Știri
Știri din categoria Politică

Viktor Orbán mizează pe un mesaj de „rezistență” pe fondul riscului de colaps economic, avertizând că Ungaria ar putea ajunge la falimente în administrațiile locale, agricultură și în rândul micilor afaceri, cu efectul unei „economii complet blocate”, potrivit Economica.
În discursul din weekendul trecut, fostul premier a spus că a „terminat cu răbdarea, corectitudinea şi gesturile unilaterale” și a susținut că „forţa conducătoare a rezistenţei naţionale este Fidesz şi aşa va rămâne”, argumentând că partidul său are „cunoştinţele, organizarea, resursele, conducerea şi prezenţa parlamentară” necesare.
Orbán a inclus între prioritățile dreptei pentru toamnă „confruntarea Guvernului cu realitatea” și demascarea „adevăratei naturi a sistemului neocomunist”. În același cadru, el a anticipat un colaps economic, cu falimente în:
scenariu care, în formularea sa, ar duce la o „economie complet blocată”.
Fostul premier a acuzat actualul guvern că ar fi „anulat 16 ani de progres economic” și că ar fi transformat Ungaria într-o „colonie” aflată sub influența Bruxellesului. Textul sursă nu oferă detalii suplimentare despre măsuri concrete sau termene care ar urma acestui mesaj.
Orbán a spus că rolul Fidesz este să-i sprijine pe toți cei dispuși să-și ridice vocea împotriva „autocraţiei” și să lupte, „inclusiv pe cei de stânga”. În același timp, a precizat că este interzisă susținerea oricui acționează împotriva unui alt grup de dreapta, o astfel de activitate fiind descrisă drept „dăunătoare”.
Într-o notă de autoevaluare, Orbán a admis că Fidesz nu a reușit să convingă alegătorii de mesajul de campanie potrivit căruia securitatea este „prioritatea absolută”, criticând campania lungă și „ineficientă”, precum și prezența slabă în mediul digital.
Recomandate

Ungaria își asumă ieșirea din gazul rusesc din octombrie 2027 , mizând pe interconectările existente și pe diversificarea importurilor, într-o repoziționare care ar alinia Budapesta la termenul-limită impus de UE, potrivit Antena 3 . Ministrul Economiei și Energiei, Istvan Kapitany , a declarat că Ungaria „poate respecta reglementările Uniunii Europene” și că va renunța la gazul rusesc într-un an, indicând ca moment de trecere la aprovizionare exclusiv din alte surse luna octombrie 2027. El a făcut trimitere la termenul-limită până la care statele membre UE trebuie să înceteze importurile de gaze naturale din Rusia. Ce se schimbă operațional: infrastructură și prețuri „competitive” Într-un interviu acordat site-ului independent Telex, Kapitany a spus că Ungaria are suficiente conexiuni prin conducte pentru a se aproviziona cu gaze din alte surse, „la prețuri competitive”. În material se precizează că această poziție este prezentată ca o schimbare semnificativă față de linia promovată anterior sub fostul premier Viktor Orban, iar Bloomberg este citat în acest sens. „Dacă situația evoluează așa cum se prefigurează în prezent, aprovizionarea cu gaze a Ungariei poate, și va fi asigurată, din alte surse în luna octombrie 2027.” Dincolo de gaze: reevaluarea proiectului nuclear Paks și diversificarea țițeiului Ministrul a mai afirmat că Guvernul de la Budapesta reanalizează proiectul de extindere a singurei centrale nucleare a țării, atribuit unei companii rusești, și că poartă discuții cu furnizori pentru diversificarea surselor de aprovizionare cu țiței, cu obiectivul de a reduce dependența de petrolul rusesc. În ceea ce privește centrala nucleară Paks , Kapitany a spus că proiectul, care are întârzieri de câțiva ani, este în analiză și că până la sfârșitul anului ar urma să fie luată o decizie privind necesitatea extinderii. El a invocat și progrese tehnologice care ar putea permite prelungirea cu încă 20 de ani a duratei de viață a celor patru reactoare aflate în funcțiune. „Analiza este încă în curs; o vom finaliza până la sfârșitul anului și atunci vom decide dacă Ungaria are nevoie de noi unități nucleare în mixul său energetic.” Context politic și ce urmează Antena 3 notează că declarațiile sunt interpretate ca un semnal de disponibilitate al premierului Peter Magyar de a se distanța de abordarea predecesorului Viktor Orban față de Rusia. Următorul reper concret indicat în material este finalizarea analizei privind Paks până la sfârșitul anului, respectiv ținta de octombrie 2027 pentru renunțarea la gazul rusesc, condiționată de evoluția situației „așa cum se prefigurează în prezent”, potrivit ministrului. [...]

