Știri
Știri din categoria Politică
Vicepremierul interimar Oana Gheorghiu intră în echipa lui Ilie Bolojan din PNL, într-un mesaj centrat pe „oprirea risipei” și „eliminarea privilegiilor”. Potrivit News, Gheorghiu spune că a acceptat propunerea de a face parte din echipa sa în Partidul Național Liberal, deși afirmă că nu și-a dorit o funcție publică.
Într-o postare pe Facebook, Oana Gheorghiu își justifică decizia prin „haosul în care România a fost împinsă” și prin ideea că „timpul nu mai are răbdare cu noi”. Ea afirmă că este nevoie de o „schimbare profundă” în politică și că politicienii trebuie să înțeleagă că au datoria „să slujească oamenii, nu buzunarul propriu”.
Gheorghiu își leagă intrarea în echipa lui Ilie Bolojan de o agendă formulată explicit în termeni de eficiență și corectare a derapajelor din sectorul public:
În același mesaj, vicepremierul interimar își descrie parcursul ca unul de implicare civică și de contestare a abuzurilor, inclusiv prin proteste. Totodată, susține că a „aprins lumina în companiile de stat” și că a arătat „cum sunt prăduite bogățiile țării”, fără a detalia cazuri sau măsuri concrete în materialul citat.
Știrea consemnează acceptarea propunerii și poziționarea publică a Oanei Gheorghiu alături de Ilie Bolojan și de cei care cer reforme; nu sunt menționate, însă, un rol precis în partid, un calendar sau pași operaționali care să decurgă imediat din această decizie. Informația a fost relatată și de Digi24.
Recomandate
Ludovic Orban anticipează o schimbare de putere în PNL , spunând că la congresul de duminică Ilie Bolojan va obține „o victorie categorică”, ceea ce ar consolida „linia strategică” propusă de acesta și ar izola intern tabăra contestatară, potrivit Digi24 . Orban, fost premier și consilier prezidențial al lui Nicușor Dan, a spus că rezultatul congresului va valida nu doar candidatura lui Bolojan, ci și echipa acestuia. Miza internă: statutul partidului și „liberalii puciști” Întrebat ce se poate întâmpla cu „liberalii puciști”, Orban a susținut că aceștia „s-au situat în afara partidului”, argumentând că statutul PNL funcționează ca set de reguli obligatorii, depuse la Tribunalul Municipiului București după fiecare congres. În logica expusă de Orban, încălcarea hotărârilor forurilor statutare echivalează cu plasarea „în afara partidului”. El a mai afirmat că aceștia „n-au unde să se ducă” și că șansele lor de a construi o structură politică separată ar fi „egale cu zero sau spre minus”. Retragerea lui Ciprian Ciucu din cursă Orban a comentat și decizia primarului Capitalei, Ciprian Ciucu, de a nu candida pentru funcția de prim-vicepreședinte al PNL, pe care a descris-o drept: „Un gest de mare onoare. Un gest de adevărat om politic.” Totodată, Orban a spus că este „convins” că Ciucu este nevinovat, că va fi achitat și că va reveni „în forță” în linia politică a partidului, pe poziții importante. [...]
