Știri
Știri din categoria Politică

Parlamentul Israelului a adoptat o lege privind pedeapsa cu moartea pentru teroriști, potrivit BILD, care relatează că votul final a avut loc luni, la Ierusalim, în a treia și ultima lectură.
Legea a fost aprobată cu 62 de voturi pentru și 48 împotrivă, cu o abținere; nouă deputați din totalul de 120 nu au fost prezenți. Publicația notează că și premierul Benjamin Netanyahu a votat în favoarea proiectului, inițiat de partidul de extremă dreapta Otzma Yehudit, parte a coaliției de guvernare.
Actul normativ vizează introducerea pedepsei cu moartea pentru infractori palestinieni condamnați pentru uciderea israelienilor din motive considerate „teroriste”. Textul legii prevede pedeapsa capitală sau închisoarea pe viață pentru oricine „provoacă în mod intenționat moartea unei persoane cu scopul de a face rău unui cetățean sau rezident israelian, cu intenția de a pune capăt existenței statului Israel”.
O componentă importantă a aplicării ține de tribunalele militare din Cisiordania ocupată: palestinienii condamnați de un astfel de tribunal pentru un atac mortal, încadrat drept „act terorist”, ar urma să se confrunte, ca regulă, cu pedeapsa cu moartea. Legea permite totuși reducerea pedepsei la detenție pe viață „în circumstanțe speciale”.
Înainte de vot, activiști au anunțat că vor contesta legea în instanță, iar organizația israeliană pentru drepturile omului Asociația pentru Drepturile Civile în Israel a depus, potrivit propriei declarații, o plângere la Curtea Supremă. În plan mai larg, BILD consemnează și reacții critice internaționale, pe fondul faptului că în Israel pedeapsa cu moartea este, în practică, neaplicată de decenii, ultima execuție fiind cea a lui Adolf Eichmann, în 1962.
Recomandate

Traian Băsescu avertizează că întârzierea formării unui guvern „cu puteri depline” poate bloca reforme și bani europeni , într-un context în care, spune el, Ilie Bolojan este privit de mulți drept „un soi de Mesia”, potrivit Digi24 . Fostul președinte a declarat la B1 TV că, dincolo de calculele politice și electorale, „vital pentru România este să aibă guvern în deplinătatea funcțiunilor sale”, inclusiv pentru a putea emite ordonanțe. În același timp, Băsescu a susținut că Bolojan „probabil” își prioritizează propria candidatură, în timp ce statul are urgențe care nu pot fi gestionate de un executiv provizoriu sau minoritar. Miza: PNRR și decizii care cer un executiv cu mandat complet Băsescu a legat explicit nevoia unui guvern cu puteri depline de capacitatea României de a adopta legi și de a lua decizii considerate esențiale pentru Planul Național de Redresare și Reziliență (PNRR). El a dat ca exemplu legea salarizării, despre care a spus că este o obligație în PNRR și a pus sub semnul întrebării cum ar putea fi trecută de un guvern fără autoritate deplină. Tot ca exemplu de decizie dificil de asumat de un guvern interimar, Băsescu a invocat mandatul pentru semnarea a „8,3 miliarde de euro” pentru dotarea armatei, întrebând cum ar putea fi acordat în condițiile unui executiv provizoriu, cu miniștri interimari. „Noi riscăm să pierdem foarte mulţi bani, miliarde, şi ei cred că nu vor răspunde pentru treaba asta.” Critica către partide: interesul electoral înaintea interesului național În declarațiile sale, fostul șef al statului a indicat PSD și PNL ca actori care, în opinia lui, nu ar înțelege prioritățile României în acest moment și ar pune pe primul plan interesele de partid sau personale, prin „refuzul de a relua discuțiile”. Băsescu a susținut că liderii politici ar trebui să accepte costuri electorale atunci când situația o cere, invocând criza economică din 2008 și măsurile din 2010, despre care a spus că și le-a asumat împreună cu premierul Emil Boc pentru „restabilirea echilibrelor macroeconomice”, cu costuri politice. Ce urmează: consultări la Cotroceni În același context, partidele au fost convocate luni la Palatul Cotroceni de către președintele Nicușor Dan, care a anunțat că întrebarea centrală va fi: „Ce majoritate se formează?”. [...]

