Știri
Știri din categoria Politică
Votul la moțiunea PSD–AUR devine incert după ce cei 16 parlamentari intrați în Legislativ pe listele Partidului Oamenilor Tineri (POT), reuniți acum în grupul „Uniți pentru România”, spun că ar putea să nu susțină demersul în plen, deși l-au semnat, potrivit Mediafax.
Grupul condiționează votul de existența „unei soluții clare pentru guvernare” și transmite că, în lipsa acesteia, nu va vota moțiunea de cenzură depusă de PSD și AUR împotriva Guvernului condus de Ilie Bolojan. Miza este ridicată, pentru că voturile lor pot deveni decisive la scrutinul programat pe 5 mai.
Poziția vine după ce, cu o zi înainte, Anamaria Gavrilă a afirmat că parlamentarii pe care îi coordonează au semnat moțiunea, dar a cerut ca PSD și AUR „să își asume guvernarea” înainte de vot. În acest context, semnarea documentului nu mai este un indicator sigur pentru rezultatul din plen.
Moțiunea a fost citită miercuri în plenul reunit, iar dezbaterea și votul au fost stabilite pentru marți, 5 mai, de la ora 11:00. Votul va fi secret, cu bile. Documentul este inițiat de PSD, AUR și PACE – Întâi România și a fost semnat de peste 250 de parlamentari.
Pentru adoptare sunt necesare 233 de voturi (majoritatea parlamentarilor). Conform calculelor prezentate, Guvernul Bolojan poate rămâne în funcție dacă cel puțin 22 dintre semnatari nu votează efectiv moțiunea în plen, ceea ce face relevantă poziționarea grupului „Uniți pentru România” înaintea votului.
Recomandate
AUR își asumă o înțelegere punctuală cu PSD pentru moțiune, dar mizează pe anticipate , iar europarlamentarul Gheorghe Piperea admite că în partid au existat rezerve față de asocierea cu social-democrații, potrivit Digi24 . Piperea spune că AUR nu intenționează să intre într-un guvern condus de „oricare dintre aceste patru partide” care au făcut parte din actuala coaliție și indică drept „următor pas” alegerile anticipate, despre care afirmă că ar putea fi susținute și de PNL și USR. În același timp, el descrie poziția președintelui Nicușor Dan drept „singura mare necunoscută” în ecuația politică. Miza: moțiunea ca instrument pentru anticipatele dorite de AUR În declarațiile pentru Digi24.ro, europarlamentarul AUR susține că „principalul partid” care vrea anticipate este AUR și invocă faptul că formațiunea ar fi „peste 35% în sondaje”. El afirmă, de asemenea, că PNL și USR ar dori anticipate „cel puțin implicit”, în timp ce PSD ar fi singurul actor „neinteresat” de acest scenariu. Critica la adresa PSD și condiționarea responsabilității guvernării Piperea își justifică reticența față de PSD printr-o critică frontală, pe care o leagă și de actualul premier Ilie Bolojan . În logica sa, PSD ar fi „sistemul” și „principalul vinovat” pentru situația din România, iar o eventuală asociere cu PSD ar însemna, de fapt, o asociere cu partidul care „l-a creat pe Bolojan”, pentru că l-ar fi susținut pentru funcția de premier și nu ar fi votat la moțiunile anterioare împotriva lui. În același registru, Piperea spune că, dacă PNL a anunțat că trece în opoziție în cazul în care moțiunea trece, atunci PSD ar rămâne singurul care ar putea „să își asume această responsabilitate”, sugerând că social-democrații ar trebui să propună premierul, pe Sorin Grindeanu. „Strâmbări din nas” în AUR și riscul politic pentru PSD dacă moțiunea eșuează Întrebat despre nemulțumiri interne în AUR față de înțelegerea cu PSD, Piperea afirmă că au existat „niște strâmbări din nas” pe care le consideră „corecte”, tocmai din cauza istoricului și rolului atribuit PSD în menținerea lui Bolojan la Palatul Victoria. Pe de altă parte, el avertizează că o respingere a moțiunii ar însemna că PSD „se va fi făcut de râs” și ar duce la „punți distruse” între PSD și PNL, respectiv PSD și USR. În această dinamică, Piperea susține că AUR ar fi „câștigătorul” crizei politice „fără să facă nimic”, prin simpla așteptare. [...]
