Știri
Știri din categoria Politică
USR anunță că nu va vota „Guvernul Veștea”, invocând lipsa de timp pentru dezbateri și proceduri accelerate, după ce lista de miniștri și programul de guvernare au ajuns la Parlament „în toiul nopții”, potrivit news.ro. Mesajul a fost transmis duminică seară de ministrul interimar de Externe, Oana Țoiu (USR), care susține că astfel de decizii „luate pe furiș” subminează construirea unei majorități stabile în Parlament.
Într-o postare pe Facebook, Țoiu afirmă că a primit lista de miniștri și programul de guvernare „la Parlament”, în timpul nopții, și acuză „neseriozitatea” și „lipsa de respect față de procesele decizionale” ale inițiatorilor. În același mesaj, ea spune că poziția USR este fermă.
„Nu vom vota Guvernul Veștea.”
Oana Țoiu anunță că Birourile Permanente au fost convocate pentru luni, 22 iunie, la ora 10.00, tot „la miezul nopții”. Potrivit acesteia, urmează să fie propuse comisiile pentru audierile miniștrilor și ale programelor, iar apoi să aibă loc votul în plen, „fără timp consistent pentru dezbateri”.
Programul de guvernare și lista de miniștri au fost depuse la Parlament duminică seară. În evaluarea Oanei Țoiu, procedura accelerată și transmiterea documentelor în timpul nopții nu permit o reconstrucție „stabilă” în Parlament, iar România ar avea nevoie de „un Guvern serios, nu de orice Guvern”.
Recomandate
Guvernul Veștea intră în procedura de învestire cu o majoritate incertă , după ce programul de guvernare și lista de miniștri au fost depuse la Parlament, iar PNL, USR și UDMR au anunțat că nu votează Cabinetul, potrivit News . Pentru învestire sunt necesare 233 de voturi „pentru”, iar aritmetica parlamentară indică faptul că executivul are nevoie de sprijin din afara partidelor care și-au declarat opoziția. Premierul desemnat Adrian Veștea a cerut un calendar rapid pentru audierea miniștrilor și votul de învestitură, argumentând că România „nu își mai permite să piardă timp”. El a prezentat cinci priorități imediate, între care accelerarea atragerii fondurilor din PNRR, menținerea încrederii partenerilor și a ratingului de țară, deblocarea proiectelor de investiții și accelerarea proiectelor strategice de securitate (SAFE). Majoritatea, miza imediată: 233 de voturi „pentru” În contextul în care PNL, USR și UDMR au anunțat că nu votează Guvernul Veștea, iar liderii AUR au afirmat în repetate rânduri că nu vor susține învestirea, votul din Parlament rămâne principala necunoscută. În PNL există, totuși, susținători ai Guvernului Veștea, însă numărul lor „se va vedea la vot”, iar președintele PNL Ilie Bolojan a anunțat că liberalii nu se vor afla în sală în momentul votului. Aritmetica parlamentară prezentată de News indică următoarea distribuție: PSD: 128 de parlamentari AUR: 90 PNL: 76 USR: 59 UDMR: 31 Minoritățile: 17 Uniți pentru România: 14 Grupul S.O.S. România: 15 Neafiliați: 15 deputați și 8 senatori Grupul Pace-Întâi România: 11 senatori Componența Cabinetului și tensiunile din PNL Lista depusă la Parlament include miniștri din PNL și PSD, dar și mai mulți independenți, pe care Veștea spune că i-a inclus la solicitarea sa, în discuțiile cu partidele care susțin Guvernul. În același timp, Alina Gorghiu apare ca vicepremier fără portofoliu în Guvernul Veștea, deși PNL îi cere să-și depună demisia din partid până luni, la ora 12.00, potrivit informațiilor publicate de News. Programul de guvernare: document extins față de varianta inițială Veștea a publicat și programul de guvernare, iar documentul depus la Parlament are 80 de pagini, față de 68 de pagini în varianta inițială redactată de premierul desemnat. Documentul este disponibil aici: Programul de guvernare . Ce urmează depinde de calendarul stabilit de Parlament pentru audieri și de votul de învestitură, în condițiile unei majorități care, la acest moment, nu este confirmată public prin angajamente de vot suficiente. [...]
