Știri
Știri din categoria Politică
Absența publică a lui Peter Szijjarto după eșecul electoral al Fidesz a fost spartă de apariții în echipamentul FK Csíkszereda, un detaliu care readuce în discuție legăturile politice transfrontaliere din jurul clubului din România, potrivit Libertatea.
Ministrul de externe al Ungariei a ieșit brusc din atenția publică după ce partidul Fidesz a pierdut alegerile, iar în mod neobișnuit pentru stilul său, a încetat să mai posteze pe rețelele sociale, schimbând doar fotografia de fundal de pe Facebook.
Jurnalistul și politologul Dominik Hejj a publicat pe 16 aprilie imagini cu Szijjarto în Dunakeszi, localitatea sa natală. Telex și Onet relatează că acesta a fost văzut făcând jogging îmbrăcat în echipamentul sportiv al FK Csíkszereda, club din Transilvania despre care Hejj afirmă că a fost „reactivat de apropiații Fidesz în 2012”.
„Telex l-a găsit pe ministru. A fost văzut alergând în Dunakeszi, îmbrăcat în echipamentul sportiv al FK Csíkszereda, club de fotbal din Transilvania, reactivat de apropiații Fidesz în 2012.”
Apariția ministrului în echipamentul unei echipe din România funcționează ca un semnal de continuitate a unor conexiuni politice și simbolice, chiar într-un moment în care cercul apropiat al premierului Viktor Orban ar fi evitat expunerea publică după ce acesta a recunoscut „înfrângerea dureroasă”, notează Libertatea.
În același timp, clubul invocat are o încărcătură de imagine: FK Csíkszereda a fost fondat în 1904 și este prezentat drept cel mai vechi club de fotbal încă în activitate din primele două ligi ale României.
Libertatea mai arată că Szijjarto a mai apărut în echipamentul formației și în decembrie, la New York, când participa la summit-ul NATO.
În ianuarie, ministrul a anunțat că va plăti amenda primită de FK Csíkszereda pentru afișarea simbolurilor secuiești și maghiare pe stadion, la meciul cu FC Botoșani, potrivit transtelex.ro.
În material este menționat și faptul că Szijjarto este asociat cu legăturile regimului Orban cu Kremlinul, în contextul unor înregistrări despre discuții telefonice frecvente cu Serghei Lavrov, ministrul de externe al Rusiei, în care ar fi împărtășit detalii despre dezbateri din întâlnirile miniștrilor UE.
Pe linie biografică, Szijjarto s-a alăturat Fidesz în 1998 și este ministru de externe din 23 septembrie 2014. În zona sportivă, Libertatea notează că a devenit anul trecut președintele clubului ungar Honved, care urma să beneficieze de 10,4 milioane de euro (aprox. 52 milioane lei) printr-un program guvernamental pentru renovări la sala de sport și o parte din facilitățile academiei.