AUR își lasă deschisă opțiunea de a susține un guvern minoritar , inclusiv unul condus de Ilie Bolojan, în timp ce partidul rămâne co-semnatar al moțiunii de cenzură împotriva aceluiași Executiv, potrivit Adevărul . Mesajul transmis de George Simion indică o repoziționare tactică într-un moment de instabilitate politică, cu efect direct asupra predictibilității guvernării. Simion a spus miercuri, 29 aprilie, că ideea unui guvern de „reconciliere națională” este „generoasă” și că AUR ar putea susține din Parlament o astfel de formulă. Declarația a fost făcută într-o intervenție la Gândul , unde liderul AUR a afirmat: „Ne vedem la guvernare”. Discuții cu USR și PNL, inclusiv despre susținerea lui Bolojan Liderul AUR a confirmat că a avut discuții „cu toate partidele”, inclusiv cu USR și PNL, iar în aceste întâlniri s-a vorbit și despre posibilitatea de a-l susține pe Ilie Bolojan. Simion a susținut că întâlnirile nu au fost ascunse și că l-au ajutat să înțeleagă pozițiile și intențiile celorlalți lideri politici. În același context, el a afirmat că i s-ar fi cerut sprijin pentru menținerea lui Bolojan, în logica unui guvern minoritar: „Vor să își atingă niște obiective politice, de exemplu voiau să îl țină în continuare pe Ilie Bolojan și voiau să existe o participare a noastră în susținerea acestui guvern minoritar.” În paralel, AUR rămâne semnatar al moțiunii de cenzură împotriva Guvernului Bolojan În aceeași zi, moțiunea de cenzură depusă de grupurile parlamentare ale PSD, AUR și PACE – „Întâi România” împotriva Guvernului Bolojan, semnată de 253 de parlamentari, a fost prezentată în plenul reunit al Parlamentului. În textul moțiunii, Guvernul este acuzat că reforma promovată de premierul Bolojan ar fi „un eșec administrativ” și sunt criticate măsurile care ar fi afectat direct categoriile vulnerabile, în condițiile în care PSD se afla la guvernare când a aprobat tăierile, conform materialului citat. Documentul menționează și controversa legată de termenul „șobolan” folosit de premier în discursul public, în referire la companiile de stat. De ce contează Semnalul dublu – disponibilitate de susținere parlamentară pentru un guvern minoritar, dar și participare la demersul de demitere – complică ecuația majorităților și crește incertitudinea privind stabilitatea Executivului. În lipsa unor detalii suplimentare în material despre un acord concret sau un calendar de negocieri, rămâne neclar dacă discuțiile invocate de Simion pot produce o formulă funcțională de guvernare. [...]
PNL își condiționează rămânerea la guvernare de ieșirea din coaliția cu PSD , în scenariul în care moțiunea de cenzură va trece, potrivit declarațiilor premierului Ilie Bolojan , citate de News . Mesajul fixează o linie de negociere cu impact direct asupra stabilității guvernamentale și a formulei majorității parlamentare după vot. Bolojan a fost întrebat, miercuri seară, la TVR, ce va face PNL dacă președintele Nicușor Dan va propune, după moțiune, un nou guvern format din partidele pro-europene. Premierul a spus că PNL poate rămâne la guvernare, dar „nu mai poate fi într-o coaliție cu PSD”, precizând că partidul își va lua mandatul de la conducerea PNL înainte de consultările cu președintele. Linia roșie: fără „coaliție cu PSD” În intervenția sa, Bolojan a legat poziția PNL de „deciziile care au fost deja luate” în partid și a respins ideea unei guvernări în care liberalii ar „achita nota de plată” în condițiile impuse de PSD, inclusiv cu un premier de tip „marionetă”, după cum s-a exprimat. Alternativa: „pol de modernizare” din opoziție Premierul a indicat și un scenariu de rezervă: trecerea PNL în opoziție și încercarea de a construi „un pol al modernizării” împreună cu alte forțe politice. În acest context, el a susținut că „niciun partid nu este condamnat să fie veșnic la guvernare”, deși a reiterat că opțiunea principală rămâne guvernarea, dacă aceasta permite implementarea obiectivelor asumate. Ce urmează în Parlament Moțiunea de cenzură PSD–AUR a fost citită miercuri în plenul comun al Camerei Deputaților și Senatului de liderul senatorilor AUR, Petrișor Peiu. Dezbaterea și votul sunt programate pentru marțea viitoare. Moțiunea este inițiată de 254 de deputați și senatori, potrivit anunțului făcut în plen. [...]