Un vot de învestitură care ar depinde de AUR ar schimba aritmetica puterii în Parlament , pentru că ar transforma sprijinul punctual de la moțiunea de cenzură într-o majoritate politică asumată între PSD și AUR, susține fostul președinte PNL Valeriu Stoica , citat de Mediafax . Stoica a declarat la Digi24 că alianța PSD–AUR de la moțiunea de cenzură a fost „conjuncturală”, dar că situația „s-ar schimba radical” dacă cele două partide ar repeta votul la învestirea Guvernului condus de Veștea. În această ipoteză, spune el, colaborarea nu ar mai putea fi prezentată ca un aranjament de moment. Ce ar însemna, în termeni politici, voturile AUR pentru Guvernul Veștea Fostul lider liberal afirmă că, dacă PSD ar accepta ca Guvernul Veștea să treacă cu sprijinul AUR, „din acel moment, alianța dintre cele două partide nu ar mai fi conjuncturală”, ci ar echivala cu „oficializarea” unei alianțe în Parlament, adică o majoritate PSD–AUR. În varianta în care PSD ar rămâne consecvent propriilor declarații și nu ar accepta învestirea cu voturile AUR, Stoica susține că Guvernul Veștea nu ar trece în Parlament. Miza de reglementare: responsabilitatea președintelui în desemnarea premierului Întrebat despre legătura cu președintele Nicușor Dan , Stoica a invocat declarații recente ale șefului statului, potrivit cărora formarea guvernului ar fi responsabilitatea exclusivă a premierului desemnat. Stoica contestă parțial această poziție și argumentează că premierul nominalizat „poartă, totuși, amprenta” președintelui care l-a numit. În consecință, dacă guvernul ar fi votat cu sprijinul AUR, Stoica spune că responsabilitatea politică „s-ar reflecta și asupra președintelui”, mai ales în situații în care desemnarea premierului se face fără consultarea partidului propriu sau a celorlalte formațiuni. Ce soluție indică Stoica pentru deblocaj Ca ieșire din blocaj, Stoica menționează propunerea lui Ilie Bolojan: relansarea consultărilor politice cu toate partidele, urmată de una dintre două formule de guvern minoritar: guvern minoritar PSD; guvern minoritar PNL–USR–UDMR. În ambele scenarii, Stoica indică necesitatea unui acord politic „de cel puțin șase luni”. [...]
PNL își delimitează oficial responsabilitatea politică de Guvernul Veștea , susținând că nu are reprezentanți în cabinet și că nominalizările atribuite partidului nu au fost aprobate de forurile sale statutare, potrivit news.ro . Într-un comunicat transmis duminică seară, liberalii afirmă că au luat act de depunerea în Parlament a Programului de guvernare și a listei de miniștri propuse de premierul desemnat Adrian Veștea, dar precizează „fără echivoc” că PNL „nu este parte a acestui guvern” și „nu își asumă responsabilitatea politică” pentru programul propus. Ce înseamnă poziția PNL pentru investirea Guvernului Miza declarației este una de responsabilitate politică și de legitimitate: PNL cere ca Executivul propus să nu fie prezentat public drept un guvern din care partidul face parte și să nu i se atribuie răspunderea pentru lista de miniștri. În același mesaj, PNL susține că persoanele trecute pe lista de miniștri „se situează în afara partidului și a deciziilor adoptate de forurile statutare” și că nominalizările „nu au fost discutate, aprobate sau susținute” de formațiune. Linia roșie invocată: PSD și „majoritatea transparentă” Liberalii arată că poziția a fost reconfirmată de Congresul partidului și de noua conducere aleasă, iar linia anunțată rămâne aceea că PNL nu susține instalarea unui guvern care include PSD, este susținut de PSD sau „nu beneficiază de o majoritate transparentă și asumată în Parlament”. PNL mai transmite că va continua să acționeze „cu responsabilitate” în Parlament, cu accent pe reforme, absorbția fondurilor europene și măsuri pentru dezvoltare. Lista depusă în Parlament și presiunea internă din PNL Premierul desemnat Adrian Veștea a anunțat că a depus în Parlament lista de miniștri și Programul de guvernare. În lista transmisă oficial apar mai multe poziții marcate ca PNL, PSD sau independent, inclusiv Adrian Veștea ca prim-ministru (PNL) și Alina Gorghiu ca vicepremier (PNL), alături de miniștri PSD și independenți. Separat, Congresul Extraordinar al PNL cere demisiile din partid ale lui Lucian Bode, Rareș Bogdan, Adrian Veștea, Hubert Thuma și ale Alinei Gorghiu, cu termen până luni, ora 12:00; în caz contrar, forurile de conducere sunt mandatate să declanșeze procedurile de excludere. [...]
