Știri
Știri din categoria Politică
Nicușor Dan a dat mâna cu Donald Trump la finalul reuniunii Board of Peace, dar un agent de securitate a intervenit discret când președintele României a încercat să prelungească momentul. Episodul a avut loc la Washington, după sesiunea publică dedicată inițiativei privind Gaza, unde Trump a rămas câteva minute să salute invitații care s-au apropiat de scenă.
Conform relatării, Nicușor Dan s-a strecurat din dreapta, pe lângă Jared Kushner, și a ajuns la Trump chiar înainte ca acesta să plece de pe scenă. Cei doi au apucat să-și strângă mâna, iar, pe fondul muzicii, nu s-a auzit ce i-a spus Trump. După mișcarea buzelor, mesajul ar fi fost unul aprobator, de tipul „Good job”. Când Dan a încercat să continue discuția, un bărbat cu cască în ureche l-a atins ușor și l-a repoziționat, pentru a păstra distanța și fluxul saluturilor.
Publicația subliniază că același agent a intervenit similar și în cazul altor lideri care au stat prea mult sau s-au apropiat prea mult de președintele SUA.
În cele aproximativ două minute alocate fiecărui invitat, președintele României a vorbit fără un text în față și a prezentat rolul pe care România spune că îl poate juca în sprijinul Gazei, invocând:
Prima ședință a Board of Peace pe tema Gaza a avut, potrivit relatărilor, un aer de întâlnire corporatistă: Donald Trump a avut intervenția cea mai amplă, membrii echipei sale au punctat succint, iar invitații s-au limitat la declarații scurte. La finalul sesiunii, Trump a rămas pe scenă pentru a saluta și a schimba câteva cuvinte cu participanții.
Recomandate
Premierul spaniol Pedro Sánchez a legat tarifele impuse de Donald Trump și războiul din Orientul Mijlociu de erodarea instituțiilor multilaterale , susținând că stânga globală trebuie să răspundă coordonat, potrivit Politico , care relatează despre un miting anti-Trump organizat la Barcelona. La conferința Global Progressive Mobilization , Sánchez a prezentat reuniunea drept o încercare de „contraofensivă” internațională în fața unei drepte radicale pe care a descris-o ca fiind tot mai bine organizată la nivel global. În acest context, liderul spaniol a promis că va „strânge brațul” forțelor de extremă dreapta care, în viziunea sa, încearcă să demonteze ordinea internațională. În discurs, Sánchez a indicat explicit tarifele președintelui american Donald Trump și conflictul din Orientul Mijlociu ca factori care accelerează slăbirea instituțiilor multilaterale. Mesajul său a fost dublat de o critică la adresa miliardarilor și a speculatorilor, inclusiv pe tema locuințelor, precum și a oligarhilor care „vor să se îmbogățească folosind democrația” și sănătatea mintală a tinerilor. „Vom strânge brațul oamenilor care cred că sunt complet intangibili.” Sánchez a susținut, totodată, că vocile dreptei radicale sunt mai degrabă un semn de slăbiciune decât de forță, afirmând că „strigă nu pentru că înving, ci pentru că știu că timpul lor e pe cale să se termine”. Cine a participat și ce urmează Evenimentul a reunit aproximativ 6.000 de aleși, analiști de politici publice și activiști, iar organizatorii au anunțat că întâlnirea se va încheia cu o declarație comună privind acțiuni coordonate pe priorități precum: inegalitatea; clima; reglementarea digitală. Printre liderii prezenți s-au numărat președintele Braziliei, Luiz Inácio Lula da Silva, președintele Africii de Sud, Cyril Ramaphosa, și președintele Columbiei, Gustavo Petro. [...]
PSD cere consultări rapide la Cotroceni și pregătește retragerea sprijinului politic pentru premierul Ilie Bolojan , dar fără o soluție imediată de înlocuire , ceea ce complică ieșirea din actuala formulă de guvernare și crește riscul unui blocaj politic, potrivit Euronews . Social-democrații îi solicită președintelui Nicușor Dan să convoace „cât mai rapid” consultări la Cotroceni dacă Bolojan nu demisionează după retragerea sprijinului politic de către PSD. În același timp, partidul nu are, „însă”, o cale rapidă pentru debarcarea premierului de la Palatul Victoria, iar moțiunea de cenzură este descrisă ca o opțiune care „poate avea efect de bumerang” pentru strategia PSD. Miza: ieșirea PSD din actuala formulă, fără a deschide drumul unui guvern minoritar Sorin Grindeanu a indicat că „prima etapă” este votul intern de luni, după care ar urma consultările cu președintele. În scenariul păstrării „actualului protocol”, Grindeanu susține că partidul care ar trebui să dea premierul ar fi PNL. Totodată, liderul PSD a trasat două linii roșii pentru perioada următoare: PSD „nu va susține un guvern minoritar”; PSD „nu va face în perioada următoare vreo majoritate cu AUR”. Atacul la Bolojan: acuzația privind vânzarea companiilor de stat profitabile În paralel cu mesajele despre pașii politici, Grindeanu a reluat atacul la adresa lui Ilie Bolojan, legând disputa de tema companiilor de stat profitabile. El a afirmat că intenția de a le vinde „pe ultima 100 de metri” ar însemna „să furi toată cămara”, numind acest lucru „adevăratul șobolănism”. „Să încerci să vinzi pe ultima 100 de metri aceste companii, asta înseamnă, de fapt, să furi toată cămara și ăsta-i adevăratul șobolănism.” Ce urmează: votul de luni și presiune pentru consultări Grindeanu a spus că partidul se află într-o perioadă cu „foarte multă emoție” în politică, dar le-a cerut membrilor PSD să voteze luni „rațional” și „lucid”, argumentând că „în situația în care ne aflăm lucrurile nu mai pot continua”. În funcție de rezultatul votului, PSD mizează pe declanșarea consultărilor la Cotroceni pentru a stabili „drumul” dorit de fiecare partid. [...]
