Știri
Știri din categoria Politică
O criză politică „scumpă și nenecesară” riscă să blocheze deciziile Guvernului, după ce PSD a decis retragerea sprijinului politic pentru premierul Ilie Bolojan, iar ministrul Afacerilor Externe, Oana Țoiu (USR), acuză social-democrații că joacă simultan „la guvernare” și „împotriva Guvernului”, potrivit Mediafax.
Țoiu susține că USR este singurul partid din coaliție care nu a făcut parte din guvernele anterioare și, prin urmare, nu a contribuit la creșterea deficitului bugetar. În mesajul citat de publicație, ea afirmă că deficitul a ajuns „la aproape 10%” și că, deși USR ar fi putut invoca „greaua moștenire”, a ales să „muncească” și „să repare” ce s-a stricat.
Ministrul critică decizia PSD de a retrage sprijinul politic pentru premier, pe care o descrie drept declanșarea unei crize „scumpe și nenecesare”. În același mesaj, Țoiu reclamă tensiuni și lipsă de încredere între partenerii de coaliție, invocând „atacuri”, „jigniri” și „promisiuni încălcate”.
Totodată, ea pune sub semnul întrebării direcția PSD după această decizie, întrebând retoric care este „planul” formațiunii „de aici încolo”.
Un punct de presiune imediată, potrivit declarațiilor citate, este funcționarea executivului în ziua următoare: Țoiu afirmă că există ședință de Guvern la ora 11.00, în condițiile în care PSD ar fi, simultan, parte a guvernării și adversar politic al Guvernului.
„Avem ședință de Guvern la ora 11.00 cu PSD tot la guvernare dar în același timp și cu PSD împotriva Guvernului.”
Criticile vin după o consultare internă în PSD în care, potrivit Mediafax, 97,7% dintre participanți au considerat că Ilie Bolojan nu mai trebuie susținut ca premier.
Social-democrații au mai anunțat că, dacă Bolojan nu își depune mandatul, partidul își va retrage miniștrii din Guvern. Publicația notează că miza imediată este dacă premierul va ceda presiunii politice sau dacă se ajunge la o ieșire efectivă a PSD din executiv, cu impact direct asupra capacității Guvernului de a lua decizii.
Recomandate
USR se pregătește să respingă în bloc Cabinetul Tomac , ceea ce reduce și mai mult șansele premierului desemnat Eugen Tomac de a strânge o majoritate în Parlament, într-un moment în care negocierile pentru formarea noului guvern bat pasul pe loc, potrivit TVR Info . USR va avea vineri după-amiază un Comitet Politic Național, convocat pentru ora 17.00, iar „pe surse” mesajul intern este că „nu va fi nicio surpriză” și că decizia va fi de unanimitate: partidul nu va vota guvernul Tomac. În filialele județene unde consultările s-au încheiat deja, membrii s-ar fi pronunțat „aproape peste tot” împotriva acordării votului de încredere. Majoritatea pentru învestire se îndepărtează În paralel, PNL a decis deja că nu va susține învestirea Cabinetului Tomac, într-un semnal care complică aritmetica parlamentară pentru premierul desemnat. În acest context, poziția USR – dacă va fi confirmată formal vineri – consolidează un front de respingere care face mai dificilă obținerea sprijinului necesar la vot. Negocierile pentru formarea noului guvern durează de aproape o săptămână, însă, până acum, nu au produs rezultatul așteptat de președintele Nicușor Dan și de Eugen Tomac, care caută sprijin în rândul partidelor parlamentare și al neafiliaților. Tensiuni între partide și apel la „responsabilitate” PSD, care ar urma să aibă o ședință abia la începutul săptămânii viitoare, a reacționat la decizia PNL și l-a atacat pe Ilie Bolojan, pe care îl acuză că „blochează toată România pentru că a pierdut puterea”, susținând că este nevoie „urgent” de un guvern care să scoată țara din „haosul economic și social”. În pline negocieri, președintele Nicușor Dan a făcut un apel la responsabilitate și, potrivit aceleiași surse, mizează în continuare pe Eugen Tomac, în pofida susținerii limitate de până acum în Parlament. Ilie Bolojan a spus că apreciază apelul președintelui, dar consideră că ar fi fost mai util dacă ar fi venit înainte de moțiunea de cenzură , avertizând asupra riscului de a fi afectate „echilibrele bugetare” și măsurile pentru „însănătoșirea economiei” dacă nu sunt continuate politicile începute. [...]
