Știri
Știri din categoria Politică
Vicepremierul interimar Oana Gheorghiu intră în echipa lui Ilie Bolojan din PNL, într-un mesaj centrat pe „oprirea risipei” și „eliminarea privilegiilor”. Potrivit News, Gheorghiu spune că a acceptat propunerea de a face parte din echipa sa în Partidul Național Liberal, deși afirmă că nu și-a dorit o funcție publică.
Într-o postare pe Facebook, Oana Gheorghiu își justifică decizia prin „haosul în care România a fost împinsă” și prin ideea că „timpul nu mai are răbdare cu noi”. Ea afirmă că este nevoie de o „schimbare profundă” în politică și că politicienii trebuie să înțeleagă că au datoria „să slujească oamenii, nu buzunarul propriu”.
Gheorghiu își leagă intrarea în echipa lui Ilie Bolojan de o agendă formulată explicit în termeni de eficiență și corectare a derapajelor din sectorul public:
În același mesaj, vicepremierul interimar își descrie parcursul ca unul de implicare civică și de contestare a abuzurilor, inclusiv prin proteste. Totodată, susține că a „aprins lumina în companiile de stat” și că a arătat „cum sunt prăduite bogățiile țării”, fără a detalia cazuri sau măsuri concrete în materialul citat.
Știrea consemnează acceptarea propunerii și poziționarea publică a Oanei Gheorghiu alături de Ilie Bolojan și de cei care cer reforme; nu sunt menționate, însă, un rol precis în partid, un calendar sau pași operaționali care să decurgă imediat din această decizie. Informația a fost relatată și de Digi24.
Recomandate
PNL readuce în discuție alegerile anticipate după ce PSD a anunțat că nu va vota învestirea Cabinetului condus de Siegfried Mureșan , iar vicepremierul interimar Oana Gheorghiu susține că actualul Parlament nu mai poate produce o majoritate stabilă, potrivit Adevărul . Într-un mesaj publicat luni, 21 septembrie, pe Facebook, Gheorghiu (președinte al PNL Sector 4) a acuzat PSD că își schimbă pozițiile „în funcție de evoluția politică” și că prelungește „nejustificat” criza politică. În logica ei, refuzul de a susține guvernul propus ar arăta că social-democrații nu sunt dispuși să sprijine „reforma reală a statului” și „tăierea privilegiilor”. Gheorghiu a trecut în revistă, în mesaj, mai multe etape ale poziționării PSD din ultimele luni, culminând cu respingerea unui guvern condus de Mureșan, descris de PSD drept „un Bolojan 2.0”. Ea a concluzionat că PSD „nu va accepta niciodată un guvern care susține reforma reală a statului și tăierea privilegiilor”. De ce contează: blocajul politic împinge spre scenariul anticipatelor Mesajul PNL mută accentul de la negocieri pentru o majoritate la ideea că soluția ar fi resetarea legislativului prin alegeri anticipate , dacă Parlamentul „nu poate genera o majoritate stabilă pentru guvernare”. În același timp, Gheorghiu susține că România are nevoie de „un Guvern stabil” de cinci luni, „de când PSD și AUR au demis guvernul fără să aibă o soluție de pus în loc”. Ce urmează, potrivit declarațiilor citate După ce PSD a transmis că nu va vota un guvern cu Siegfried Mureșan premier, Oana Gheorghiu afirmă că partidul i-a cerut acestuia să își depună mandatul. În lipsa unei majorități funcționale, ea indică drept opțiune alegerile anticipate și formarea „unui nou Parlament”, fără a detalia pașii concreți sau un calendar. [...]