Siegfried Mureșan are doar 169 de voturi și pune presiune pe PSD să decidă dacă susține un guvern „proeuropean” sau își consolidează parteneriatul cu AUR, potrivit HotNews . Premierul desemnat a spus că nu va cere voturi de la AUR și că nu își va modifica programul de guvernare pentru a obține sprijinul unui partid pe care îl consideră neproeuropean. Mureșan, nominalizat joi de președintele Nicușor Dan să formeze Guvernul, a declarat vineri seară la Digi24 că pornește, în acest moment, de la 169 de voturi în Parlament – cele ale PNL, USR și UDMR – și că pentru învestire are nevoie de 233. „Noi pornim în momentul de față de la 169 de voturi.” Calendarul negocierilor: programul, apoi minoritățile și PSD Premierul desemnat spune că la începutul săptămânii viitoare intenționează să prezinte ideile principale ale programului de guvernare, mai întâi grupurilor parlamentare ale partidelor care îl susțin. Ulterior, vrea discuții cu grupul minorităților naționale și cu PSD. În acest context, Mureșan a descris discuția cu PSD drept „momentul adevărului”, susținând că social-democrații trebuie să aleagă între susținerea unui guvern proeuropean și consolidarea unui parteneriat cu AUR. „PSD va trebui să aleagă dacă susține un guvern proeuropean sau dacă își consolidează parteneriatul cu AUR.” Linia roșie: fără negocieri cu AUR, fără schimbarea programului Întrebat dacă va merge la grupul AUR pentru a-și prezenta viziunea, Mureșan a spus că nu va face acest lucru și că discuțiile pe care le poartă ca premier desemnat sunt „oficiale”. A adăugat că nu va „altera” programul de guvernare pentru a face pe plac unui partid pe care îl consideră neproeuropean. În același timp, a precizat că nu poate controla votul individual al parlamentarilor și că, dacă unii aleși AUR ar vota guvernul, nu are cum să îi împiedice. „Nu voi merge la sediul sau la grupul AUR.” „Nu am cum să nu le accept (eventuale voturi de la parlamentari AUR, n.r.), fiindcă nu controlez parlamentarii AUR și nu controlez parlamentarii niciunui alt partid.” Miza procedurală: 10 zile pentru votul de încredere Potrivit Articolului 103 din Constituție , Siegfried Mureșan are la dispoziție 10 zile pentru a cere Parlamentului votul de încredere asupra programului de guvernare și a listei Guvernului. Pentru învestire, pragul rămâne 233 de voturi, iar Mureșan a indicat că alternativa la trecerea guvernului ar fi alegerile anticipate. [...]

