Știri
Știri din categoria Politică
AUR acuză Ministerul de Externe de gestionarea defectuoasă a repatrierii românilor din zona Golfului, în contextul evacuărilor organizate după escaladarea conflictului din Orientul Mijlociu. Potrivit Mediafax, deputatul și purtătorul de cuvânt al formațiunii, Ștefăniță Avrămescu, a criticat modul în care Ministerul Afacerilor Externe, condus de Oana Țoiu, ar fi gestionat operațiunile de evacuare, susținând că reacția autorităților a fost întârziată și lipsită de claritate.
Reprezentantul AUR afirmă că repatrierea cetățenilor români din zona Golfului ar fi fost marcată de comunicare incoerentă și de lipsa unui mecanism eficient de intervenție în situații de criză. Potrivit acestuia, ceea ce ar fi trebuit să fie o operațiune administrativă discretă și bine coordonată s-a transformat într-un episod dominat de comunicare politică și controverse publice.
Avrămescu a comparat modul în care România a gestionat repatrierile cu acțiunile altor state europene, menționând că țări precum Croația, Italia sau Franța ar fi organizat rapid zboruri speciale cu aeronave ale companiilor aeriene locale, fără probleme administrative sau dispute publice.
În cazul României, reprezentantul AUR a susținut că au existat disfuncționalități în procesul de selecție a persoanelor evacuate. Un exemplu invocat a fost excluderea unui minor de pe lista de repatriere, situație explicată public prin considerente de „vulnerabilitate de imagine”, fapt criticat de opoziție.
Purtătorul de cuvânt al AUR consideră că lipsa unor criterii clare și a unei comunicări coerente din partea autorităților a afectat încrederea cetățenilor în capacitatea statului de a gestiona situații de urgență.
„Românii aflați în pericol nu au nevoie de justificări defensive, ci de un stat pregătit și de instituții care acționează rapid și profesionist”, a declarat Avrămescu.
Acesta a avertizat că problemele apărute în gestionarea repatrierilor reflectă, în opinia sa, un declin instituțional acumulat în timp și a susținut că Ministerul Afacerilor Externe ar trebui să fie orientat exclusiv spre protejarea cetățenilor români în situații de criză.
Operațiunile de evacuare au fost organizate după escaladarea conflictului din Orientul Mijlociu. Conform datelor oficiale, aproximativ 1.500 de români au fost repatriați prin zboruri organizate de stat, iar alți aproximativ 1.000 s-au întors în țară cu zboruri comerciale, în timp ce câteva sute de persoane rămân încă pe listele prioritare de evacuare.
Recomandate
AUR condiționează sprijinul pentru moțiunea PSD de negocieri prealabile , iar mesajul ridică miza politică a unei eventuale moțiuni de cenzură: fără o înțelegere asupra „pașilor următori”, partidul lui George Simion spune că nu vrea să fie folosit doar pentru a dărâma Guvernul Bolojan, potrivit Antena 3 . George Simion a declarat luni că parlamentarii AUR ar vota „orice moțiune de cenzură ”, inclusiv una depusă de PSD, însă a susținut că „ar fi normal ca PSD să ceară susținerea AUR” și că, până acum, „nu a venit o astfel de cerere”. Liderul AUR a criticat ideea de a reacționa automat la un demers al PSD, afirmând că nu vrea să fie „un idiot util”. În același timp, Simion a spus că nu este convins că Guvernul va cădea și a atacat poziționarea PSD, sugerând că nu poți fi „în același timp și la putere și în opoziție”. Ce cere AUR înainte de un vot la moțiune Din declarațiile lui Simion, condiția politică principală este negocierea înainte de depunerea sau susținerea unei moțiuni, pentru a stabili ce urmează după o eventuală demitere a Guvernului. Liderul AUR a indicat că partidul nu ar susține o soluție de tip „înlocuire” fără schimbări de fond, spunând că o „copie” a actualei formule nu ar ajuta. Totodată, Simion a afirmat că AUR își dorește alegeri anticipate și că partidul va depune propria moțiune de cenzură în luna mai. Linii roșii: guvernare fără AUR și relația cu PSD Simion a mai declarat că AUR nu va susține un guvern care nu are AUR în componență și a insistat că „AUR nu va face un guvern cu PSD”. În contextul unor eventuale consultări la Cotroceni, liderul AUR a spus că partidul va propune un prim-ministru, dar că este „prematur” să facă nominalizări. A precizat și că premierul pe care l-ar propune nu este Călin Georgescu, invocând „realitatea politică” și faptul că Nicușor Dan ar fi exclus nominalizarea unui premier de la AUR. Contextul imediat: criticile către Nicușor Dan și Sorin Grindeanu Simion i-a criticat pe Nicușor Dan și pe Sorin Grindeanu pentru că au exclus o guvernare cu AUR, afirmând că AUR „nu e unealta unora sau altora” și că nu se va implica în „certurile iresponsabile” dintre partidele aflate la guvernare. Pe fond, liderul AUR a descris actuala coaliție drept „toxică” și a vorbit despre o „criză politică” aflată la început, susținând că „au de suferit românii” și că situația este „dramatică”. [...]