PSD riscă să blocheze învestirea Guvernului Mureșan , după ce deputatul Mihai Fifor a transmis, în timpul ședinței conducerii partidului, că social-democrații nu pot vota un executiv care ar continua „aceeași politică de austeritate” a guvernării anterioare, potrivit Mediafax . Fifor, fost ministru al Apărării și în prezent deputat PSD, a scris pe Facebook chiar în timpul discuțiilor de la sediul partidului, unde liderii decid dacă susțin sau nu la votul de învestire guvernul condus de premierul desemnat Siegfried Mureșan . În mesaj, el indică drept motiv central faptul că Mureșan ar fi anunțat continuarea politicilor de austeritate asociate cu Ilie Bolojan. „Motivul principal pentru care PSD nu poate acorda un vot de susținere Guvernului Mureșan este cât se poate de simplu: premierul desemnat a anunțat că va continua aceeași politică de austeritate a lui Bolojan.” Negocierea majorității, sub semnul refuzului PSD Ședința Biroului Politic Național al PSD a început luni, 21 septembrie, la ora 11:00, iar discuțiile au durat aproape două ore. În paralel, partidele din guvernul interimar — PNL, USR și UDMR — le-ar fi propus social-democraților să stea un an în opoziție, urmând să revină ulterior la guvernare printr-o rotativă, conform informațiilor din articol. Fifor îl acuză pe premierul desemnat că își reduce singur șansele de a obține voturile PSD, invocând lipsa unui dialog și un discurs politic ostil la adresa partidului. „Nu poți avea drept program politic «jos PSD», să ataci PSD de dimineața până seara, iar apoi să faci apel la «responsabilitate» și «stabilitate» când ai nevoie de voturile noastre.” Anticipatele, folosite ca argument în interiorul PSD În același mesaj, deputatul PSD susține că partidului i-ar fi „fluturată” amenințarea alegerilor anticipate, dar afirmă că acest scenariu ar fi preferabil votării unui guvern cu politici considerate greșite, chiar dacă „nu reprezintă scenariul ideal într-un moment economic atât de dificil”. „Mai bine ne întoarcem la votul românilor decât să votăm împotriva lor.” Fifor își încheie postarea reluând întrebarea atribuită și președintelui PSD, Sorin Grindeanu: dacă Siegfried Mureșan schimbă politicile guvernului anterior sau le continuă. Potrivit articolului, Grindeanu nu făcuse încă declarații pe acest subiect la momentul publicării. [...]
Guvernul Mureșan depinde de voturile PSD, iar PNL încearcă să forțeze o decizie publică în Parlament , pe fondul unei majorități insuficiente pentru învestire, potrivit HotNews . Deputata PNL Raluca Turcan le-a cerut „tuturor colegilor parlamentari” să nu respingă dialogul privind susținerea unui guvern condus de Siegfried Mureșan, nominalizat de președintele Nicușor Dan . Turcan susține că este „paradoxal” ca socialiștii europeni să negocieze cu Mureșan la Bruxelles, în timp ce PSD — membru al aceleiași familii politice europene — ar refuza dialogul pentru formarea guvernului la București. Argumentul ei se bazează pe activitatea lui Mureșan în instituțiile europene și pe rolul său în negocierile bugetului UE. În postarea citată, Turcan invocă faptul că Mureșan a fost ales de trei ori europarlamentar și este vicepreședinte al Partidului Popular European (PPE), iar experiența de negociere a bugetului UE ar demonstra capacitatea de a construi majorități între familii politice diferite. „De exemplu, acum negociază viitorul buget multianual al UE pentru 2028–2034, împreună cu o euro-deputată din grupul Socialiştilor şi Democraţilor. Adică socialiştii europeni pot sta la aceeaşi masă cu Siegfried Mureşan (...), dar PSD (...) spune că nu poate sta la aceeaşi masă cu el, pentru ţara noastră.” Aritmetica votului: 169 de voturi, prag 233 Mureșan a declarat vineri seară la Digi24 că, în acest moment, are 169 de voturi în Parlament — cele ale partidelor care l-au propus pentru funcția de premier: PNL, USR și UDMR. Pentru învestire, este nevoie de 233 de voturi, ceea ce face decisivă poziționarea PSD. „Momentul adevărului” pentru PSD, în logica lui Mureșan În aceeași intervenție, Mureșan a spus că felul în care PSD se va poziționa față de susținerea guvernului ar reprezenta „momentul adevărului” pentru partidul condus de Sorin Grindeanu, în sensul alegerii între un guvern „proeuropean” și consolidarea unui parteneriat cu AUR. „PSD va trebui să aleagă dacă susține un guvern proeuropean sau dacă își consolidează parteneriatul cu AUR. Eu voi fi deschis și dispus să le prezint viziunea noastră pentru România.” În logica mesajelor PNL și a premierului desemnat, miza imediată este ajungerea la vot în Parlament, astfel încât fiecare partid să își asume public opțiunea, însă sursa nu indică un calendar al negocierilor sau al votului de învestitură. [...]
