 14:00, la Digi24. În informațiile publicate nu apare o reacție a lui Ilie Bolojan privind o eventuală candidatură. [...]

Demisia deputatului PSD Lucian Morar ridică miza politică a reformei administrativ-teritoriale , după ce acesta a acuzat că în variantele discutate public ar apărea „dispariţia” judeţului Maramureş ca unitate administrativă, potrivit News . Morar a anunţat, vineri, că demisionează din partid şi că „începând de astăzi” se declară „dizident pentru Maramureş”, susţinând că nu va accepta un plan care ar presupune contopirea judeţului în „regiunea Cluj”. Mesajul a fost publicat într-o postare pe Facebook, în care deputatul spune că se va opune „cu fermitate” unei astfel de reorganizări. „NU voi fi niciodată de acord cu dispariţia judeţului Maramureş din punct de vedere administrativ!” În aceeaşi postare, deputatul invocă identitatea şi tradiţiile zonei şi critică „tăcerea politicienilor de prim rang” din judeţ, afirmând că nu vrea să facă parte din categoria celor care evită să contrazică conducerile naţionale ale partidelor. Context: PSD lucrează la reforma administrativ-teritorială Reacţia deputatului vine în condiţiile în care PSD lucrează la reforma administrativ-teritorială. În materialul citat, este menţionată o declaraţie anterioară a europarlamentarului PSD Dragoş Benea , coordonatorul partidului pentru această reformă. Benea a spus că, în urma reformei, satul nu şi-ar schimba denumirea, însă comuna ar putea să o facă, iar în acest caz cetăţenii ar urma să îşi poată schimba documentele „gratuit, fără cheltuieli personale”. Tot el a confirmat că se ia în calcul şi comasarea unor oraşe care nu mai îndeplinesc pragul de 10.000 de locuitori. „Peste 55% dintre oraşe nu mai au pragul legal de 10.000 de locuitori, dar au administraţie de oraş.” De ce contează Demisia unui deputat din partidul care coordonează reforma indică faptul că reorganizarea administrativ-teritorială riscă să genereze tensiuni interne şi opoziţie politică locală, mai ales în judeţele care se consideră vizate de scenarii de comasare sau de redesenare a structurii administrative. În acest stadiu, informaţiile din sursă se referă la variante discutate în spaţiul public şi la poziţionări politice, fără detalii despre un proiect final sau un calendar de adoptare. [...]