Știri
Știri din categoria Politică

AUR acuză Ministerul de Externe de gestionarea defectuoasă a repatrierii românilor din zona Golfului, în contextul evacuărilor organizate după escaladarea conflictului din Orientul Mijlociu. Potrivit Mediafax, deputatul și purtătorul de cuvânt al formațiunii, Ștefăniță Avrămescu, a criticat modul în care Ministerul Afacerilor Externe, condus de Oana Țoiu, ar fi gestionat operațiunile de evacuare, susținând că reacția autorităților a fost întârziată și lipsită de claritate.
Reprezentantul AUR afirmă că repatrierea cetățenilor români din zona Golfului ar fi fost marcată de comunicare incoerentă și de lipsa unui mecanism eficient de intervenție în situații de criză. Potrivit acestuia, ceea ce ar fi trebuit să fie o operațiune administrativă discretă și bine coordonată s-a transformat într-un episod dominat de comunicare politică și controverse publice.

Avrămescu a comparat modul în care România a gestionat repatrierile cu acțiunile altor state europene, menționând că țări precum Croația, Italia sau Franța ar fi organizat rapid zboruri speciale cu aeronave ale companiilor aeriene locale, fără probleme administrative sau dispute publice.
În cazul României, reprezentantul AUR a susținut că au existat disfuncționalități în procesul de selecție a persoanelor evacuate. Un exemplu invocat a fost excluderea unui minor de pe lista de repatriere, situație explicată public prin considerente de „vulnerabilitate de imagine”, fapt criticat de opoziție.
Purtătorul de cuvânt al AUR consideră că lipsa unor criterii clare și a unei comunicări coerente din partea autorităților a afectat încrederea cetățenilor în capacitatea statului de a gestiona situații de urgență.
„Românii aflați în pericol nu au nevoie de justificări defensive, ci de un stat pregătit și de instituții care acționează rapid și profesionist”, a declarat Avrămescu.
Acesta a avertizat că problemele apărute în gestionarea repatrierilor reflectă, în opinia sa, un declin instituțional acumulat în timp și a susținut că Ministerul Afacerilor Externe ar trebui să fie orientat exclusiv spre protejarea cetățenilor români în situații de criză.
Operațiunile de evacuare au fost organizate după escaladarea conflictului din Orientul Mijlociu. Conform datelor oficiale, aproximativ 1.500 de români au fost repatriați prin zboruri organizate de stat, iar alți aproximativ 1.000 s-au întors în țară cu zboruri comerciale, în timp ce câteva sute de persoane rămân încă pe listele prioritare de evacuare.
Recomandate

Primarul Buzăului, Constantin Toma , avertizează că moțiunea PSD cu AUR riscă să lase România fără o majoritate de guvernare , dacă PNL își retrage sprijinul și refuză orice discuție ulterioară cu social-democrații, potrivit G4Media . Toma spune că PSD a „mizat greșit” când a declanșat procedurile pentru schimbarea premierului Ilie Bolojan, în speranța că în PNL există o „masă critică” ce i-ar retrage sprijinul politic. În schimb, edilul susține că liberalii au decis în forul de conducere că, dacă Bolojan este îndepărtat, „nu vor mai sta la masă cu PSD-ul”. Riscul politic invocat: izolarea PSD după demiterea guvernului În declarațiile făcute după ședința Consiliului Local Municipal de joi, primarul din Buzău critică explicit asocierea PSD cu AUR pentru moțiunea de cenzură , pe care o descrie drept o decizie „împotriva acestei țări” și „împotriva unei idei” de îmbunătățire a funcționării statului. În logica sa, dacă moțiunea trece și PNL se retrage din orice negociere cu PSD, spațiul de manevră pentru formarea unui nou guvern se îngustează semnificativ. Textul publicat de G4Media este trunchiat spre final, astfel că nu sunt disponibile toate detaliile scenariului descris de Toma. Cine ar trebui să fie premierul, în viziunea lui Toma Primarul afirmă că, în cazul demiterii guvernului Bolojan, PSD „ar trebui să numească un premier”, dar nu pe liderul partidului, Sorin Grindeanu, despre care spune că „până acum nu a dovedit”. În același context, Toma respinge și varianta unui premier tehnocrat, pe care o numește „o mare tâmpenie”, argumentând că un astfel de premier ar fi „marionetă”. El mai susține că Grindeanu ar fi determinat demisia „unui număr important de secretari de stat și prefecți” și că o astfel de decizie ar fi lovit partidul prin pierderea unei „armate” de oameni aflați în funcții publice, care contribuiau la vizibilitatea PSD în administrație. „Sper că nu Sorin Grindeanu, pentru că până acum nu a dovedit.” Contextul imediat Declarațiile lui Constantin Toma sunt legate de ipoteza în care moțiunea de cenzură ar duce la demiterea guvernului condus de Ilie Bolojan. Materialul G4Media notează că informațiile sunt transmise de Agerpres. [...]