Stabilitatea Guvernului Bolojan depinde de voturile AUR la o eventuală moțiune de cenzură , iar această dependență poate bloca sau accelera schimbarea executivului în următoarele săptămâni, potrivit unei analize publicate de Adevărul . Constituția permite guvernului condus de Ilie Bolojan să funcționeze interimar timp de 45 de zile fără votul Parlamentului, însă perioada se poate încheia mai devreme dacă Legislativul adoptă o moțiune de cenzură. În acest context, PSD ar putea reuși să treacă o moțiune doar cu sprijinul AUR, în timp ce o moțiune inițiată de AUR ar avea, potrivit sursei, sprijinul social-democraților „garantat”. De ce AUR devine actorul-cheie în Parlament Profesorul Sergiu Mișcoiu (Universitatea Babeș-Bolyai) susține că AUR are motive să ezite să ajute PSD să obțină o victorie politică împotriva lui Ilie Bolojan, în condițiile în care cele două partide concurează pe același electorat. În același timp, AUR ar încerca să proiecteze o imagine de partid „responsabil”, inclusiv prin promovarea unor figuri care să transmită „competență și seriozitate”, ceea ce ar explica prudența tactică. Analiza indică și un paradox politic: PSD ar avea nevoie de AUR pentru a debarca un guvern, dar AUR poate refuza să-și „unească voturile” cu PSD, tocmai pentru că ar fi dificil de justificat public o convergență cu un partid pe care l-a atacat, mai ales în condițiile în care PSD a fost anterior la guvernare. Coaliție PSD–AUR: puțin probabilă și cu obstacol la Cotroceni O coaliție formală PSD–AUR este descrisă drept „foarte puțin probabilă”, pe fondul competiției directe pentru electorat. În plus, Mișcoiu invocă un obstacol instituțional: președintele Nicușor Dan ar fi spus explicit că nu va numi un premier propus de o asemenea grupare, ceea ce ar face o astfel de formulă dificil de pus în practică. În paralel, PSD ar prefera, potrivit analizei, revenirea la o coaliție cu PNL, dar cu schimbarea premierului. Sorin Grindeanu este citat afirmând: „Nu poate nimeni să facă majoritate fără PSD și fără AUR. Ori faci o majoritate care să includă PSD, ori faci o majoritate care să includă AUR”. Ce urmează după interimat: două variante discutate Mișcoiu conturează două direcții principale după căderea guvernului sau după expirarea interimatului de 45 de zile: Un alt premier din partea PNL , „mai abil” în negocieri și „mai puțin intransigent” pe reforme; este menționat numele lui Predoiu, cu riscul unei reacții negative în zona de centru-dreapta, care ar putea percepe schimbarea ca „o trădare”. Un premier tehnocrat , care ar presupune rescrierea protocolului coaliției și ridică semne de întrebare privind susținerea din partea USR și chiar a întregului PNL. Mișcoiu avertizează că un tehnocrat ar putea aplica doar un program pe termen mediu de „limitare a daunelor economice”, fiind „la mila partidelor”. În privința alegerilor anticipate, analiza notează că acestea ar fi dorite doar de AUR, în timp ce celelalte partide ar evita scenariul din cauza riscurilor electorale. [...]