UDMR condiționează sprijinul pentru învestirea Guvernului de existența unei majorități de 233 de voturi , iar dacă aceasta nu se conturează, Uniunea ar putea recomanda retragerea mandatului premierului desemnat Siegfried Mureșan , potrivit Adevărul . Mesajul transmis de Kelemen Hunor indică un risc de blocaj instituțional și prelungire a crizei politice, în condițiile în care PSD a ieșit din coaliție. Kelemen Hunor a declarat luni, la Parlament, că „ceea ce a rămas din vechea coaliție nu are o majoritate” și că este „foarte departe” de pragul de 233 de voturi necesare pentru desemnare, conform Agerpres (citată de publicație). Liderul UDMR a spus că au existat discuții cu Siegfried Mureșan și cu reprezentanți ai PNL și USR, iar consultările continuă. Miza pentru UDMR: programul de guvernare și „punctele cardinale” UDMR își leagă decizia de conținutul programului de guvernare și de răspunsurile premierului desemnat la teme concrete, inclusiv: fiscalitate și buget; sprijin pentru persoanele care „au nevoie de ajutor”; program economic; dezvoltare și investiții. Kelemen Hunor a anunțat și o ședință internă „probabil” a doua zi după-amiază, în care formațiunea ar urma să decidă cum continuă. Scenariul retragerii mandatului: evitarea unui vot pierdut în Parlament Liderul UDMR a admis explicit varianta în care Uniunea ar sugera depunerea mandatului lui Siegfried Mureșan dacă devine evident că nu se pot strânge 233 de voturi, pentru a evita un vot în Parlament cu un sprijin mult sub pragul necesar. „Dacă ajungem la concluzia că nu există 233 de voturi în niciun fel (...), atunci trebuie să luăm o decizie (...) sau spunem că e mai bine într-un astfel de situație să nu prelungim conflictul (...) și sugerăm (...) să depună mandatul domnului Mureșan”. Totuși, Hunor a subliniat că decizia finală depinde și de opțiunea premierului desemnat de a merge sau nu până la votul din Parlament. „Mie nu-mi place să vin în Parlament doar ca să pierd, doar ca să avem mai puține voturi decât necesită investirea Guvernului.” În acest moment, potrivit declarațiilor sale, discuțiile nu au avansat, iar următorul pas este evaluarea programului și identificarea unor „puncte cardinale” care ar putea susține o prezentare credibilă în comisiile reunite și în plen. [...]
PNL recunoaște că o campanie online pentru Nicolae Ciucă a fost contraproductivă și a ajuns să-l avantajeze pe Călin Georgescu , potrivit declarațiilor purtătorului de cuvânt al partidului, Ionel Bogdan , făcute la Adevărul . Episodul ridică o problemă operațională de control și eficiență a cheltuielilor de campanie: mesajele gândite pentru candidatul PNL nu au livrat rezultatul urmărit și au alimentat, în percepția publică, o asociere cu un alt candidat. Ionel Bogdan a spus, la „Interviurile Adevărul”, că „s-au suprapus două campanii”, ceea ce a creat impresia unei promovări a lui Călin Georgescu de către PNL, „ceea ce nu era deloc adevărat”. În explicația sa, consultanții au construit o campanie pentru Nicolae Ciucă pe teme precum „patriotism” și „țară”, considerate potrivite profilului său militar, însă efectul final a fost invers. „Deci da, asta a fost o țeapă, efectiv (…) am luat-o, pentru că nu a funcționat pentru Ciucă (…) ci a funcționat pentru un alt candidat”, a afirmat Ionel Bogdan. De ce contează: risc de deturnare a mesajelor și eficiență scăzută a campaniilor Recunoașterea publică a PNL indică o vulnerabilitate în execuția campaniilor online: chiar și atunci când mesajele sunt „corecte” ca intenție, ele pot fi preluate, reinterpretate sau pot produce efecte politice în afara controlului inițiatorului. În termeni practici, asta înseamnă că o parte din resursele investite în promovare poate ajunge să genereze beneficii de imagine pentru alt competitor. Întrebări despre finanțarea lui Călin Georgescu În aceeași discuție, Ionel Bogdan a ridicat semne de întrebare privind sursele de finanțare ale activităților lui Călin Georgescu, invocând lipsa unor venituri „justificate la nivel public” în raport cu cheltuieli pe care le descrie drept consistente, inclusiv pentru pază. „O gardă de corp costă niște mii de euro pe lună”, a mai spus purtătorul de cuvânt al PNL. Publicația nu indică, în fragmentul citat, dovezi sau detalii suplimentare despre aceste finanțări, ci doar faptul că oficialul PNL formulează public întrebarea. [...]