Recomandate
Discursul Dianei Șoșoacă la forumul de la Sankt Petersburg ridică un risc de imagine și de politică externă pentru România , prin mesajele anti-Ucraina și atacurile la adresa instituțiilor de la București, într-un cadru în care Vladimir Putin a reacționat public, potrivit Mediafax . Europarlamentara și lidera partidului S.O.S. România a vorbit la Forumul Economic Internațional de la Sankt Petersburg , supranumit „Davosul Rusiei”, adresându-se direct președintelui rus. În debut, Șoșoacă a spus că „poporul român nu vă urăște” și că „vrea pace cu Rusia”. În intervenția sa, ea a criticat sprijinul acordat Ucrainei și a susținut că România ar fi „condusă de la Bruxelles”. Un moment notat în sală a fost afirmația potrivit căreia România „nu are președinte”, când Putin, prezent în audiență, a râs. Mesaje politice și contradicția cu realitatea instituțională Declarațiile despre lipsa unui președinte contrazic situația de la București: funcția este ocupată de Nicușor Dan , care a câștigat alegerile din mai 2025, mai arată publicația. În același context, Mediafax amintește că partidul condus de Diana Șoșoacă a început procedura de suspendare a președintelui Nicușor Dan. Șoșoacă s-a prezentat drept președinta S.O.S. România, pe care l-a descris ca fiind „singura opoziție” din România. Atac la Ucraina și elogii pentru Rusia, cu reacții din sală În discurs, europarlamentara a invocat un episod din 2023, când președintele ucrainean Volodimir Zelenski urma să se adreseze Parlamentului României, susținând că s-a opus intervenției acestuia și că „l-a scos din Parlamentul României”. Potrivit relatării, Putin a râs și în timpul acestei afirmații. Totodată, Șoșoacă a transmis mesaje elogioase la adresa Rusiei și a poporului rus, afirmând că România și Europa ar trebui să coopereze cu Moscova, și a încheiat cu un atac la adresa președintei Comisiei Europene, Ursula von der Leyen. Răspunsul lui Putin: evită politica internă, introduce un mesaj religios La final, Vladimir Putin i-a mulțumit Dianei Șoșoacă și a spus că nu poate și nu vrea să comenteze „afacerile interne ale României”. A continuat însă cu un mesaj cu tentă religioasă, invocând faptul că Rusia și România sunt țări majoritar ortodoxe și cerând să fie transmise „cele mai calde salutări” ortodocșilor din România. Discursul are loc pe fondul războiului din Ucraina și al izolării tot mai accentuate a Moscovei față de statele occidentale, în contextul desfășurării forumului de la Sankt Petersburg. [...]
Nominalizarea unui premier „independent” arată blocajul de majoritate și prelungește incertitudinea politică , după ce niciun partid nu a venit la consultări cu o majoritate parlamentară conturată, potrivit News . Președintele Nicușor Dan a spus, vineri, că prima opțiune a fost un guvern politic, însă contradicțiile dintre partide au făcut „logică” desemnarea unui premier independent de formațiunile parlamentare. Șeful statului a făcut declarațiile în Muntenegru, explicând contextul în care l-a nominalizat pe Eugen Tomac să formeze guvernul. În evaluarea sa, lipsa unei majorități conturate la consultări a împins procesul spre o soluție care să reducă dependența directă de negocierile dintre partide. De ce Tomac și nu un tehnocrat Nicușor Dan a argumentat că, „contrar aparențelor”, politica este „o meserie” care presupune capacitate de negociere și interacțiune cu partidele, competențe care se acumulează în timp. Într-un „context complicat”, inclusiv pe fondul destrămării unei coaliții, președintele a spus că a considerat „un politician” o opțiune mai potrivită decât „un economist” fără experiență politică. Criteriul invocat: independența față de partidele parlamentare Întrebat de ce l-a ales pe Eugen Tomac, președintele a indicat independența acestuia față de partidele parlamentare drept motivul principal: „Cred că din spectrul politic, dată fiind independenţa lui faţă de partidele parlamentare, e opţiunea cea mai bună.” Ce semnal transmite decizia în plan politic Mesajul central al președintelui este că partidele nu au reușit să livreze o formulă de majoritate la consultări, ceea ce mută presiunea pe premierul desemnat să construiască sprijin parlamentar. În absența unor detalii suplimentare în informațiile disponibile, nu este clar ce calendar sau ce pași concreți urmează pentru conturarea majorității și a structurii guvernului. [...]
