Știri
Știri din categoria Politică
AUR acuză Ministerul de Externe de gestionarea defectuoasă a repatrierii românilor din zona Golfului, în contextul evacuărilor organizate după escaladarea conflictului din Orientul Mijlociu. Potrivit Mediafax, deputatul și purtătorul de cuvânt al formațiunii, Ștefăniță Avrămescu, a criticat modul în care Ministerul Afacerilor Externe, condus de Oana Țoiu, ar fi gestionat operațiunile de evacuare, susținând că reacția autorităților a fost întârziată și lipsită de claritate.
Reprezentantul AUR afirmă că repatrierea cetățenilor români din zona Golfului ar fi fost marcată de comunicare incoerentă și de lipsa unui mecanism eficient de intervenție în situații de criză. Potrivit acestuia, ceea ce ar fi trebuit să fie o operațiune administrativă discretă și bine coordonată s-a transformat într-un episod dominat de comunicare politică și controverse publice.
Avrămescu a comparat modul în care România a gestionat repatrierile cu acțiunile altor state europene, menționând că țări precum Croația, Italia sau Franța ar fi organizat rapid zboruri speciale cu aeronave ale companiilor aeriene locale, fără probleme administrative sau dispute publice.
În cazul României, reprezentantul AUR a susținut că au existat disfuncționalități în procesul de selecție a persoanelor evacuate. Un exemplu invocat a fost excluderea unui minor de pe lista de repatriere, situație explicată public prin considerente de „vulnerabilitate de imagine”, fapt criticat de opoziție.
Purtătorul de cuvânt al AUR consideră că lipsa unor criterii clare și a unei comunicări coerente din partea autorităților a afectat încrederea cetățenilor în capacitatea statului de a gestiona situații de urgență.
„Românii aflați în pericol nu au nevoie de justificări defensive, ci de un stat pregătit și de instituții care acționează rapid și profesionist”, a declarat Avrămescu.
Acesta a avertizat că problemele apărute în gestionarea repatrierilor reflectă, în opinia sa, un declin instituțional acumulat în timp și a susținut că Ministerul Afacerilor Externe ar trebui să fie orientat exclusiv spre protejarea cetățenilor români în situații de criză.
Operațiunile de evacuare au fost organizate după escaladarea conflictului din Orientul Mijlociu. Conform datelor oficiale, aproximativ 1.500 de români au fost repatriați prin zboruri organizate de stat, iar alți aproximativ 1.000 s-au întors în țară cu zboruri comerciale, în timp ce câteva sute de persoane rămân încă pe listele prioritare de evacuare.
Recomandate
Ministrul de Externe Oana Țoiu este audiată în Parlament în legătură cu repatrierea românilor din Orientul Mijlociu , pe fondul controverselor privind modul în care au fost gestionate evacuările din zonele afectate de conflict. Potrivit Euronews România , șefa diplomației române urmează să ofere explicații în Comisia de politică externă a Camerei Deputaților. Audierea vine după dispute publice legate de procedurile aplicate în cazul repatrierii românilor, inclusiv în controversa privind transportul în țară al fiicei fostului premier Victor Ponta din Dubai. Oana Țoiu a declarat înainte de audiere că în acel caz a existat „o comunicare paralelă față de canalele oficiale”, realizată de personal consular în afara procedurilor formale, pe care a calificat-o drept „o eroare regretabilă” . Ministrul a precizat totodată că, în planificarea realizată de Consulatul României la Dubai pentru evacuarea românilor, nu a existat niciun caz de minor neînsoțit gestionat direct în operațiunea oficială de repatriere. Îngrijorări privind românii din zona conflictului În cadrul audierilor, parlamentarii vor solicita clarificări și despre situația cetățenilor români care se află încă în state afectate de escaladarea conflictului din Orientul Mijlociu. Președintele Comisiei de politică externă, Hajdu Gabor, a declarat că există îngrijorări serioase privind siguranța românilor din regiune. Acesta a precizat că primește frecvent apeluri de la cetățeni români aflați în aceste zone, iar convocarea ședinței comisiei a fost decisă tocmai pentru a clarifica modul în care autoritățile gestionează operațiunile de evacuare. Controverse politice Tema repatrierilor a devenit subiect de dispută politică după ce liderul PSD, Sorin Grindeanu , i-a cerut premierului Ilie Bolojan să trimită Corpul de control la Ministerul Afacerilor Externe pentru a verifica modul în care au fost organizate transporturile pentru românii din zona conflictului. În același timp, parlamentarii social-democrați au solicitat audierea ministrului Oana Țoiu și a consulului României din Dubai pentru a lămuri circumstanțele controversate ale unor evacuări. [...]