Nicușor Dan o aduce pe Martina Orlea în Departamentul de Securitate Națională , o numire care indică o consolidare a echipei prezidențiale cu profil de strategie și comunicare digitală, potrivit HotNews . Președintele a semnat vineri decretul, iar Orlea își începe mandatul de consilier de stat de luni, conform unor surse oficiale citate de publicație. Ce înseamnă numirea, dincolo de funcție Orlea va activa în cadrul Departamentului de Securitate Națională. Informația relevantă pentru zona de politici publice este că, din datele prezentate, noua consilieră vine dintr-o zonă preponderent operațională – campanii politice, organizare de voluntari și instrumente de targetare – nu dintr-un traseu clasic administrativ sau diplomatic. Cine este Martina Orlea și ce a făcut în campania din 2025 Potrivit informațiilor preluate de HotNews, Martina Orlea a lucrat în campanii politice de peste șase ani și este specializată în comunicare digitală și „storytelling” (construcția și livrarea coerentă a mesajelor publice). A lucrat la campanii pe trei continente, inclusiv pentru UK Labour, Partidul Democrat din SUA și PAS din Republica Moldova. În campania prezidențială din 2025, ea a condus strategia de digital și voluntari a lui Nicușor Dan, conform aceleiași surse. Proiectul „ Spre Primărie ” și profilul profesional Martina Orlea a lansat proiectul apolitic „Spre Primărie”, descris ca un program de pregătire și susținere pentru candidați noi la primării și consilii locale pentru alegerile locale din 2028, potrivit News.ro. Proiectul este prezentat pe site-ul său: Spre Primărie . În plan profesional, Orlea lucrează din 2021 la compania londoneză Electica , care dezvoltă tehnologii și instrumente de targetare pentru campanii politice; din 2024 ocupă funcția de „chief of staff” (șef de cabinet/coordonator executiv), potrivit informațiilor din articol. La capitolul educație, a absolvit în 2019 Academia de Studii Economice din București (Relații Economice Internaționale, în limba engleză) și are un master în dezvoltare internațională la Hertie School din Berlin, conform profilului său de LinkedIn: LinkedIn . [...]

Premierul interimar Ilie Bolojan cere măsuri structurale pentru disciplina banului public și leagă direct credibilitatea fiscală de felul în care statul își plătește și își controlează demnitarii și managerii, potrivit G4Media . Bolojan a spus vineri că statul „trebuie să ia niște măsuri structurale” și „să nu își mai bată joc de banul public”, argumentând că oamenii sunt mai puțin dispuși să-și plătească taxele dacă văd salarii mari în companii sau bănci de stat fără performanță în spate. Declarațiile au fost făcute la HotNews, iar informația este transmisă de Agerpres. „Trebuie să lucrăm la niște măsuri structurale și să nu ne mai batem joc de banul public.” În același context, premierul interimar a susținut că guvernanții trebuie să le spună oamenilor „adevărul” despre ce se poate și ce nu se poate face, avertizând asupra riscului promisiunilor nerealiste. Ca exemplu, Bolojan a invocat cazul Greciei și al partidului Syriza, despre care a afirmat că a promis „soluții deosebite”, a ajuns la guvernare prin alianțe politice și a dus țara „într-o fundătură” după un referendum împotriva unor măsuri de plată a datoriilor. Atac la PSD: „în spate, la șurubăreală” Bolojan a lansat și o critică la adresa PSD, afirmând că partidul ar vrea să participe la guvernare, dar fără asumare publică. „Pe ai noștri, cei de la PSD – vor să fie în guvernare, dar nu în față, ci în spate, la șurubăreală. Nu merge această chestiune.” [...]

Disputa despre vânzarea participațiilor statului la companii listate reaprinde tema transparenței și a accesului investitorilor de retail , după ce liderul senatorilor AUR, Petrișor Peiu , a criticat public propunerile Oanei Gheorghiu privind „dosarul companiilor de stat”, potrivit Mediafax . Peiu a făcut diferența între ceea ce numește o „greșeală” și o problemă „mai gravă”, într-o intervenție în emisiunea „Off the Record” a Sorinei Matei. În opinia sa, este „ridicol” să fie listate companii care sunt deja listate, iar propunerea ca statul să vândă pachete de acțiuni ar intra la categoria erorilor de abordare. „Pe lângă faptul că era ridicol să listezi niște companii care sunt deja listate, propune vânzarea de către stat a unor pachete de acțiuni. Asta o pot numi greșeală” Ce alternativă propune Peiu: majorare de capital, nu vânzare de pachete ale statului Senatorul AUR susține că „soluția corectă” ar fi fost ca respectivele companii să își majoreze capitalul social și să emită acțiuni noi, care să fie vândute în piață. „Acele companii trebuiau să-și majoreze capitalul social și să emită noi acțiuni care să se vândă în piață” „Problema gravă”: mecanism netransparent și selecție de fonduri de către guvern Peiu afirmă că miza principală nu ține doar de tehnica listării, ci de modul în care ar urma să fie vândute pachetele: nu pe bursă, ci printr-un mecanism pe care îl descrie ca netransparent. În această variantă, fondurile de investiții ar urma să fie selectate de guvern, iar cetățenii români ar fi excluși, potrivit declarațiilor sale. „Statul nu are dreptul să facă asta. Când vinde ceva, trebuie să o facă transparent” În termenii dezbaterii, tema cu impact direct pentru piață este criteriul de transparență și accesul egal la tranzacții atunci când statul își reduce participațiile, mai ales în cazul companiilor deja listate, unde vânzarea pe bursă este, în mod obișnuit, mecanismul care asigură preț public și concurență între cumpărători. [...]