Vicepremierul Oana Gheorghiu leagă disputa politică despre reforma companiilor de stat de istoricul privatizărilor , susținând că moțiunea de cenzură depusă de PSD și AUR folosește tema „patrimoniului public” în mod manipulator, în condițiile în care privatizări și listări au fost făcute în trecut chiar cu implicarea unor actori politici care critică acum Guvernul, potrivit Antena 3 . Într-o postare pe Facebook, Oana Gheorghiu afirmă că PSD și AUR încearcă să transforme „o discuție echilibrată despre reforma companiilor de stat” într-o „campanie de isterizare publică”, acuzându-le că amestecă deliberat situații diferite (companii deja listate, companii doar analizate, companii în reformă sau cu probleme structurale) pentru a susține ideea unei „vânzări pe ascuns”. Miza: credibilitatea acuzațiilor privind „listarea activelor strategice” Vicepremierul spune că moțiunea de cenzură acuză Guvernul Bolojan că pregătește „un tun la adresa patrimoniului public” prin listarea unor active strategice la companii de stat, însă își construiește contraargumentul pe ideea că privatizările și listările invocate au precedente politice, inclusiv în perioade în care PSD a fost la guvernare. În același mesaj, ea susține că reforma companiilor de stat „nu înseamnă lichidarea patrimoniului public”, „nu înseamnă cedarea controlului” și „nu înseamnă vânzare pe ascuns”, ci „ca statul să devină un proprietar responsabil”. Exemplele invocate: privatizări/listări sub guverne PSD și roluri atribuite lui Petrișor Peiu Oana Gheorghiu enumeră o serie de privatizări și listări pe care le atribuie PSD, asociindu-le cu numele premierilor din perioadele respective: privatizarea Sidex Galați (Adrian Năstase); listarea și privatizarea Petrom (Adrian Năstase); privatizarea Distrigaz Sud și Distrigaz Nord (Adrian Năstase); listarea Nuclearelectrica (Victor Ponta); listarea Romgaz (Victor Ponta); listarea Electrica (Victor Ponta); listarea Hidroelectrica (Marcel Ciolacu). Separat, vicepremierul indică trei situații în care îl menționează pe Petrișor Peiu (AUR) în legătură cu companii de stat și procese de privatizare: membru în Consiliul de Administrație al Romtelecom la momentul privatizării companiei; președinte al Sidex Galați cu câteva luni înainte de privatizare; administrator special în contextul relansării privatizării Electroputere Craiova. Ce urmează Din informațiile prezentate nu rezultă detalii despre calendarul sau forma concretă a reformei companiilor de stat ori despre ce active ar urma să fie vizate, dincolo de disputa politică declanșată de moțiunea de cenzură. În schimb, mesajul vicepremierului fixează linia de apărare a Guvernului: separarea reformei de ideea de „vânzare” și mutarea dezbaterii pe istoricul deciziilor de privatizare și listare. [...]