Reținerea lui Călin Georgescu deschide un nou front de risc politic și instituțional , în condițiile în care liderul PSD, Sorin Grindeanu , leagă explicit viitorul acestuia în politică de deznodământul anchetei DIICOT , potrivit Antena 3 . Călin Georgescu a fost reținut pentru 24 de ore de procurorii DIICOT, luni după-amiază, într-un dosar care vizează „înșelăciune cu consecințe deosebit de grave” și „constituire a unui grup infracțional organizat”. În material este menționat și un „dosar al înșelăciunii de 1,1 milioane de euro”. Miza: validarea acuzațiilor și efectul asupra scenei politice Într-un interviu la Antena 3 CNN, Grindeanu a spus că o eventuală confirmare a acuzațiilor ar echivala cu ieșirea lui Georgescu din politică, dar a insistat că nu își asumă rolul de a da verdicte înaintea justiției. „Dacă se va dovedi a fi vinovat Călin Georgescu, evident, este scos din politică.” Totodată, liderul PSD a afirmat că se ferește să pronunțe concluzii înainte de finalizarea anchetei, invocând și alte cazuri în care nu a comentat pe fondul acuzațiilor. Întrebarea „din ce trăiește?” și presiunea pe instituții În același dialog, Grindeanu a fost întrebat dacă este un eșec al statului român faptul că, din 24 noiembrie 2024 până în prezent, nu a existat un răspuns la întrebarea „din ce trăiește Călin Georgescu?”. El a fost de acord că ar fi trebuit să existe clarificări, mai ales în contextul ascensiunii rapide a lui Georgescu în alegerile prezidențiale din 2024, când s-a clasat pe primul loc până la finalul lunii noiembrie, conform relatării. Grindeanu a mai spus că, fiind vorba despre o persoană publică, statul român „trebuie să-i adreseze această întrebare”, iar Georgescu ar trebui să răspundă dacă este întrebat. Scenariul unei „rețele” și limita declarațiilor Întrebat despre ideea că o parte a „sistemului” l-ar sprijini în continuare pe Georgescu, Grindeanu a spus că a auzit de aproape doi ani un scenariu potrivit căruia acesta ar fi fost promovat de „structuri vechi”, cu legături cu perioada de dinainte de 1989 sau anii ’90. A adăugat însă că nu are dovezi și că cei care au formulat acuzații în dosare ar trebui să le susțină cu probe. În aceeași intervenție, Grindeanu a făcut și o observație legată de relatări privind o posibilă fugă în Italia, fără a prezenta date noi sau dovezi. Ce urmează Din informațiile prezentate, cazul intră în zona cu impact direct asupra credibilității instituțiilor și a competiției politice: dacă acuzațiile DIICOT sunt confirmate, consecința politică anticipată de liderul PSD este eliminarea lui Călin Georgescu din jocul politic; dacă nu, presiunea se mută pe capacitatea statului de a explica public și coerent situația unei persoane cu profil politic major. [...]