Emmanuel Macron vrea o coordonare rapidă în G7 pentru a tempera șocul prețurilor la energie , inclusiv prin discutarea unei eventuale eliberări de rezerve strategice de petrol, pe fondul tensiunilor geopolitice care împing costurile combustibililor în sus, potrivit Politico . Președintele Franței a spus că, „în săptămânile următoare”, va avea loc o reuniune a Grupului celor Șapte dedicată energiei, cu obiectivul de a crește cooperarea și de a evita „tensiuni inutile” între țările G7 și principalii lor parteneri. De ce contează: spațiu fiscal limitat pentru subvenții, presiune pe facturi Macron a făcut anunțul după ce a prezidat o reuniune rară de criză la Palatul Élysée , în contextul în care războiul din Ucraina și conflictul din Orientul Mijlociu alimentează scumpirea combustibililor în Franța. În același timp, perspectiva fiscală a Franței este descrisă ca fiind dificilă: guvernul urmărește o reducere bugetară de 54 miliarde euro (aprox. 270 miliarde lei) anul viitor, ceea ce, potrivit articolului, îngreunează posibilitatea statului de a subvenționa masiv facturile la energie. Macron a indicat însă că executivul lucrează la propuneri de sprijin „țintit”. Ce măsuri sunt pe masă: rezerve strategice și securizarea aprovizionării În plan extern, Macron a spus că încearcă să consolideze accesul Franței la livrări de petrol și gaze, după întâlniri recente cu lideri din Arabia Saudită, Irak, Qatar și Emiratele Arabe Unite. El a mai precizat că va discuta duminică, cu premierul canadian Mark Carney, despre comerțul Franței cu produse petroliere și gaz natural lichefiat (GNL). Separat, președintele francez a afirmat că Franța își intensifică eforturile de protejare a infrastructurii critice și a siturilor de producție pentru apărare, pe fondul creșterii atacurilor cibernetice și al amenințării intensificate a așa-numitelor atacuri „hibride” atribuite Rusiei. Context politic intern: opoziția cere soluții pentru prețuri La briefingul de la Élysée au participat mai mulți lideri politici și candidați, în perspectiva alegerilor prezidențiale de anul viitor. Potrivit Politico , unii dintre participanți au descris discuțiile drept grave, însă adversarii lui Macron l-au criticat pentru lipsa unor soluții concrete de reducere a prețurilor la energie. Jordan Bardella, care l-a reprezentat pe candidatul de extremă dreapta Marine Le Pen, a spus că tema puterii de cumpărare a fost „dată la o parte”. Liderul conservator Bruno Retailleau a afirmat că a prezentat „un număr de propuneri” în cadrul reuniunii, fără ca articolul să detalieze care sunt acestea. [...]

România vrea să treacă la o prezență militară americană permanentă , în locul actualului sistem de rotație a trupelor, un obiectiv care ar consolida pe termen lung postura de descurajare pe flancul estic al NATO și ar ancora investițiile deja făcute în infrastructură militară. Declarațiile au fost făcute de ministra interimară a Afacerilor Externe, Oana Țoiu , într-un interviu pentru BBC, potrivit G4Media . Țoiu a spus că discuțiile au loc „în cadrul NATO și cu partenerul nostru strategic, SUA”, în contextul unei evaluări realizate de Statele Unite privind desfășurarea de trupe în Europa. Miza, în formularea sa, este menținerea actualei prezențe militare americane în România și, „eventual”, extinderea acesteia, inclusiv prin tranziția către o prezență permanentă. Investițiile de la Mihail Kogălniceanu, argumentul de infrastructură Ministra a indicat drept element central investițiile de la Baza Mihail Kogălniceanu , prezentate ca angajament pe termen lung în cadrul NATO. Potrivit declarațiilor sale, baza are „un plan de investiții pe termen lung, în valoare de aproximativ 4 miliarde de euro (aprox. 20 miliarde lei)”. În interviu, Țoiu a legat explicit aceste investiții de continuitatea prezenței americane în România, sugerând că infrastructura dezvoltată susține o proiecție pe termen lung, nu doar desfășurări temporare. Context: războiul din Ucraina și coordonarea pe sancțiuni și negocieri În același interviu, ministra a afirmat că România discută atât cu partenerii ucraineni, cât și cu oficiali americani despre „următorii pași” pentru obținerea păcii. Ea a insistat asupra nevoii de coordonare la nivel european, „atât în privința sancțiunilor, cât și a negocierilor propriu-zise pentru pace”, menționând și existența unor „semnale pozitive” dinspre Ucraina. Materialul nu oferă un calendar sau detalii operaționale despre cum ar urma să se facă tranziția către o prezență permanentă și nici despre dimensiunea unei eventuale extinderi; informația rămâne, deocamdată, la nivel de obiectiv politic și de discuții în curs cu aliații. [...]