Ministrul interimar al Investițiilor și Proiectelor Europene, Dragoș Pîslaru, anunță că se alătură PNL și echipei conduse de Ilie Bolojan , legând decizia de nevoia unei „majorități solide” pentru reforme administrative și pentru continuarea parcursului european , potrivit News . Într-o postare pe Facebook, Pîslaru își justifică pasul politic prin ideea că „reformele majore nu pot fi realizate de unul singur” și că este nevoie de „o echipă puternică” și de „o viziune clară” pentru „modernizarea și securizarea parcursului european al țării”. Ce invocă Pîslaru: rezultate pe fonduri europene și PNRR Pîslaru afirmă că, împreună cu echipa din minister, în ultimul an ar fi obținut o serie de rezultate legate de finanțările europene, între care: atragerea unui total de 10 miliarde de euro fonduri europene non-agricole, „record absolut” pentru 12 luni consecutive; „deblocarea PNRR”, cu depășirea pragului de 60% absorbție; aprobarea integrală a cererii de plată nr. 4; închiderea negocierii finale a Planului, „evitând penalizări de miliarde de euro”; urcarea României pe locul 2 în UE la Politica de Coeziune, cu triplarea ratei de absorbție și aproape 7 miliarde de euro aduse în țară; asigurarea a aproape 600 de milioane de euro fonduri nerambursabile prin noua generație a Granturilor SEE și Norvegiene. Contextul politic: „moment critic” și apel la reacție rapidă În aceeași intervenție, Pîslaru susține că România se află într-un „moment critic de inflexiune”, după „dărâmarea Guvernului”, și vorbește despre „încercări disperate” de a rupe PNL și despre „rețele anti-reforme”, pe care le acuză că ar orchestrat „campanii agresive de dezinformare” ce ar servi „intereselor pro-ruse și anti-europene”. „România are nevoie urgentă de o reformă profundă a administrației, de instituții performante și de curajul de a schimba radical ceea ce nu funcționează. De aceea, am decis să mă alătur Partidului Național Liberal și echipei conduse de Ilie Bolojan.” Pîslaru mai afirmă că rezultatele invocate au fost obținute „sub mandatul prim-ministrului Ilie Bolojan”, pe care îl descrie drept un „om de stat”. De ce contează Mesajul fixează o miză de guvernare: Pîslaru își leagă explicit afilierea politică de capacitatea de a construi o majoritate care să susțină reforme administrative și implementarea agendei europene, inclusiv pe componenta de finanțări (PNRR și fonduri de coeziune). În același timp, acuzațiile privind „rețele anti-reforme” indică o posibilă escaladare a conflictului politic în jurul direcției reformelor și al gestionării banilor europeni. [...]
Retragerea lui Ciprian Ciucu din cursa pentru prim-vicepreședinte, pe fondul unui dosar DNA, complică ecuația de conducere din PNL și poate forța o rearanjare rapidă a listei cu care Ilie Bolojan merge la congres, potrivit informațiilor publicate de G4Media . Într-un update la ora 14.25, Ciprian Ciucu a anunțat că nu va candida la funcția de prim-vicepreședinte al PNL „din cauza dosarului penal deschis de DNA”. Edilul a motivat decizia prin nevoia ca partidul să aibă „o conduită ireproșabilă” pentru a recâștiga încrederea publică. „PNL trebuie să aibă o conduită ireproșabilă pentru a recâștiga încrederea românilor și să nu i se arunce permanent în față situația mea. Știm cum fac ei.” Lista de conducere pregătită pentru congres, potrivit surselor Conform surselor liberale citate de publicație, Ilie Bolojan urmează să prezinte congresului o echipă în care apar mai multe nume pentru funcțiile-cheie din partid. Secretar general : Dan Motreanu (potrivit surselor) Vicepreședinți (propuneri menționate): Oana Gheorghiu, Dragoș Pîslaru, Mircea Abrudean, Robert Sighiartău, Alexandru Muraru, Ionel Bogdan Posibile nume suplimentare pe listă : Raluca Turcan, Florin Roman În varianta inițială descrisă de surse, Ciprian Ciucu era „cel mai probabil” propus pentru prim-vicepreședinte, însă anunțul său de retragere lasă deschisă această poziție și sugerează că discuțiile interne vor trebui recalibrate înainte de vot. Calendar: termen-limită pentru candidaturi Termenul pentru depunerea candidaturilor la șefia PNL expiră sâmbătă, la ora 17.00 , potrivit informațiilor din articol. În acest context, orice schimbare de ultim moment în componența echipei poate influența negocierile interne și modul în care va arăta conducerea partidului după congres. [...]