Guvernul Veștea își propune reducerea deficitului prin disciplină bugetară și depolitizarea ANAF , Antifraudă și Vămii , potrivit News , care prezintă programul de guvernare 2026–2028, un document de 80 de pagini. Pachetul de măsuri e relevant pentru mediul de afaceri prin efectele potențiale asupra colectării, controalelor fiscale și prioritizării investițiilor publice. Documentul pleacă de la ideea „ordinii în finanțele publice” și a unei guvernări care să reducă risipa și să prioritizeze cheltuielile. În program se arată că România traversează „provocări economice, sociale și de securitate” care impun „reforme structurale” și „o guvernare eficientă”, iar Guvernul și forțele politice care îl susțin își asumă stabilitatea politică și continuarea parcursului european și euroatlantic. Ținte de guvernare cu impact economic: deficit, colectare, investiții Programul menționează ca direcții majore consolidarea finanțelor publice, modernizarea administrației, creșterea competitivității economice și îmbunătățirea serviciilor publice. La nivel de priorități mari sunt enumerate implementarea și finalizarea PNRR , accelerarea absorbției fondurilor europene, aderarea la OCDE și întărirea securității naționale. În zona fiscal-bugetară, Guvernul își asumă „continuarea reducerii deficitului” prin disciplină bugetară, reducerea risipei și prioritizarea cheltuielilor, cu principiul că „toată lumea contribuie”, iar statul începe cu propriile cheltuieli. Depolitizarea și reorganizarea ANAF, Antifraudă și Vămii În capitolul „Măsuri prioritare”, una dintre direcțiile centrale este creșterea veniturilor la buget și combaterea evaziunii fiscale. Programul prevede: ANAF, Antifraudă și Vama „plasate în afara algoritmului politic”, reorganizate și evaluate pe indicatori de performanță, cu finalizarea digitalizării; controale bazate pe analize de risc; îmbunătățirea legislației privind evaziunea fiscală și a executării silite; analizarea excepțiilor fiscale și corectarea lor „acolo unde este cazul”; un „parteneriat cu cetățenii” pentru combaterea evaziunii. Investiții publice: reevaluare, indicatori și eșalonări Programul prevede analiza și prioritizarea proiectelor de investiții finanțate din bugetul național, inclusiv prin: reevaluarea și prioritizarea programelor de investiții; introducerea de indicatori de sustenabilitate (exemplele din document includ numărul de locuitori, sporul natural, numărul de autorizații de construcție); evaluarea impactului proiectelor finalizate (de exemplu, număr de persoane racordate la apă și canalizare); revizuirea standardelor de cost; evaluarea și eșalonarea proiectelor din programul „Anghel Saligny”. Companii de stat: guvernanță, transparență și reducerea subvențiilor Un alt capitol vizează restructurarea companiilor de stat, cu măsuri precum consilii de administrație/supraveghere „formate din profesioniști”, transparență (inclusiv pe cheltuieli și bugete), indicatori de performanță cu posibilitatea demiterii pentru neîndeplinirea lor, reducerea subvențiilor și auditarea activelor. Programul menționează și eficientizarea participațiilor statului și dezvoltarea pieței de capital românești. Documentul integral Programul de guvernare este disponibil în forma publicată aici: „Programul de guvernare al Guvernului Veștea” (PDF) . [...]