Nicușor Dan mută „testul” de popularitate din sondaje la votul de peste patru ani , într-un mesaj care încearcă să reducă presiunea politică imediată și să fixeze un orizont de evaluare pe termen lung, potrivit news.ro . Președintele a comentat vineri cifrele din sondaje la un an de mandat, admițând existența unei nemulțumiri în societate și faptul că alegerile cresc așteptările. În declarațiile sale, șeful statului a insistat că verdictul public trebuie raportat la scrutin, nu la măsurători intermediare, și că așteptările generate de ciclurile electorale nu pot fi întotdeauna satisfăcute „într-un termen potrivit”. „Tot timpul cetățenii au dreptate când te evaluează. Eu încerc să le explic, prin dumneavoastră, de cele mai multe ori, cum văd eu România, administrația, ce am făcut, ce n-am făcut. Evident că este o nemulțumire în societate și alegerile generează așteptări. Nu totdeauna aceste așteptări au un termen potrivit de realizare.” Ce semnal transmite despre ritmul guvernării Mesajul lui Nicușor Dan sugerează o delimitare între presiunea de moment din sondaje și calendarul politic formal, cu accent pe ideea că rezultatele unei administrații se judecă în timp. În același registru, președintele a spus că „evaluarea se va face la vot, peste patru ani”, fără a oferi detalii despre cifrele concrete din sondaje sau despre măsuri punctuale care ar urma să răspundă nemulțumirilor invocate. Contextul declarației Declarația a fost făcută la un an de la preluarea mandatului de președinte și vine pe fondul discuțiilor publice despre nivelul de încredere reflectat în sondaje. Informațiile prezentate de news.ro nu includ date numerice sau numele institutelor de sondare, astfel că amploarea „nemulțumirii” rămâne necuantificată în acest material. [...]
Apariția Dianei Șoșoacă alături de Ilan Șor, un fugar sancționat internațional, ridică un risc de reputație și vulnerabilitate politică pentru România, în contextul în care oligarhul pro-rus a folosit întâlnirea pentru a o promova public, potrivit Digi24 . Ilan Șor, condamnat la 15 ani de închisoare în Republica Moldova și aflat în prezent în Federația Rusă, a publicat fotografii în care apare „cordial” alături de eurodeputata română Diana Șoșoacă , pe care o prezintă drept „viitorul președinte al României libere”. Imaginile au fost realizate la Forumul Economic Internațional de la Sankt Petersburg , unde vineri este așteptat să vorbească Vladimir Putin. În mesajul postat pe rețelele sociale, Șor a scris: „Cu Diana Șoșoacă, viitorul președinte al României libere”, alăturând fotografii în care cei doi apar ținându-se de gât și zâmbind, din incinta forumului, relatează NewsMaker, potrivit News.ro. Context: invitație la forum și anturajul din jurul lui Șor Diana Șoșoacă a anunțat că participă la forum la invitația Administrației Prezidențiale a Federației Ruse și a descris prezența sa la Sankt Petersburg drept „o mână întinsă în favoarea păcii și a dialogului”. Tot acolo, Șoșoacă a apărut joi alături de Marina Tauber, apropiată a lui Ilan Șor, fostă deputată, care este dată în căutare internațională și are de ispășit în Republica Moldova o pedeapsă de 7 ani și jumătate de închisoare. Cine este Ilan Șor și de ce contează asocierea Conform informațiilor prezentate, Ilan Șor a fugit din Republica Moldova în vara lui 2019, stabilindu-se inițial în Israel, iar din februarie 2024 se află în Federația Rusă. În aprilie 2023, Curtea de Apel l-a condamnat la 15 ani de închisoare în dosarul „Frauda bancară”, sentință menținută în decembrie 2024 de Curtea Supremă de Justiție. Șor figurează pe listele de sancțiuni ale SUA, Marii Britanii, Canadei și UE pentru legături cu Kremlinul și tentative de destabilizare a Republicii Moldova. În acest context, folosirea unei imagini publice din România pentru mesaje politice de tip „viitorul președinte” poate amplifica miza reputațională și sensibilitatea subiectului, inclusiv prin asocierea cu un actor sancționat. Forumul de la Sankt Petersburg și mesajele proruse La Sankt Petersburg au fost prezenți și Igor Dodon, Vasile Tarlev, Oleg Ozerov și Victoria Furtună, toți considerați proruşi. În cadrul forumului, Dodon a cerut renunțarea la sancțiunile antirusești, reluarea negocierilor cu Gazprom și deschiderea curselor aeriene directe cu Moscova, propuneri pe care Guvernul de la Chișinău le-a calificat drept „regretabile”. [...]