Ilie Bolojan își pune candidatura pe masa Congresului PNL cu o echipă și o moțiune care promit reformă internă , într-un moment în care partidul își joacă credibilitatea și capacitatea de a funcționa disciplinat, după reguli, potrivit News . Miza imediată este Congresul Extraordinar de duminică, la București, unde Bolojan candidează la șefia partidului. Într-o postare pe Facebook, Bolojan spune că a depus candidatura și că intră în competiție cu moțiunea „Modernizare cu Rădăcini ”, pe care o descrie ca un proiect de reformă, profesionalism și responsabilitate. El susține că PNL are nevoie atât de modernizare, cât și de păstrarea valorilor care i-au definit identitatea „de-a lungul timpului” și afirmă că își asumă, împreună cu colegii din Biroul Național, reconstrucția încrederii și o direcție „clară” pentru viitor. „Vom face tot ce ține de noi să nu ne batem joc de încrederea oamenilor.” Echipa anunțată pentru conducerea PNL Bolojan a prezentat și componența echipei cu care își asumă proiectul: prim-vicepreședinte: Dan Motreanu secretar general: Robert Sighiartău vicepreședinți: Mircea Abrudean, Ioan Popa, Siegfried Mureșan, Oana Gheorghiu, Alexandru Muraru, Dragoș Pîslaru, Florin Roman, Gabriela Horga Mesajele din echipă: disciplină, reguli și tensiuni interne Europarlamentarul Siegfried Mureșan afirmă că echipa își dorește „o Românie puternică, modernă, europeană, în care munca cinstită să fie respectată”, iar moțiunea propune o direcție bazată pe seriozitate, competență și respect pentru valorile liberale. Mircea Abrudean, președintele Senatului, spune că pasul făcut înseamnă „responsabilitate și consecvență”, menționând că este membru PNL de 24 de ani și că vine din filiala PNL Cluj. Deputatul Alexandru Muraru descrie partidul ca fiind „într-un moment de cotitură” și insistă pe ideea că reforma statului nu poate fi făcută fără reforma partidelor. El critică funcționarea „prin excepții” și „centre de putere concurente” și cere reguli și obiective clare, cu respect pentru mandatul primit de la cetățeni. Deputatul Florin Roman vorbește despre un climat tensionat, cu atacuri la persoană și presiuni, și afirmă că PNL „nu va mai fi condus nici de la Cotroceni, nici din alte zone gri”. În același mesaj, el invocă și o decizie a „unui tribunal din Ilfov” pe care o consideră ca afectând „flagrant” democrația și strategia internă a unui partid. Congresul Extraordinar de duminică va arăta dacă această formulă de conducere și mesajul de disciplină internă se transformă într-un mandat politic în interiorul PNL, cu efect direct asupra modului în care partidul își stabilește deciziile și își gestionează conflictele. [...]
Cu o zi înainte de Congresul Extraordinar al PNL , Adrian Veștea ridică miza unui posibil conflict intern cu efecte de funcționare și legitimitate , avertizând că noua echipă pregătită de Ilie Bolojan ar marginaliza liderii validați electoral și ar putea împinge partidul spre o criză de reprezentare în teritoriu, potrivit Adevărul . Într-o postare publicată sâmbătă seară pe Facebook, Veștea susține că reuniunea de duminică, 21 iunie, „înseamnă de fapt eliminarea tuturor liberalilor adevărați” și că „întreaga istorie și toată identitatea partidului sunt aruncate la gunoi”. În lectura sa, schimbarea de conducere ar înlocui oameni care au câștigat alegeri și au adus voturi cu „venetici și oportuniști”. Miza operațională: cine mai reprezintă partidul în teritoriu Veștea își construiește critica în jurul dezechilibrului dintre forța PNL la nivel local și componența echipei propuse pentru conducere. El afirmă că, într-un partid care are 12 președinți de consilii județene, 1.150 de primari și aproape 10.000 de aleși locali, în echipa propusă de Bolojan s-ar regăsi doar primarul municipiului Reșița, Ioan Popa. În acest context, Veștea califică drept „inadmisibil” ca liderii „validați electoral” să fie scoși din prim-plan, sugerând că o astfel de formulă ar slăbi legătura conducerii centrale cu organizațiile locale. Critica „importurilor” recente și avertismentul privind direcția politică