Donald Trump a devenit un risc electoral pentru partidele de extremă dreaptă din Europa , care încep să se distanțeze de președintele american înaintea următoarelor runde de alegeri, potrivit unei analize preluate de Biziday din Politico . Miza este una pragmatică: formațiunile naționaliste și anti-imigrație care au văzut inițial în Trump o sursă de legitimitate și un aliat util constată acum că asocierea cu el poate costa voturi, pe fondul unor decizii controversate în plan internațional și al tensiunilor amplificate inclusiv de atacurile lui Trump la adresa Papei Leon. Un exemplu invocat de Politico este din Franța, unde Marine Le Pen le-ar fi transmis colegilor parlamentari din Adunarea Națională să păstreze distanța față de Trump, potrivit unui oficial de rang înalt al partidului. De ce se schimbă strategia: costul politic al „apropierii de SUA” După revenirea lui Trump la Casa Albă, administrația americană ar fi încercat să construiască o rețea globală de aliați politici cu orientare similară. Însă, pe măsură ce președintele SUA a acumulat controverse, tot mai multe partide europene de extremă dreaptă încearcă să reducă vizibilitatea legăturilor. Politico leagă accelerarea acestei repoziționări și de evoluțiile din Ungaria: mișcarea de îndepărtare ar fi început înaintea alegerilor, dar s-ar fi conturat mai puternic după ce Viktor Orbán a pierdut. În campanie, Orbán primise sprijin direct din partea lui Trump, inclusiv prin participarea vicepreședintelui JD Vance la un eveniment electoral. În plus, publicația notează că înfrângerea lui Orbán, combinată cu consecințele războiului din Iran și atacurile verbale ale lui Trump la adresa Papei ar fi contribuit la scăderea popularității lui Trump în Europa. Ce urmează: campanii „fără Trump” în Franța și Germania În Franța, Politico anticipează că Adunarea Națională va încerca să evite să fie percepută drept apropiată de Trump, pentru a-și crește șansele la alegerile prezidențiale din 2027. În Germania, AfD ar avea o abordare similară, în contextul în care în septembrie sunt programate alegeri regionale. Un parlamentar AfD, Torben Braga, citat de Politico, apreciază că, strict în logica unei campanii electorale, menținerea legăturilor cu Trump „nu este o abordare deosebit de promițătoare”. Sursa originală a analizei: Politico . [...]
Administrația Prezidențială deschide, la Cotroceni, un format de consultare pe prioritățile României în UE , prin „Săptămâna Europeană” programată între 5 și 9 mai 2026, mizând pe dezbateri care includ explicit teme economice și impactul tehnologiilor moderne asupra instituțiilor, potrivit Mediafax . Inițiativa, anunțată de președintele Nicușor Dan , reunește o serie de evenimente dedicate rolului și priorităților României în Uniunea Europeană. Conform Administrației Prezidențiale, obiectivul este lansarea unor discuții „structurate și argumentate” despre direcțiile de dezvoltare și prioritățile țării în context european. Ce teme intră pe agendă și de ce contează Evenimentele vor include dezbateri, conferințe și prezentări, cu o plajă largă de subiecte, de la politică și diplomație până la domenii cu implicații directe pentru economie și funcționarea statului. Printre temele menționate se numără: economia; educația, cultura și cercetarea; impactul tehnologiilor moderne și al inteligenței artificiale asupra instituțiilor. Miza declarată a demersului este identificarea unor soluții prin care România să își consolideze poziția în UE și să aibă un rol mai important în deciziile la nivel european. Cine participă și cum se implică președintele La discuții sunt anunțați experți, lideri politici, europarlamentari, reprezentanți ai societății civile și ai mediului academic, oameni de afaceri, studenți și reprezentanți ai cultelor religioase. Președintele Nicușor Dan este așteptat să participe la dezbateri și să dialogheze cu invitații, potrivit informațiilor transmise de Administrația Prezidențială. [...]