Desemnarea lui Eugen Tomac ca premier deschide o fereastră pentru un guvern tehnocrat, dar miza rămâne majoritatea din Parlament , avertizează primarul Buzăului, Constantin Toma , într-o declarație relatată de G4Media . În opinia edilului PSD, numirea este „bună” doar în lipsa unei alternative, iar succesul depinde de componența echipei și de capacitatea de a strânge voturile necesare. Toma spune că, dincolo de numele premierului desemnat, „problema este cu cine se va prezenta” în fața Parlamentului, sugerând că o formulă mixtă – premier tehnocrat cu miniștri politici – ar fi nefuncțională. „Dacă este un tehnocrat cu miniștri politici, nu cred că va funcționa absolut deloc. Cu miniștri tehnocrați, să nu aibă legătură cu niciun partid.” Ce variantă de guvern vede Constantin Toma Primarul Buzăului indică două direcții, cu accent pe stabilitatea politică necesară votului de încredere: un executiv tehnocrat , cu miniștri tehnocrați „fără legătură cu niciun partid”; o coaliție largă PSD–PNL–USR–UDMR , pe care o numește „varianta cea mai bună”, dar cu o condiție explicită: fără Sorin Grindeanu la conducerea PSD. „Ar trebui să fie PSD-PNL-USR-UDMR, fără Sorin Grindeanu președinte la PSD și ar fi armonie totală.” Contextul instituțional: termenul de 10 zile pentru vot Președintele României, Nicușor Dan, l-a desemnat joi pe europarlamentarul Eugen Tomac pentru funcția de premier. Potrivit Constituției, candidatul la funcția de prim-ministru trebuie să ceară în termen de 10 zile votul de încredere al Parlamentului asupra programului și a listei Guvernului. Declarațiile lui Constantin Toma sunt transmise de Agerpres, preluate de G4Media. [...]
Autoritățile au evacuat preventiv o zonă din Portul Constanța înainte ca o dronă navală să explodeze , iar președintele Nicușor Dan spune că statul va menține „un nivel ridicat de vigilență”, în contextul unui mediu de securitate „sensibil” la granița cu războiul din Ucraina, potrivit Antena 3 . Nicușor Dan a transmis mesajul vineri, în timp ce se afla în drum spre Muntenegru cu avionul Spartan. El afirmă că a fost informat despre incident și că ține legătura cu premierul interimar Ilie Bolojan și cu Ministerul Apărării Naționale . „Forțele de ordine și structurile de securitate au acționat prompt și au evacuat preventiv zona înainte de explozie, iar până în prezent nu sunt indicii că ar fi existat victime.” Impact operațional: protecția infrastructurii portuare și ancheta asupra breșei de securitate Președintele spune că prioritatea autorităților „a fost și rămâne protejarea vieților omenești și securitatea infrastructurii portuare”. În paralel, sunt analizate circumstanțele în care drona a ajuns în port și „eventualele riscuri suplimentare”, urmând ca instituțiile responsabile să comunice pe măsură ce ancheta avansează. Context: al doilea incident pe litoral în această săptămână În același mesaj, Nicușor Dan plasează explozia în seria incidentelor recente de pe litoral: după descoperirea unei mine marine între Vama Veche și 2 Mai, „care se adaugă incidentului de la Galați”. Președintele leagă aceste evoluții de războiul declanșat de Rusia împotriva Ucrainei și afirmă că România, ca stat membru NATO cu ieșire la Marea Neagră, va continua cooperarea cu aliații și va lua „toate măsurile necesare” pentru protejarea cetățenilor și a intereselor naționale. [...]