Președintele Nicușor Dan spune că, deși România ar putea intra în „turbulențe politice”, există un consens politic pentru menținerea traiectoriei financiare și pentru adoptarea rapidă a actelor necesare astfel încât țara să încaseze fondurile din PNRR până la finalul programului, în august , potrivit news.ro . Șeful statului a afirmat că există consens „pe PNRR, cele patru partide pro-occidentale și minoritățile” și, separat, că există consens că România „are buget și va rămâne pe acest buget” și „își va păstra traiectoria financiară”. Miza: PNRR și continuitatea bugetară, în pofida instabilității politice Nicușor Dan a spus că este agreată trecerea tuturor legilor și actelor normative încă necesare pentru PNRR, astfel încât România să încaseze banii pe care îi are de încasat „până la sfârșitul lunii august, când se închide acest program”. În același timp, a reiterat ideea că bugetul rămâne reperul de continuitate, chiar dacă scena politică intră într-o zonă de tensiune. Consultări repetate pentru o majoritate „solidă” Președintele a declarat că speră „să găsim o formulă să continuăm o guvernare pro-occidentală” și că, dacă va fi nevoie, vor exista „una, două, trei” runde de consultări pentru a se ajunge la „o soluție stabilă pentru România”. În același context, a punctat că, în lipsa unei înțelegeri între PSD și PNL, „fără de care nu se poate forma o majoritate în Parlament”, „pentru moment nu există o formulă”. Despre premier și scenarii de interimat Întrebat dacă îl mai susține pe premierul Bolojan, Nicușor Dan a spus că încearcă să-și păstreze rolul de mediator, invocând existența unei „tensiuni sociale” și „așteptări dintr-o parte sau alta”. Referitor la scenariile vehiculate despre prelungirea interimatului prin numiri succesive, președintele a refuzat să comenteze, afirmând că nu vrea „să intrăm în scenarii” și că, în spațiul public, ar trebui urmărite „faptele” înainte de decizii. [...]
Înfrângerea lui Viktor Orbán în alegerile din Ungaria crește șansele ca UE să avanseze sancțiuni și măsuri politice împotriva Israelului , după ce premierul ungar a folosit în mod repetat dreptul de veto pentru a bloca inițiative critice la adresa guvernului Benjamin Netanyahu, potrivit Politico . Miza imediată este reluarea demersului pentru sancționarea coloniștilor violenți din Cisiordania, o propunere pe care Orbán a blocat-o în februarie, deși avea sprijinul a 26 dintre cele 27 de state membre. Odată cu instalarea la conducere a lui Péter Magyar, care l-a învins pe Orbán pe 12 aprilie, sancțiunile „probabil” vor avansa, au declarat pentru publicație trei diplomați UE și doi oficiali UE, sub protecția anonimatului. Deși Magyar a spus că va păstra relația specială a Ungariei cu Israelul, el a transmis și că nu poate garanta că Budapesta va continua să blocheze deciziile UE privind Israelul. Această nuanță este relevantă într-un moment în care criticile la adresa Israelului se întăresc în mai multe capitale europene, inclusiv în rândul unor lideri considerați anterior relativ favorabili. Presiune în creștere: sancțiuni și relația comercială UE–Israel Pe lângă sancțiunile vizând coloniștii din Cisiordania, un alt instrument aflat din nou în discuție este suspendarea Acordului de Asociere UE–Israel, care a intrat în vigoare în 2000 și stă la baza relațiilor comerciale dintre UE și Israel. Opțiunea a fost propusă de Comisia Europeană la apogeul războiului din Gaza și a fost relansată politic duminică de premierul Spaniei, Pedro Sánchez. Până acum, această măsură nu a întrunit majoritatea calificată necesară, însă un oficial UE de rang înalt a spus că pragul ar putea fi atins dacă Italia își retrage opoziția. Schimbarea de atmosferă de la Bruxelles este legată și de evoluțiile militare recente: un oficial UE a descris drept „punct de cotitură” o serie de lovituri aeriene israeliene asupra Libanului, la începutul lunii aprilie, care au ucis peste 250 de persoane. „Asta a costat Israelul câțiva prieteni”, a spus oficialul, citat de Politico . Italia și Germania, semnale că sprijinul se erodează În Germania, cancelarul Friedrich Merz a declarat marți că este „profund îngrijorat” de evoluțiile din teritoriile palestiniene, după rapoarte ale organizațiilor pentru drepturile omului privind o creștere a violenței coloniștilor împotriva palestinienilor în Cisiordania. În Italia, guvernul a suspendat săptămâna trecută un acord de apărare și tehnologie cu Israelul, după ce ministrul de externe Antonio Tajani a denunțat drept „inacceptabile” atacurile israeliene în Liban. Ce urmează la nivelul UE Subiectul este așteptat să fie discutat în această săptămână în două formate: la reuniunea Global Alliance for a Two-State Solution , prezidată de șefa diplomației UE, Kaja Kallas, și la întâlnirea miniștrilor de externe ai UE din Luxemburg. Potrivit unor diplomați citați, statele ar putea totuși evita pași concreți „din deferență” față de negocierile de pace dintre Israel și Liban. În paralel, Kallas a criticat public o lege controversată susținută de Netanyahu, care autorizează pedeapsa cu moartea pentru teroriști din teritoriile palestiniene, numind-o, într-o declarație din 31 martie, o „regresie gravă”. Germania, Franța și Regatul Unit au avertizat, de asemenea, că legea ar „risca să submineze angajamentele Israelului privind principiile democratice”. Deocamdată, doi diplomați au spus că nu există măsuri concrete deja puse pe masă, însă unul dintre oficialii implicați în discuțiile diplomatice a rezumat tendința astfel: „Atmosfera se schimbă.” Israelul mizează că Ungaria rămâne „prieten” Oficiali israelieni au recunoscut că plecarea lui Orbán poate schimba peisajul diplomatic în Europa, dar Israelul se așteaptă ca Ungaria să rămână un „prieten”, potrivit unei persoane familiarizate cu modul de gândire al guvernului Netanyahu. În același timp, biroul premierului israelian a anunțat că Magyar și Netanyahu au avut miercuri un „apel introductiv, cordial”, în urma căruia au convenit ca miniștrii lor de externe să se întâlnească în curând. [...]