În plină criză în coaliție, PSD încearcă să mute presiunea de pe Cotroceni : președintele partidului, Sorin Grindeanu , l-a lăudat pe președintele Nicușor Dan pentru că „și-a înțeles” rolul constituțional de mediator și a susținut că șeful statului nu poate interveni în disputa politică fără să încalce legea, potrivit G4Media . Grindeanu a făcut declarațiile într-o conferință de presă la Baia Mare, după ce Nicușor Dan spusese cu o zi înainte că are rol de mediator și nu poate interveni în criza politică „creată de PSD”. Liderul PSD a insistat că, deși Nicușor Dan a fost adversar politic al PSD „la locale” și „la prezidențiale”, acest lucru nu îl împiedică să recunoască faptul că președintele și-a exprimat corect poziția constituțională. „Eu cred că președintele Nicușor Dan și-a înțeles foarte bine poziția, postura constituțională, aceea de a fi un mediator.” În aceeași logică, Grindeanu a afirmat că președintele nu ar trebui să devină „ajutorul” vreunui partid, pentru că „ar încălca legea”. Ce semnal transmite PSD și de ce contează Mesajul public al lui Grindeanu fixează o linie de apărare politică în contextul tensiunilor din coaliție: responsabilitatea pentru deblocarea situației rămâne la partide, nu la președinte. În același timp, poziționarea reduce spațiul pentru a cere Cotroceniului să arbitreze în favoarea uneia dintre tabere, într-un moment în care se discută despre riscul unei crize guvernamentale. Context: Nicușor Dan evită să se alinieze cu una dintre tabere În materialul citat, G4Media arată că Nicușor Dan a refuzat constant să se poziționeze de partea premierului Ilie Bolojan sau a PSD, inclusiv într-un interviu la Europa FM, când a fost întrebat în repetate rânduri. Președintele a acceptat că PSD încalcă acordul de coaliție, dar a pus tensiunile pe seama unor „probleme personale” în coaliție și a evitat să critice inițiativa lui Grindeanu de a demara un referendum intern în PSD. Totodată, șeful statului a spus că nu comentează scenarii privind o eventuală criză guvernamentală și a insistat asupra păstrării actualei coaliții, fără să detalieze o soluție concretă. În același context, Nicușor Dan a declarat că premierul Bolojan nu va demisiona dacă PSD își retrage sprijinul politic. [...]
Escaladarea atacurilor personale în PSD–PNL mută disputa în zona de comunicare și poate influența consultarea internă privind sprijinul pentru premier , pe fondul acuzațiilor de „boți” și al mesajelor cu referințe la „deratizare”, potrivit HotNews . Deputatul Bogdan Trif, liderul PSD Sibiu, a susținut într-o postare pe Facebook că la postările despre premierul liberal Ilie Bolojan ar interveni „o armată de boți”, „mai ales dacă este criticat”, pentru ca „nu cumva să se dărâme mitul mesianicului Bolojan”. Postarea este însoțită de o caricatură în care Bolojan este prezentat drept șobolan, iar Trif îl numește „șobolan Bolojan, prim-sinecuristul țării”. Acuzația de „boți” și contextul replicilor Trif afirmă că la orice postare în care este menționat Ilie Bolojan apare „o avalanșă de comentarii «la indigo»”, invocând „conturi fără istoric” și „mesaje trase la șablon”, pe care le sugerează ca fiind coordonate. Postarea vine după ce Bolojan comparase situația companiilor de stat cu „niște șobolani care rod proviziile”, într-o declarație la Radio România Actualități : „Când am deschis cămara statului, am găsit niște șobolani care rod proviziile și am pus lumina pe ei. Și asta a deranjat.” Mesajul lui Grindeanu și limitarea comentariilor Președintele PSD, Sorin Grindeanu , a scris la rândul său pe Facebook despre „șobolani” și a transmis că „e timpul pentru deratizare”, notează publicația. La postarea respectivă comentariile sunt oprite, iar HotNews menționează că și la alte postări recente ale lui Grindeanu au fost limitate comentariile. Replica din PNL: Bolojan, prezentat ca „pisică” Din tabăra liberală, reacția pe rețelele sociale a venit de la Răzvan Șerbănoi, consilier local PNL Pitești, care a publicat o postare în care Bolojan este prezentat ca o pisică, cu mesajul: „Unii vor să stingă lumina! S-o lăsăm aprinsă!”. Ce urmează: votul intern din PSD și scenariile discutate Episodul are loc cu două zile înainte de consultarea internă din PSD privind menținerea sau retragerea sprijinului politic pentru premier. Luni, 20 aprilie, aproximativ 5.000 de membri PSD urmează să voteze online, iar rezultatul este așteptat în jurul orei 19.00. Potrivit HotNews, liderii PSD se așteaptă ca votul să fie, „într-o măsură covârșitoare”, pentru retragerea sprijinului. În acest scenariu, partidul ar urma să aștepte până joi, la ședința de Guvern, demisia lui Bolojan. Dacă demisia nu vine, social-democrații iau în calcul retragerea miniștrilor din Guvern (nu și a secretarilor de stat), pentru a-l forța pe premier să ceară un vot de încredere în Parlament. [...]