Vicepremierul Oana Gheorghiu acuză PSD și AUR că folosesc moțiunea de cenzură pentru a distorsiona reforma companiilor de stat , prezentând analize și opțiuni de piață ca „decizii deja luate” și alimentând temeri legate de privatizări și pierderea controlului statului, potrivit News . Într-o postare pe Facebook, Gheorghiu susține că moțiunea PSD–AUR încearcă să transforme „o discuție echilibrată” despre reforma companiilor de stat într-o campanie de „isterizare publică”, bazată pe „manipulare și știri false”. Ea afirmă că, „contrar aberațiilor din textul moțiunii”, reforma nu ar însemna „lichidarea patrimoniului public”, „cedarea controlului” sau „vânzare pe ascuns”. Miza: reforma companiilor de stat și instrumentele de piață Vicepremierul spune că autorii moțiunii amestecă deliberat companii „foarte diferite”, aflate în stadii diferite (de la companii deja listate la companii analizate exploratoriu, companii strategice sau din industria de apărare), pentru a crea impresia unei operațiuni „generale și netransparente” împotriva interesului public. În același registru, Gheorghiu acuză că o „analiză exploratorie” sau o „opțiune teoretică” este prezentată ca și cum ar fi o decizie adoptată și pusă în aplicare, ceea ce ar echivala, în opinia ei, cu o dezinformare intenționată. Exemplul invocat: „accelerated bookbuilding” (ABB) Gheorghiu indică drept exemplu modul în care este descris mecanismul „accelerated bookbuilding” (ABB) – o procedură folosită pe piețele de capital pentru vânzarea rapidă de acțiuni către investitori – despre care afirmă că este prezentat „propagandistic” ca „ocolirea Bursei”, „piață neagră” sau „cadou” pentru „cercuri obscure”. Ea mai spune că sunt folosite nume cu „încărcătură publică și emoțională” – precum CEC Bank, Hidroelectrica , Romgaz sau SALROM – pentru a construi panică, nu pentru o dezbatere despre politica de proprietate a statului și rolul pieței de capital. Acuzația de ipocrizie: privatizări și listări din trecut În mesajul său, vicepremierul atacă și credibilitatea PSD pe tema privatizărilor, enumerând exemple de privatizări și listări realizate în perioade în care partidul s-a aflat la guvernare (Sidex Galați, Petrom , Distrigaz Sud și Distrigaz Nord, Nuclearelectrica, Romgaz, Electrica, Hidroelectrica). În același context, îl menționează pe Petrișor Peiu, asociat AUR, în legătură cu roluri avute în perioade legate de privatizări (Romtelecom, Sidex Galați, Electroputere Craiova). Mesaj politic și apel către parlamentari Gheorghiu califică moțiunea drept „un atac asupra României” și afirmă că este „cu atât mai grav” cu cât confuzia ar fi întreținută de un partid care „a fost la guvernare până alaltăieri” și „știe foarte bine adevărul”. Ea cere ca dezbaterea publică să se bazeze pe „fapte” și „documente”, nu pe „isterie” și „panică”, și face un apel către semnatarii moțiunii să pună „interesul României” înaintea intereselor de partid. [...]