Premierul desemnat contestă și includerea în conducerea partidului a unor persoane înscrise recent în PNL, făcând referire la Oana Gheorghiu și Dragoș Pîslaru, anunțați în echipa lui Ilie Bolojan. În același mesaj, Veștea avertizează că PNL riscă să devină „brelocul USR”, dacă „ceva nu se schimbă”. Totodată, el îl acuză pe Bolojan că ar urmări să-și construiască o platformă pentru o eventuală candidatură la alegerile prezidențiale din 2030 și susține că partidul ar putea ajunge „un buzdugan menit să pulverizeze încrederea în instituțiile statului român”. Veștea reclamă și ceea ce numește atacuri împotriva Președintelui României, a Justiției și a Parlamentului, precum și existența unei „armate de boți” care ar influența dezbaterea publică din jurul PNL. Ce urmează: Congres cu o singură moțiune și posibilă contestare Veștea își reafirmă intenția de a conduce viitorul Executiv și promite un guvern „în spiritul valorilor” PNL, susținând că din cabinetul pe care și-l asumă „vor face parte mai mulți liberali decât din Guvernul Bolojan sau din noua conducere” prefigurată. Declarațiile vin după ce, joi, Veștea își anunțase intenția de a candida la șefia PNL și ceruse amânarea Congresului pentru 28 iunie, pentru a-și putea prezenta propria moțiune. Vineri, el a anunțat că renunță la candidatură, invocând un „simulacru democratic” și spunând că analizează contestarea Congresului pe cale statutară și juridică. Congresul Extraordinar al PNL este programat duminică, la București. Ilie Bolojan și-a depus candidatura la președinția partidului împreună cu moțiunea „Modernizare cu rădăcini”, singura înscrisă în cursă. [...]
Înscrierea lui Dragoș Pîslaru în PNL mută în partid un portofoliu-cheie pentru fondurile UE , într-un moment în care liberalii își schimbă conducerea și își revendică agenda de reforme. Potrivit Mediafax , ministrul interimar al Investițiilor și Proiectelor Europene a anunțat sâmbătă că s-a înscris în PNL și că se alătură echipei conduse de Ilie Bolojan. Pîslaru a spus, într-o postare pe Facebook, că „reformele necesare României pot fi realizate doar printr-o echipă puternică și o majoritate politică solidă”. Anunțul vine cu o zi înainte de congresul extraordinar al PNL, convocat pentru duminică, 21 iunie, când partidul își alege noua conducere, iar Ilie Bolojan și-a depus candidatura la președinția formațiunii. Bilanțul invocat: fonduri europene și PNRR În aceeași postare, la împlinirea unui an de la depunerea jurământului de ministru, Pîslaru a prezentat un bilanț al activității la Ministerul Investițiilor și Proiectelor Europene, susținând că instituția a înregistrat „rezultate record” în atragerea fondurilor europene. Potrivit ministrului, în ultimele 12 luni România: a atras 10 miliarde de euro din fonduri europene nerambursabile non-agricole; a depășit pragul de 60% absorbție în cadrul PNRR; a obținut aprobarea integrală a cererii de plată nr. 4 ; a finalizat negocierile privind Planul, evitând, potrivit acestuia, „penalizări de miliarde de euro”. El a mai afirmat că România este pe locul al doilea în UE, după Polonia, ca sume efectiv atrase prin Politica de Coeziune și că au fost asigurate aproape 600 de milioane de euro prin noua generație a Granturilor SEE și Norvegiene. Mesaj politic înainte de congres În postare, Pîslaru a lansat și critici la adresa adversarilor politici, susținând că după căderea Guvernului au apărut „încercări disperate” de a rupe PNL și „activarea vizibilă a unor rețele anti-reforme”. El a afirmat că aceste grupuri „luptă pentru menținerea unui stat capturat”, prin campanii de dezinformare care „servesc direct intereselor pro-ruse și anti-europene”. În acest context, ministrul și-a motivat decizia de a intra în PNL și de a se alătura echipei lui Ilie Bolojan. „Fac acest pas din profunda convingere că reformele majore nu pot fi realizate de unul singur. Ele au nevoie de o echipă puternică, de o viziune clară și de o majoritate solidă care să își asume, fără ezitare, modernizarea și securizarea parcursului european al țării”, a transmis Dragoș Pîslaru. [...]