PSD cere ca PNL să treacă în opoziție, alături de AUR, acuzându-l pe premierul interimar Ilie Bolojan că „blochează toată România” prin faptul că nu renunță la șefia Executivului, potrivit Antena 3 . Miza politică imediată este reconfigurarea majorității și a formulei de guvernare, în condițiile în care PSD susține că „viitorul guvern se poate și fără PNL”. Într-un comunicat, PSD afirmă că Bolojan ar fi rămas agățat de funcție „pentru că a pierdut puterea” și le reproșează liberalilor o schimbare de atitudine față de apelurile anterioare la „responsabilitate pro-europeană”. Social-democrații susțin că România ar avea nevoie „urgent” de un guvern care să scoată țara din „haosul economic și social” pe care îl atribuie lui Bolojan. Presiune pe PNL: „după 7 ani la putere”, în opoziție În același mesaj, PSD cere explicit ca PNL să iasă de la guvernare și să meargă în opoziție „lângă AUR”, argumentând că liberalii au fost „7 ani la putere, fără să câștige alegerile”. Atac direct la adresa lui Ilie Bolojan Comunicatul PSD include și o linie de atac personală la adresa premierului interimar, pe care îl descrie ca fiind motivat de „setea de putere” și ajuns „toxic pentru români și România”. Ce urmează Materialul nu oferă detalii despre pași instituționali concreți sau un calendar al negocierilor, dar poziționarea PSD indică o escaladare a presiunii politice asupra PNL și a lui Ilie Bolojan, cu potențial de a influența formarea viitorului guvern și stabilitatea majorității parlamentare. [...]
PSD ar putea controla cheltuirea banilor publici fără să-și asume costurile ajustării fiscale din 2027–2028 , într-o formulă de guvern „tehnocrat” care ar ocoli, de fapt, problema unei majorități parlamentare funcționale, potrivit unei analize din Adevărul . Miza, dincolo de jocul politic, este riscul de blocaj în reforme într-un context de deficit bugetar ridicat și condiționalități legate de fondurile europene. La o lună după moțiunea de cenzură semnată de PSD și AUR care a dărâmat guvernul Bolojan cu 281 de voturi, premierul desemnat Eugen Tomac promite un cabinet „în întregime din tehnocrați”. Analiza susține însă că, în lipsa unui partid și a unei majorități care să-i susțină programul, un astfel de executiv ar depinde de negocieri punctuale, ceea ce ar face dificilă continuarea reformelor. „Putere fără semnătură”: condițiile și portofoliile cu bugete mari Textul argumentează că PSD este singurul partid care a negociat deschis cu premierul desemnat și i-a pus condiții, între care: reducerea TVA la alimentele de bază și la medicamente; indexarea pensiilor; majorarea salariului minim. În aceeași logică, sunt invocate nominalizări care ar indica un control politic asupra unor ministere cu bugete mari și alocări discreționare. Potrivit analizei, PSD ar urmări în special portofolii precum Dezvoltarea, Transporturile și Agricultura, descrise ca zone unde „se finanțează primăriile”, funcționează programul Anghel Saligny și se construiește loialitatea teritorială. În paralel, ministerele unde s-ar lua „deciziile dureroase” ale ajustării fiscale ar rămâne în afara acestui interes. De ce contează economic: reforme greu de făcut fără majoritate Analiza plasează criza într-un cadru fiscal dificil: deficit bugetar ridicat, fonduri europene condiționate de reforme și presiune din partea piețelor financiare pentru fiecare săptămână de blocaj. Concluzia este că tocmai aceste constrângeri fac riscantă o formulă în care guvernul ar avea nevoie de acordul PSD „pentru fiecare decizie importantă”, ceea ce ar putea duce la paralizie. Este citată și poziția liderului PNL, Ilie Bolojan, după consultări: „un guvern fără susținere politică nu poate continua reformele”. Efect politic secundar: spațiu pentru AUR și escaladarea temei suspendării Un alt efect menționat este avantajul pentru AUR, care s-ar poziționa împotriva guvernului Tomac și ar consolida statutul de forță „anti-sistem”, în timp ce ar vota în Parlament „în tandem cu PSD”. În acest context, analiza notează escaladarea retoricii: George Simion a cerut suspendarea președintelui și a lansat un „sondaj” pe Facebook, iar Călin Georgescu a îndemnat parlamentarii să declanșeze procedura împotriva „președintelui ilegal”. Textul reamintește că suspendarea este posibilă constituțional doar pentru fapte grave de încălcare a legii fundamentale. Ce urmează, în logica autorului: asumare și vot „la vedere” Ieșirea din criză este formulată ca o cerință de asumare politică: cine vrea să guverneze „să semneze și să răspundă”, iar dacă formula actuală nu strânge 233 de voturi, soluția indicată este reluarea consultărilor și construirea unei majorități viabile în jurul unui program asumat. În lipsa acestei clarificări, analiza avertizează că ambiguitatea prelungește criza și mută costurile către anii următori, inclusiv în anii fiscali dificili invocați pentru 2027 și 2028. [...]