UDMR își condiționează participarea la viitoarea formulă guvernamentală de excluderea oricărei susțineri din partea AUR , iar această linie roșie poate complica negocierile de după moțiunea de cenzură din 5 mai , într-un moment în care este discutată inclusiv varianta unui guvern minoritar, potrivit News . Vicepremierul Tanczos Barna a spus miercuri seară că UDMR este dispus să susțină și un guvern minoritar, dacă există un acord politic pentru susținerea lui, însă „inacceptabil” pentru formațiune ar fi să facă parte dintr-o construcție „care să aibă în orice formă susținerea AUR”. Ce se întâmplă după moțiune Tanczos Barna a indicat că, după votul moțiunii de cenzură, în funcție de rezultat, vor începe consultările și negocierile între partidele care pot forma o coaliție. În acest context, el a vorbit despre două piste: menținerea „coaliției de patru”, despre care a spus că mai are „șanse teoretice”; varianta unui guvern minoritar, care ar putea funcționa doar pe baza unui acord politic de susținere. Moțiunea de cenzură împotriva Guvernului Bolojan urmează să fie votată pe 5 mai, iar vicepremierul a afirmat că „săptămâna viitoare”, după rezultat, se va vedea poziționarea fiecărui partid și vor exista „mai multe runde de discuții” pentru formarea unei coaliții. De ce contează poziția UDMR Prin excluderea explicită a oricărei formule care ar depinde, chiar și indirect, de AUR, UDMR își restrânge opțiunile de negociere pentru perioada post-moțiune. Într-un scenariu de guvern minoritar, condiția devine relevantă pentru arhitectura parlamentară a unei majorități de susținere și pentru tipul de acord politic care ar putea fi construit. [...]

Votul la moțiunea PSD–AUR devine incert după ce cei 16 parlamentari intrați în Legislativ pe listele Partidului Oamenilor Tineri (POT), reuniți acum în grupul „Uniți pentru România”, spun că ar putea să nu susțină demersul în plen, deși l-au semnat, potrivit Mediafax . Grupul condiționează votul de existența „unei soluții clare pentru guvernare” și transmite că, în lipsa acesteia, nu va vota moțiunea de cenzură depusă de PSD și AUR împotriva Guvernului condus de Ilie Bolojan. Miza este ridicată, pentru că voturile lor pot deveni decisive la scrutinul programat pe 5 mai. Poziția vine după ce, cu o zi înainte, Anamaria Gavrilă a afirmat că parlamentarii pe care îi coordonează au semnat moțiunea, dar a cerut ca PSD și AUR „să își asume guvernarea” înainte de vot. În acest context, semnarea documentului nu mai este un indicator sigur pentru rezultatul din plen. Calendarul și pragul de adoptare Moțiunea a fost citită miercuri în plenul reunit, iar dezbaterea și votul au fost stabilite pentru marți, 5 mai, de la ora 11:00. Votul va fi secret, cu bile. Documentul este inițiat de PSD, AUR și PACE – Întâi România și a fost semnat de peste 250 de parlamentari. Pentru adoptare sunt necesare 233 de voturi (majoritatea parlamentarilor). Conform calculelor prezentate, Guvernul Bolojan poate rămâne în funcție dacă cel puțin 22 dintre semnatari nu votează efectiv moțiunea în plen, ceea ce face relevantă poziționarea grupului „Uniți pentru România” înaintea votului. [...]