Vicepremierul Oana Gheorghiu acuză PSD și AUR că folosesc moțiunea de cenzură pentru a distorsiona reforma companiilor de stat , prezentând analize și opțiuni de piață ca „decizii deja luate” și alimentând temeri legate de privatizări și pierderea controlului statului, potrivit News . Într-o postare pe Facebook, Gheorghiu susține că moțiunea PSD–AUR încearcă să transforme „o discuție echilibrată” despre reforma companiilor de stat într-o campanie de „isterizare publică”, bazată pe „manipulare și știri false”. Ea afirmă că, „contrar aberațiilor din textul moțiunii”, reforma nu ar însemna „lichidarea patrimoniului public”, „cedarea controlului” sau „vânzare pe ascuns”. Miza: reforma companiilor de stat și instrumentele de piață Vicepremierul spune că autorii moțiunii amestecă deliberat companii „foarte diferite”, aflate în stadii diferite (de la companii deja listate la companii analizate exploratoriu, companii strategice sau din industria de apărare), pentru a crea impresia unei operațiuni „generale și netransparente” împotriva interesului public. În același registru, Gheorghiu acuză că o „analiză exploratorie” sau o „opțiune teoretică” este prezentată ca și cum ar fi o decizie adoptată și pusă în aplicare, ceea ce ar echivala, în opinia ei, cu o dezinformare intenționată. Exemplul invocat: „accelerated bookbuilding” (ABB) Gheorghiu indică drept exemplu modul în care este descris mecanismul „accelerated bookbuilding” (ABB) – o procedură folosită pe piețele de capital pentru vânzarea rapidă de acțiuni către investitori – despre care afirmă că este prezentat „propagandistic” ca „ocolirea Bursei”, „piață neagră” sau „cadou” pentru „cercuri obscure”. Ea mai spune că sunt folosite nume cu „încărcătură publică și emoțională” – precum CEC Bank, Hidroelectrica , Romgaz sau SALROM – pentru a construi panică, nu pentru o dezbatere despre politica de proprietate a statului și rolul pieței de capital. Acuzația de ipocrizie: privatizări și listări din trecut În mesajul său, vicepremierul atacă și credibilitatea PSD pe tema privatizărilor, enumerând exemple de privatizări și listări realizate în perioade în care partidul s-a aflat la guvernare (Sidex Galați, Petrom , Distrigaz Sud și Distrigaz Nord, Nuclearelectrica, Romgaz, Electrica, Hidroelectrica). În același context, îl menționează pe Petrișor Peiu, asociat AUR, în legătură cu roluri avute în perioade legate de privatizări (Romtelecom, Sidex Galați, Electroputere Craiova). Mesaj politic și apel către parlamentari Gheorghiu califică moțiunea drept „un atac asupra României” și afirmă că este „cu atât mai grav” cu cât confuzia ar fi întreținută de un partid care „a fost la guvernare până alaltăieri” și „știe foarte bine adevărul”. Ea cere ca dezbaterea publică să se bazeze pe „fapte” și „documente”, nu pe „isterie” și „panică”, și face un apel către semnatarii moțiunii să pună „interesul României” înaintea intereselor de partid. [...]
UDMR își condiționează participarea la viitoarea formulă guvernamentală de excluderea oricărei susțineri din partea AUR , iar această linie roșie poate complica negocierile de după moțiunea de cenzură din 5 mai , într-un moment în care este discutată inclusiv varianta unui guvern minoritar, potrivit News . Vicepremierul Tanczos Barna a spus miercuri seară că UDMR este dispus să susțină și un guvern minoritar, dacă există un acord politic pentru susținerea lui, însă „inacceptabil” pentru formațiune ar fi să facă parte dintr-o construcție „care să aibă în orice formă susținerea AUR”. Ce se întâmplă după moțiune Tanczos Barna a indicat că, după votul moțiunii de cenzură, în funcție de rezultat, vor începe consultările și negocierile între partidele care pot forma o coaliție. În acest context, el a vorbit despre două piste: menținerea „coaliției de patru”, despre care a spus că mai are „șanse teoretice”; varianta unui guvern minoritar, care ar putea funcționa doar pe baza unui acord politic de susținere. Moțiunea de cenzură împotriva Guvernului Bolojan urmează să fie votată pe 5 mai, iar vicepremierul a afirmat că „săptămâna viitoare”, după rezultat, se va vedea poziționarea fiecărui partid și vor exista „mai multe runde de discuții” pentru formarea unei coaliții. De ce contează poziția UDMR Prin excluderea explicită a oricărei formule care ar depinde, chiar și indirect, de AUR, UDMR își restrânge opțiunile de negociere pentru perioada post-moțiune. Într-un scenariu de guvern minoritar, condiția devine relevantă pentru arhitectura parlamentară a unei majorități de susținere și pentru tipul de acord politic care ar putea fi construit. [...]