Scandalul repatrierii românilor din Orientul Mijlociu a provocat tensiuni în Coaliția de guvernare , după ce liderul PSD, Sorin Grindeanu , i-a cerut premierului Ilie Bolojan să trimită Corpul de Control la Ministerul Afacerilor Externe pentru a verifica modul în care au fost gestionate evacuările, solicitare refuzată de șeful Guvernului. Potrivit Digi24 , disputa a avut loc în ședința Coaliției și a scos la iveală poziții diferite între partidele aflate la guvernare. Liderul PSD a cerut verificări urgente, argumentând că situația afectează credibilitatea Executivului și că trebuie clarificat modul în care au fost stabilite criteriile de repatriere a românilor din zonele afectate de conflictul din Orientul Mijlociu. Premierul Ilie Bolojan a respins însă ideea unei anchete administrative în acest moment. Schimb de replici în ședința Coaliției Conform stenogramelor prezentate de surse politice, discuția a fost una tensionată. Sorin Grindeanu: a cerut trimiterea Corpului de Control la MAE pentru verificări. Ilie Bolojan: a refuzat, spunând că „nu este momentul acum”. Dominic Fritz: a susținut că ministra Oana Țoiu nu evită explicațiile și că o astfel de investigație nu este oportună în contextul actual. Kelemen Hunor: a apreciat că explicațiile oferite până acum de ministră au fost „neconvingătoare” și că sunt necesare clarificări suplimentare. Grindeanu a avertizat că subiectul nu trebuie „îngropat”, mai ales în contextul războiului din regiune, când procesul de repatriere trebuie să fie transparent și echitabil pentru toți cetățenii români. Parlamentul ar putea deschide o anchetă Chiar dacă premierul a respins o verificare a Corpului de Control, tema ar putea ajunge în Parlament. Senatorul Ninel Peia , din grupul PACE – Întâi România, a anunțat că va cere înființarea unei comisii de anchetă pentru a analiza modul în care s-au realizat repatrierile. Cum a început scandalul Controversa a pornit după ce fiica fostului premier Victor Ponta , aflată în Oman, nu ar fi fost lăsată să urce într-un avion care repatria cetățeni români din Dubai. Victor Ponta a susținut că decizia ar fi fost luată de ministra de Externe, care ar fi considerat că prezența acesteia la bord ar putea reprezenta o „vulnerabilitate pentru cursă”. Într-o conferință de presă, Oana Țoiu a respins acuzațiile și a declarat că prioritățile pentru repatrierea copiilor au fost stabilite pe criterii obiective , fără a ține cont de apartenența politică a părinților. Ministrul a precizat că există situații în care părinții solicită excepții față de ordinea stabilită, însă deciziile sunt luate în funcție de regulile stabilite pentru operațiunile de evacuare. Disputa riscă să rămână pe agenda politică în perioada următoare, mai ales dacă Parlamentul va decide deschiderea unei anchete privind modul în care autoritățile au gestionat repatrierea românilor din zonele de conflict. [...]