PSD acuză că blocajul politic întârzie formarea unui guvern într-un moment de „haos economic și social” , după ce PNL a anunțat că nu susține Guvernul Tomac , potrivit Digi24 . Într-o postare pe Facebook, social-democrații îl atacă pe Ilie Bolojan , descris drept „premier demis”, susținând că „blochează România” pentru că „a pierdut puterea”. PSD afirmă că, dincolo de „ambițiile unui singur om”, românii ar avea nevoie „urgent” de un guvern care să scoată țara din „haosul economic și social” pe care partidul îl pune pe seama lui Bolojan. În același mesaj, PSD reia ideea că PNL ar fi invocat anterior „responsabilitatea pro-europeană” pentru a evita ca România să ajungă pe mâna „extremiștilor”, dar că acum nu ar mai fi preocupat nici de „responsabilitate”, nici de consecințele politice ale blocajului. Miza: majoritate și guvernare fără PNL În comunicarea citată de Digi24, PSD susține explicit că „se poate guverna și fără PNL” și că ar fi „cazul” ca liberalii să treacă în opoziție, „lângă AUR”, după „7 ani la putere, fără să câștige alegerile”. Totodată, PSD îl acuză pe Ilie Bolojan că ar încerca să „rescrie realitatea” și că ar fi motivat de „setea de putere”, nu de un „act de sacrificiu”. Mesajul include și un avertisment politic, în termeni duri, despre efectele pe care le-ar avea această atitudine asupra guvernării și asupra țării. Contextul imediat Reacția PSD vine după ce Ilie Bolojan a anunțat că PNL a decis să nu susțină Guvernul Tomac, decizie relatată anterior de Digi24 într-un material separat despre ședința conducerii PNL (link menționat în articolul sursă). [...]
PNL anunță că nu votează Guvernul Tomac, invocând riscuri bugetare și lipsa unei majorități , o poziționare care poate prelungi incertitudinea politică într-un moment în care România are de gestionat deficitul și măsuri economice greu de asumat, potrivit Adevărul . Ilie Bolojan a spus că, după ședința Biroului Politic Național din 11 iunie, grupurile parlamentare liberale „nu vor participa la vot sau vor fi: prezent nu votez”. Miza: un guvern fără susținere explicită, vulnerabil la inițiative cu impact bugetar Bolojan a argumentat că un executiv fără o susținere politică și parlamentară explicită ar fi „mai slab decât un guvern minoritar” și ar avea, în practică, doar șanse de „supraviețuire”, nu de a continua reformele. În acest context, liderul PNL a avertizat că măsurile dificile pe care orice guvern ar trebui să le aplice „ca urmare a deficitelor” și a angajamentelor României ar rămâne fără sprijin politic. Totodată, el a descris un risc de derapaj fiscal prin inițiative parlamentare populare electoral, dar cu efecte negative asupra bugetului, care ar putea intra în contradicție cu agenda guvernului și ar complica menținerea angajamentelor de reducere a deficitului. Acuzația politică: „formulă de paravan” care ar scuti PSD de răspundere Dincolo de argumentele de funcționare și buget, Bolojan a susținut că propunerea Guvernului Tomac ar fi „o formulă de paravan” care ar permite PSD să evite asumarea responsabilității pentru criza politică. El a amintit că, în urmă cu peste o lună, o moțiune de cenzură inițiată de PSD și AUR a dus la căderea guvernului din care PSD făcea parte și a criticat faptul că, ulterior, social-democrații nu ar fi venit cu o soluție de guvernare. „Este anormal să nu-ți asumi răspunderea guvernării, dar să încerci prin structura unui guvern de oameni să asiguri protecția unor așezăminte în anumite ministere, drenarea de resurse de la alte ministere.” Critici punctuale pe componență și responsabilități Bolojan a dat ca exemplu Ministerul Muncii, unde ar fi propus un fost parlamentar PNL care nu mai este membru al partidului, susținând că astfel se evită asumarea unor dosare grele, precum legea salarizării, menționată ca jalon care trebuia finalizat în 2023. La final, liderul PNL a precizat că decizia de a nu susține învestirea Guvernului Tomac a fost luată în unanimitate, toți membrii prezenți votând împotrivă. [...]