Președintele Nicușor Dan exclude AUR din orice formulă guvernamentală , invocând riscul unui executiv minoritar, potrivit news.ro . Mesajul fixează o limită politică în negocierile pentru formarea unei majorități parlamentare, pe fondul discuțiilor despre scenarii de guvernare și numele viitorului premier. Linia roșie: fără AUR în Executiv Întrebat dacă ia în calcul ca AUR să facă parte din executiv pentru a evita un guvern minoritar, șeful statului a răspuns negativ, conform relatării. Poziția indică faptul că, în logica președintelui, stabilitatea guvernării trebuie obținută printr-o majoritate parlamentară care nu include AUR. Negocierile cu PNL și „varianta de compromis” Președintele a fost întrebat și ce soluție de compromis ar avea în cazul în care PNL ar refuza să susțină un premier tehnocrat sau să ofere majoritate în Parlament pentru un guvern minoritar. Nicușor Dan a evitat să detalieze scenariile, insistând pe ideea că esențială este existența unei majorități. „Întrebare foarte bună. (...) E o întrebare tehnică, cu multe răspunsuri tehnice, cu multe scenarii tehnice în care nu vreau să intru acum. Rămân la afirmația generală, care să fie majoritatea.” Despre Sorin Grindeanu ca premier: „nu pare probabil” În ceea ce privește ipoteza desemnării lui Sorin Grindeanu ca premier, dacă PSD ar strânge o majoritate parlamentară și ar veni cu această propunere, președintele a spus că, în acest moment, scenariul nu pare probabil. „E o ipoteză (...) care în momentul ăsta nu pare probabilă.” [...]

Premierul interimar Ilie Bolojan spune că nu vede „nimic ilegal sau imoral” în demersurile vicepremierului Oana Gheorghiu privind e-mailuri către Autoritatea pentru Digitalizarea României (ADR) și Serviciul de Telecomunicații Speciale (STS) , pe tema unui posibil interes pentru servicii ale unui grup privat german, potrivit Mediafax . Miza politică a episodului este gestionarea acuzațiilor de conflict de interese și a presiunii publice pentru demisie, într-un moment în care se discută formula de guvernare. Bolojan a fost întrebat despre acuzațiile potrivit cărora Gheorghiu ar fi solicitat oficial către ADR și STS informații privind interesul pentru eventuale servicii oferite de un grup privat german, în condițiile în care o firmă din cadrul acestuia ar fi finanțat anterior asociația „Dăruiește Viață”, reprezentată de vicepremier. „Nu consider că doamna Gheorghiu a făcut ceva ilegal sau imoral, întâlnindu-se cu o companie foarte importantă și comunicând cu cei care puteau fi interesați aspecte care puteau fi luate în discuție pentru o posibilă colaborare, fără să pună niciun fel de presiune asupra lor, fără să ascundă întâlnirile sau fără să comunice într-o formă care să fie cumva ascunsă”, a declarat Bolojan, la HotNews. Ce înseamnă, practic, apărarea lui Bolojan Din declarațiile citate, Bolojan își construiește apărarea pe ideea că discuțiile și corespondența cu instituții ale statului, în vederea explorării unei colaborări, nu sunt problematice în sine, atâta timp cât nu există presiuni sau încercări de a ascunde demersurile. În același timp, acuzațiile au alimentat o dispută politică mai largă, în care au apărut solicitări publice de demitere a vicepremierului, pe fondul suspiciunilor legate de legături anterioare între mediul privat invocat și organizația asociată cu Gheorghiu. Context: acuzațiile care au declanșat scandalul Potrivit informațiilor prezentate, vicepremierul ar fi trimis e-mailuri către ADR și STS pentru a testa interesul instituțiilor față de servicii ale unui grup privat german. Controversa vine din faptul că o companie din grup ar fi finanțat anterior asociația „Dăruiește Viață”, reprezentată de Oana Gheorghiu. Mediafax notează că reacția lui Bolojan a venit vineri, după apariția acestor acuzații, iar premierul interimar a spus că „nu este nimic anormal” în astfel de discuții, în condițiile descrise. Ce urmează Din informațiile disponibile în material, subiectul rămâne în zona politică și de integritate publică: pe de o parte, există presiune pentru demisie, pe de altă parte, premierul interimar respinge ideea că ar fi fost încălcată legea sau normele de conduită. Detalii suplimentare despre conținutul exact al e-mailurilor sau despre eventuale verificări instituționale nu apar în textul citat. [...]