Traian Băsescu spune că SUA ar putea avea nevoie de baza de la Kogălniceanu , în contextul tensiunilor din Orientul Mijlociu, și susține că România ar trebui să acționeze rapid, potrivit Știrile ProTV . Fostul președinte afirmă că șeful statului, Nicușor Dan, și România „trebuie să acționeze rapid, fără tergiversări, amânări și ezitări”, pe fondul războiului din Orientul Mijlociu. În opinia sa, Statele Unite, „băgate singure în capcana petrolului”, ar avea acum nevoie de baza militară de la Mihail Kogălniceanu, după ce în 2025 și-ar fi retras „demonstrativ” majoritatea militarilor. „Trump își caută aliați. A constatat că ar putea avea nevoie de România după ce în 2025 și-a retras demonstrativ, spre bucuria prietenului său Vladimir Putin, cea mai mare parte a militarilor de la Kogălniceanu, iar la München, prin trompeta Vance, a umilit pur și simplu România”, a scris Băsescu miercuri dimineața pe Facebook. Băsescu amintește de Acordul de Acces semnat la București la 6 decembrie 2005 și intrat în vigoare la 21 iunie 2006, care permite Armatei SUA accesul la Kogălniceanu. El susține că această discuție nu ar trebui purtată în logica unei nevoi punctuale a lui Donald Trump , ci în cheia relației de alianță. În același mesaj, fostul președinte afirmă că „afaceristul Trump va trebui să afle că accesul pe Kogălniceanu pentru operațiuni în Orientul Mijlociu costă”, fără a detalia la ce tip de costuri se referă sau ce formă ar putea lua acestea. Pe plan intern, Consiliul Suprem de Apărare a Țării (CSAT) a fost convocat de urgență de președintele Nicușor Dan și se reunește miercuri, de la ora 9:30, la Palatul Cotroceni. Pe ordinea de zi se află situația din Orientul Mijlociu și implicațiile pentru România, evaluarea impactului asupra pieței petroliere și analiza dislocării temporare pe teritoriul României a unor capabilități militare, potrivit Administrației Prezidențiale. [...]
AUR se menține lider în intenția de vot la alegerile parlamentare, dar coboară sub pragul de 40% , conform News.ro . Datele recente ale Barometrului INSCOP arată că Alianța pentru Unirea Românilor (AUR) continuă să fie pe prima poziție în preferințele alegătorilor, însă a înregistrat o scădere la 38% din intențiile de vot, față de aproape 41% la începutul anului. Contextul politic actual Pe locurile următoare se situează Partidul Social Democrat (PSD) cu 19,2% și Partidul Național Liberal (PNL) cu 14,5%, urmate de Uniunea Salvați România (USR) și Uniunea Democrată Maghiară din România (UDMR). Analiza INSCOP, realizată de Remus Ștefureac, indică faptul că nu există o tendință clară de creștere sau scădere pentru niciun partid politic din România în ultimele 10 luni. Estimarea participării la vot Estimările privind participarea la vot arată că majoritatea românilor sunt hotărâți să meargă la urne. Pe o scară de la 1 la 10, unde 1 înseamnă că „sigur nu” vor merge la vot și 10 „sigur da”, 65,4% dintre respondenți au ales 10. Aceasta sugerează un interes semnificativ pentru alegerile parlamentare. Detalii despre sondaj Sondajul a fost realizat în perioada 2-6 martie 2026, folosind metoda interviului telefonic. Eșantionul a fost de 1100 de persoane, reprezentativ pentru categoriile socio-demografice semnificative din România, iar eroarea maximă admisă a datelor este de ± 3%, la un grad de încredere de 95%. „Analizând datele INSCOP măsurate în ultimele 10 luni, nu se observă o tendință clară de creștere sau scădere pentru niciun partid politic din România”, afirmă Remus Ștefureac, director INSCOP Research. Intenția de vot detaliată Raportat la cei care au exprimat preferința pentru un partid și au declarat că ar merge sigur la vot, AUR ar obține 38,6%, PSD 16,9%, iar PNL 13,9%. USR și UDMR ar atrage 13,4% și, respectiv, 4,4% din voturi. Alte partide precum SENS, SOS România și POT au procente mai mici, dar semnificative în contextul actual. Concluzii Deși AUR rămâne în fruntea intențiilor de vot, scăderea sub pragul de 40% ar putea semnala o volatilitate în preferințele electoratului. Cu toate acestea, datele nu indică o schimbare majoră în peisajul politic românesc, iar participarea ridicată la vot ar putea influența rezultatele finale ale alegerilor parlamentare. [...]