George Simion condiționează o posibilă majoritate de o repoziționare a PSD , sugerând că numirea lui Călin Georgescu într-o funcție de conducere – inclusiv premier – ar deveni „posibilă” dacă social-democrații renunță la actuala formulă politică, potrivit G4Media . Liderul AUR a declarat miercuri că Georgescu „ar trebui să ocupe funcții de decizie în statul român” și a legat explicit scenariul de evoluția „crizei politice”, „crizei sociale” și „crizei economice”, despre care a spus că „nu a fost creată de mine”. În aceeași intervenție, Simion a susținut că AUR „susține rezultatul alegerilor prezidențiale din 2024”. Miza: o eventuală majoritate parlamentară și formula de guvernare Întrebat cum ar putea ajunge Călin Georgescu într-o funcție și dacă ar putea conduce un viitor guvern, Simion a indicat că „modalitățile sunt diferite” și a invocat posibilitatea formării unei majorități în Parlament, pe care a descris-o drept una care „în mod normal ar trebui să fie compusă” din partidele de pe locurile 1 și 2. În acest context, el a afirmat că o schimbare de poziție a PSD ar deschide opțiuni politice noi: „Dacă există o majoritate în Parlament (…) dacă PSD-ul va renunța la a susține o himeră numită coaliție pro-europeană, orice este posibil”. Presiune pe tema dosarului alegerilor anulate și a „proceselor politice” Separat, liderul AUR a criticat întârzierile legate de dosarul alegerilor anulate din 2024, despre care a spus că ar fi fost promis „iulie-august 2025” de președintele Nicușor Dan, dar „n-a venit nici acum”. Simion a mai cerut „oprirea acțiunilor juridice” împotriva lui Călin Georgescu, susținând că procesele ar „părea politice” și că acesta este „un om acuzat pe criterii politice”. Declarațiile au fost făcute în emisiunea „Ai Aflat! cu Ionuț Cristache”, găzduită de Gândul, conform aceleiași surse. [...]

AUR își asumă o înțelegere punctuală cu PSD pentru moțiune, dar mizează pe anticipate , iar europarlamentarul Gheorghe Piperea admite că în partid au existat rezerve față de asocierea cu social-democrații, potrivit Digi24 . Piperea spune că AUR nu intenționează să intre într-un guvern condus de „oricare dintre aceste patru partide” care au făcut parte din actuala coaliție și indică drept „următor pas” alegerile anticipate, despre care afirmă că ar putea fi susținute și de PNL și USR. În același timp, el descrie poziția președintelui Nicușor Dan drept „singura mare necunoscută” în ecuația politică. Miza: moțiunea ca instrument pentru anticipatele dorite de AUR În declarațiile pentru Digi24.ro, europarlamentarul AUR susține că „principalul partid” care vrea anticipate este AUR și invocă faptul că formațiunea ar fi „peste 35% în sondaje”. El afirmă, de asemenea, că PNL și USR ar dori anticipate „cel puțin implicit”, în timp ce PSD ar fi singurul actor „neinteresat” de acest scenariu. Critica la adresa PSD și condiționarea responsabilității guvernării Piperea își justifică reticența față de PSD printr-o critică frontală, pe care o leagă și de actualul premier Ilie Bolojan . În logica sa, PSD ar fi „sistemul” și „principalul vinovat” pentru situația din România, iar o eventuală asociere cu PSD ar însemna, de fapt, o asociere cu partidul care „l-a creat pe Bolojan”, pentru că l-ar fi susținut pentru funcția de premier și nu ar fi votat la moțiunile anterioare împotriva lui. În același registru, Piperea spune că, dacă PNL a anunțat că trece în opoziție în cazul în care moțiunea trece, atunci PSD ar rămâne singurul care ar putea „să își asume această responsabilitate”, sugerând că social-democrații ar trebui să propună premierul, pe Sorin Grindeanu. „Strâmbări din nas” în AUR și riscul politic pentru PSD dacă moțiunea eșuează Întrebat despre nemulțumiri interne în AUR față de înțelegerea cu PSD, Piperea afirmă că au existat „niște strâmbări din nas” pe care le consideră „corecte”, tocmai din cauza istoricului și rolului atribuit PSD în menținerea lui Bolojan la Palatul Victoria. Pe de altă parte, el avertizează că o respingere a moțiunii ar însemna că PSD „se va fi făcut de râs” și ar duce la „punți distruse” între PSD și PNL, respectiv PSD și USR. În această dinamică, Piperea susține că AUR ar fi „câștigătorul” crizei politice „fără să facă nimic”, prin simpla așteptare. [...]