Bruno Retailleau a primit sprijinul oficial al partidului Les Républicains pentru a intra în cursa prezidențială din 2027 , după un vot intern care evită organizarea unei competiții preliminare și încearcă să reducă fragmentarea dreptei într-un scrutin deja aglomerat, potrivit Politico . Retailleau își anunțase deja intenția de a candida, însă validarea formală a venit în urma unei consultări interne în care membrii au fost întrebați dacă preferă o „primară” (alegeri interne) sau susținerea directă a liderului partidului. Peste 73% au votat pentru lansarea imediată a campaniei lui Retailleau. După publicarea rezultatelor duminică seară, Retailleau a scris pe X: „Un vânt de speranță se ridică pentru țara noastră.” De ce contează: o încercare de disciplinare a dreptei, pe fondul unui handicap în sondaje Miza deciziei este să ofere un impuls unei formațiuni care, potrivit articolului, nu a mai fost la putere din 2012 și a pierdut între timp „sute de aleși” și „zeci de mii” de membri. Retailleau, fost ministru de Interne și cunoscut pentru poziții dure pe teme precum imigrația și ordinea publică, a câștigat vizibilitate în perioada guvernării, dar popularitatea lui a scăzut după ieșirea din Executiv. Politico notează că sondajele recente pentru primul tur al prezidențialelor îl plasează pe Retailleau la sub 10% din voturi, mult în urma: partidului de extremă dreapta Rassemblement National , creditat cu peste 30%; principalului rival de centru-dreapta, fostul premier Édouard Philippe, estimat la peste 20%. În acest context, Retailleau speră că sprijinul explicit al membrilor Les Républicains îi va întări candidatura și îl va ajuta să recupereze diferența față de Philippe. Sprijin extern, dar și semne de întrebare în interiorul partidului Manfred Weber, președintele Partidului Popular European (PPE), l-a felicitat pe Retailleau și a transmis că „direcția a fost stabilită” pentru a uni partidul și a se pregăti pentru viitor. În același timp, candidatura lui Retailleau nu închide complet discuția în tabăra sa: Politico arată că mai multe nume, inclusiv Michel Barnier și liderul grupului parlamentar Laurent Wauquiez, nu au exclus posibilitatea unor candidaturi proprii la prezidențiale. [...]
Nicușor Dan indică o perioadă de negocieri prelungite pentru o majoritate pro-occidentală , după decizia luată luni de PSD, mizând pe consultări în mai multe runde pentru a evita o soluție politică fragilă, potrivit Antena 3 . În declarațiile citate, Nicușor Dan spune că, în jurul lui Ilie Bolojan , „există așteptări, dintr-o parte sau alta” și că „se simte o tensiune socială”, motiv pentru care încearcă să își păstreze „rolul de mediator”. Miza, în formularea sa, este ca „partidele pro-occidentale să guverneze împreună”. În același context, el afirmă că nu a spus că Ilie Bolojan „este condamnat să își dea demisia” și că, în discuțiile care nu sunt publice, „toate scenariile sunt puse în discuție”, urmând ca evoluția să fie judecată „după fapte”. „Încerc să îmi păstrez rolul de mediator. Trebuie să facem tot posibilul ca partidele pro-occidentale să guverneze împreună.” [...]