Premierul desemnat Siegfried Mureșan leagă miza formării rapide a Guvernului de riscul de rating și de încrederea piețelor , respingând speculațiile că nominalizarea sa de către președintele Nicușor Dan ar fi „ostilă” PNL sau PSD, potrivit Agerpres . Într-o intervenție la Digi 24, Mureșan a spus că în România circulă „prea multe teorii ale conspirației” și că nu are motive să creadă că președintele „dorește instabilitate sau ceva rău pentru România”. El a invocat, în același context, faptul că agențiile de rating au indicat stabilitatea politică drept un criteriu esențial pentru menținerea încrederii piețelor financiare internaționale în România. Mesajul către partide: „nu ne jucăm cu viitorul României” Întrebat despre ideea că propunerea sa pentru formarea Guvernului ar fi făcută „la cacealma”, Mureșan a susținut că, pentru PNL și partenerii de la USR și UDMR, demersul este unul „serios” și că nu este vorba despre un joc politic. Ce urmează, potrivit lui Mureșan Premierul desemnat a reiterat că a afirmat în ultimele luni că, dacă va fi desemnat, „va avea o șansă să strângă majoritatea”, subliniind că nominalizarea pentru formarea Guvernului este prerogativa președintelui. În același timp, a criticat atacurile politice pe această temă, pe care le-a descris drept lipsite de „substanță”. În esență, mesajul transmis este că prelungirea instabilității politice poate avea consecințe directe asupra percepției externe a României, inclusiv prin prisma evaluărilor agențiilor de rating, într-un moment în care formarea unei majorități și a unui guvern funcțional rămâne obiectivul imediat. [...]

Siegfried Mureșan respinge ideea că ar fi cerut „timp de gândire” după discuția cu președintele Nicușor Dan și spune că a solicitat doar o întâlnire pentru a discuta formarea guvernului, potrivit Biziday . Clarificarea vine pe fondul disputelor publice legate de ritmul desemnării și de pașii următori pentru obținerea unei majorități în Parlament. Mureșan a declarat la Digi24 că președintele l-a contactat „ieri” (miercuri, conform relatării) și l-a informat că îl va nominaliza. El susține că i-a mulțumit și i-a cerut o discuție, motivând că nu vorbise anterior cu șeful statului despre formarea unui guvern, iar întâlnirea ar urma să aibă loc la revenirea președintelui în țară. În același context, premierul desemnat spune că, după convorbirea cu președintele, l-a informat pe președintele PNL și că, împreună cu Ilie Bolojan, au convenit să informeze USR și UDMR. Ulterior, afirmă că a mai vorbit o dată cu președintele, care l-a anunțat că va face publică desemnarea. Mandatul și calendarul: programul de guvernare merge în Parlament Întrebat dacă își va depune mandatul, Mureșan a spus că o astfel de variantă este „exclusă” și că va depune programul de guvernare în Parlament. El a precizat că a început deja să lucreze la o formă actualizată a programului și că la începutul săptămânii viitoare va prezenta „ideile viitoare”. Majoritatea parlamentară și mesajul către PSD Mureșan a mai afirmat că președintele l-a întrebat dacă va face o majoritate, iar el a răspuns că este pregătit, subliniind că desemnarea este prerogativa președintelui. Totodată, a spus că pornește în Parlament cu „o susținere transparentă de 169 de voturi”. Pe plan politic, a susținut că „acum este și momentul adevărului” pentru PSD, care ar trebui să decidă dacă susține un guvern „pro-european” sau dacă „merge mai departe cu AUR”. Mureșan a mai declarat că România se află într-o situație dificilă, dar că reformele făcute cu Ilie Bolojan premier „au produs efecte” și că este pregătit să le continue. De ce contează disputa despre „timpul de gândire” În replică la afirmația lui Nicușor Dan că ar fi cerut timp de gândire după ce a fost anunțat că va fi nominalizat, Mureșan a spus că este vorba despre „o interpretare eronată”, argumentând că el și președintele ar fi vorbit „prima dată” cu o zi înainte și sugerând că intervalul de decizie a fost scurt. [...]