Premierul Ilie Bolojan a cerut sprijinul Emiratelor Arabe Unite pentru culoare de zbor , astfel încât companiile aeriene românești să poată opera rute care să permită repatrierea în siguranță a românilor aflați în regiune, potrivit Biziday . Solicitarea a fost făcută vineri, 6 martie 2026, în cadrul unei convorbiri telefonice cu Șeicul Mohamed bin Zayed Al Nahyan, președintele Emiratelor Arabe Unite. Demersul are loc pe fondul „actualelor evoluții de securitate din Orientul Mijlociu”, care, conform comunicatului Guvernului citat de Biziday, au afectat și Emiratele Arabe Unite. În acest context, Bolojan a transmis un mesaj de solidaritate și susținere către partea emiriană. „Prim-ministrul și-a exprimat deplina solidaritate cu poporul emirian în contextul actualelor evoluții de securitate din Orientul Mijlociu care au afectat și Emiratele Arabe Unite. Acesta a transmis un mesaj de susținere și a urat putere și reziliență pentru depășirea acestor momente dificile.” În același apel, premierul a mulțumit președintelui și autorităților din Emiratele Arabe Unite pentru sprijinul acordat cetățenilor români care locuiesc, muncesc sau se află ca turiști în EAU. Cei doi lideri au convenit să continue cooperarea și coordonarea pentru a identifica „cele mai bune soluții” în sprijinul românilor aflați în regiune, indică sursa citată. [...]
Un sondaj realizat în martie 2026 arată că majoritatea moldovenilor susțin aderarea la UE, dar nu și unirea cu România , în timp ce președinta Maia Sandu rămâne politicianul cu cea mai mare cotă de încredere din Republica Moldova, potrivit datelor publicate de News.ro , care citează Barometrul IData. Sondajul indică faptul că opoziția față de unirea Republicii Moldova cu România este ușor mai mare decât sprijinul pentru această idee . Astfel, 47,7% dintre respondenți se declară împotriva unirii, în timp ce 42,3% spun că o susțin. Aproximativ 10% dintre participanți au afirmat că nu știu sau nu au dorit să răspundă. În schimb, integrarea europeană beneficiază de un sprijin semnificativ mai mare . Aproape 60% dintre cei chestionați se pronunță pentru aderarea Republicii Moldova la Uniunea Europeană, în timp ce aproape 30% se declară împotrivă. Opțiune Procent Pentru aderarea la UE 59,7% Împotriva aderării la UE 29,7% Nu știu / Nu răspund 10,6% Sondajul a analizat și reacția populației la declarația președintei Maia Sandu, care a afirmat că ar vota pentru unirea cu România. Rezultatele arată că această poziție este mai degrabă contestată de populație. Distribuția răspunsurilor este următoarea: 43,5% spun că nu susțin deloc declarația 8,9% afirmă că „mai degrabă nu o susțin” 23,7% declară că „o susțin pe deplin” 15,6% spun că „mai degrabă o susțin” 6,6% nu au o opinie 1,8% nu răspund În ceea ce privește impactul declarației asupra opiniei privind unirea, 38,7% dintre respondenți afirmă că nu susțin unirea indiferent de această poziție, în timp ce 17,1% spun că afirmația le-a întărit sprijinul pentru unire. Barometrul IData măsoară și nivelul de încredere în politicienii de la Chișinău. Maia Sandu conduce detașat clasamentul cu 30,6% , fiind urmată la mare distanță de fostul președinte Igor Dodon, cu 10,3%. Principalele cote de încredere în politicieni: Maia Sandu – 30,6% Igor Dodon – 10,3% Ion Ceban – 5,7% Vasile Costiuc – 5,5% Renato Usatîi – 5,3% Datele sondajului au fost colectate în perioada 23 februarie – 6 martie 2026 , pe un eșantion de 1035 persoane din 289 de localități ale Republicii Moldova. Marja maximă de eroare este de ±2,9%. [...]