Lista RA-APPS arată că partidele plătesc chirii simbolice pentru sedii în imobile ale statului , cu contracte atribuite direct și, în unele cazuri, pe durate greu de delimitat, potrivit Mediafax . Documentul publicat de Regia Autonomă „Administrația Patrimoniului Protocolului de Stat” (RA-APPS), în baza HG 420/05.06.2026 , face publice pentru prima dată toate contractele de închiriere cu persoane juridice. Miza economică este dublă: pe de o parte, nivelul chiriilor încasate de stat pentru active din patrimoniul public, pe de altă parte, modul de alocare a acestor spații, în condițiile în care partidele au primit contractele prin atribuire directă, nu prin licitație. Cât plătesc partidele pentru sedii și terenuri În lista RA-APPS, PNL apare cu cel mai mare spațiu alocat unui partid politic: un teren de 20.138 mp la Aleea Modrogan nr. 1 (București), pentru care plătește 1.006 euro pe lună (aprox. 5.030 lei). Contractul a fost atribuit direct, a fost în vigoare din februarie 2021 și a expirat în februarie 2026, iar acum este „în procedură de încheiere contract de concesiune”, potrivit documentului citat. Tot la Modrogan, filiala PNL București mai închiriază un teren de 561 mp la nr. 22 pentru 28 euro/lună (aprox. 140 lei), iar filiala Ilfov ocupă 531 mp la nr. 3 pentru 26 euro/lună (aprox. 130 lei). PSD figurează cu un teren de 5.392 mp pe Șoseaua Kiseleff nr. 10, pentru care plătește 269,62 euro/lună fără TVA (aprox. 1.350 lei), în baza unui contract de atribuire directă semnat în 2014 și valabil „pe toată perioada construcției” – termen nedefinit. Organizația PSD Ilfov are și un teren de 928 mp pe Strada Negustori nr. 3, într-un contract din 2004, pe durată nedeterminată, pentru 46 euro/lună (aprox. 230 lei). USR apare cu un apartament de 41 mp din vila 9 de pe Șoseaua Kiseleff nr. 55, pentru care plătește 243 lei și 204 euro/lună (în total aprox. 1.260 lei), pe un contract de atribuire directă din 2021, valabil până în 2027. Atribuire directă, nu licitație: diferența față de firme Toate contractele partidelor politice din document au fost atribuite direct, fără licitație publică, spre deosebire de firmele private care, „în general”, au obținut spațiile prin licitație, mai notează publicația. Practica este permisă de legislație pentru anumite categorii de beneficiari, însă, potrivit articolului, a fost criticată în trecut de experți în administrație publică din perspectiva transparenței alocării patrimoniului public. Ce mai apare în lista RA-APPS și de ce contează Lista include, pe lângă partide, instituții publice precum Direcția Națională Anticorupție, Curtea de Conturi, Autoritatea Electorală Permanentă și ANAF, dar și firme private, televiziuni și organizații civile. La Piața Presei Libere nr. 1, ANAF și structuri ale ANAF figurează cu spații care însumează peste 10.100 mp. RA-APPS administrează imobile din patrimoniul public și privat al statului, iar publicarea listei este prezentată ca o premieră, apărută în urma obligației de transparență introduse prin HG 420/2026. [...]