AUR spune că nu va asigura voturile pentru învestirea „ Guvernului Veștea ” , iar decizia ar putea complica aritmetica parlamentară înaintea votului, într-un moment în care partidele fac „ultimele calcule”, potrivit Antena 3 . Prim-vicepreședintele AUR, Dan Dungaciu, a afirmat duminică faptul că formațiunea „garantează” că „Guvernul Veștea nu va trece cu voturile AUR”, explicând că partidul are două opțiuni „tehnice” la votul de învestitură: fie parlamentarii AUR vor fi prezenți și nu vor vota, fie vor ieși din sală. „Garantăm că Guvernul Veștea nu va trece cu voturile AUR, pentru că decizia noastră este aceeași. Tehnic vorbind, fie vom fi prezenți și nu vom vota, fie vom ieși din sală la votul pentru învestitură.” Dungaciu a insistat că, în interiorul partidului, poziția rămâne neschimbată și că „doar aspectul tehnic mai trebuie clarificat”, respingând ideea unor manevre interne. Calendarul învestirii și tensiunile din PNL În paralel, se fac „ultimele calcule” înaintea votului de învestitură a Guvernului Veștea. Deși lista de miniștri „trebuia depusă” duminică, aceasta „ar urma să fie depusă luni”, conform informațiilor prezentate. Pe fondul acestor pregătiri, în PNL continuă disputa internă: susținătorii lui Adrian Veștea au transmis o reacție în 12 puncte la ultimatumul dat de Ilie Bolojan . Cei 23 de semnatari se intitulează „Facțiunea Conservatoare din PNL” și afirmă, între altele, că refuză să participe „la o acțiune” care ar servi „menținerea la cârmă politică și de decizie administrativ-financiară guvernamentală a unui grup restrâns”. Tot duminică, Robert Sighiartău a anunțat că, dacă cei din „Gruparea Veștea” nu își dau demisia până luni, vor fi excluși din partid, menționându-i pe Hubert Thuma, Lucian Bode, Rareș Bogdan, Adrian Veștea și Alina Gorghiu. Sighiartău a mai spus că „Congresul a adoptat aceste decizii cu unanimitate de voturi”. Lucian Bode a respins public ideea demisiei, afirmând că „niciodată nu am încălcat vreo decizie” și că „nu am motiv să demisionez”. [...]
Discuțiile PNL cu USR și UDMR despre un guvern minoritar includ și varianta schimbării premierului , un semnal că negocierile se poartă pe arhitectura de putere necesară deblocării crizei politice, nu doar pe formule de majoritate, potrivit News . Președintele PNL, Ilie Bolojan , a declarat duminică seară, la Digi 24, că a discutat cu liderii USR și UDMR despre varianta ca el să nu mai ocupe funcția de premier, în contextul în care a vorbit și despre posibilitatea unui guvern minoritar PNL–USR–UDMR, dacă Guvernul Veștea nu este învestit. „A fost o discuție pe această temă. Eu nu mă cramponez sub nicio formă de poziția de premier.” Bolojan a spus că a lucrat timp de un an pentru Guvernul României și că, din perspectiva sa, nu este „o problemă” dacă se află „pe o poziție sau alta”, adăugând că poate lucra „pentru țară și din opoziție”. În aceeași logică de deblocare, liberalii au avansat și ideea unui acord politic pe șase luni între partide, inclusiv cu PSD, pentru susținerea unui guvern minoritar care să își asume răspunderea pe proiecte de reformă din PNRR rămase neaprobate până acum, conform unui material anterior al publicației, News . [...]
