Știri
Știri din categoria Politică
Nicușor Dan a dat mâna cu Donald Trump la finalul reuniunii Board of Peace, dar un agent de securitate a intervenit discret când președintele României a încercat să prelungească momentul. Episodul a avut loc la Washington, după sesiunea publică dedicată inițiativei privind Gaza, unde Trump a rămas câteva minute să salute invitații care s-au apropiat de scenă.
Conform relatării, Nicușor Dan s-a strecurat din dreapta, pe lângă Jared Kushner, și a ajuns la Trump chiar înainte ca acesta să plece de pe scenă. Cei doi au apucat să-și strângă mâna, iar, pe fondul muzicii, nu s-a auzit ce i-a spus Trump. După mișcarea buzelor, mesajul ar fi fost unul aprobator, de tipul „Good job”. Când Dan a încercat să continue discuția, un bărbat cu cască în ureche l-a atins ușor și l-a repoziționat, pentru a păstra distanța și fluxul saluturilor.
Publicația subliniază că același agent a intervenit similar și în cazul altor lideri care au stat prea mult sau s-au apropiat prea mult de președintele SUA.
În cele aproximativ două minute alocate fiecărui invitat, președintele României a vorbit fără un text în față și a prezentat rolul pe care România spune că îl poate juca în sprijinul Gazei, invocând:
Prima ședință a Board of Peace pe tema Gaza a avut, potrivit relatărilor, un aer de întâlnire corporatistă: Donald Trump a avut intervenția cea mai amplă, membrii echipei sale au punctat succint, iar invitații s-au limitat la declarații scurte. La finalul sesiunii, Trump a rămas pe scenă pentru a saluta și a schimba câteva cuvinte cu participanții.
Recomandate
Traian Băsescu avertizează că blocajele constituționale erodează funcționarea statului , pe fondul tensiunilor din actuala criză politică, potrivit Mediafax . Fostul președinte a spus, duminică seară, la Digi24, că „stângăciile constituționale” ajung să blocheze decizii și proceduri, iar efectul este o slăbire treptată a instituțiilor. În acest context, el a criticat poziția președintelui Nicușor Dan , care ar fi afirmat că nu va valida un guvern în care se află AUR, întrebând retoric în baza cărui articol constituțional ar putea refuza semnarea decretelor dacă un guvern este votat de Parlament. „Sunt stângăcii constituționale care blochează lucrurile. Și nu e în regulă. Nu e în regulă pentru că statul se șubrezește continuu.” Miza: riscul de blocaj instituțional în formarea guvernului Din perspectiva lui Băsescu, problema nu ține doar de un conflict personal între actori politici, ci de interpretări și practici care pot împinge sistemul spre blocaj. El a invocat explicit situația în care președintele ar condiționa desemnarea sau validarea unui guvern de o configurație politică, înainte ca Parlamentul să se pronunțe prin vot. Întrebat dacă tensiunile dintre Nicușor Dan și Ilie Bolojan sunt sursa principală a crizei politice, Băsescu a respins această explicație și a indicat o altă cauză: rolul PSD, prin Sorin Grindeanu, despre care a spus că ar fi urmărit schimbarea lui Bolojan pe fondul unei „crize de credibilitate” generate de diferența dintre măsurile susținute în Guvern și mesajele publice din afara Executivului. Ce urmează Materialul nu indică pași instituționali concreți sau un calendar al deciziilor, însă poziția exprimată de fostul președinte pune accent pe consecințele practice ale disputelor de interpretare constituțională: întârzierea formării guvernului și prelungirea instabilității politice, cu efect direct asupra capacității statului de a funcționa coerent. [...]
Traian Băsescu avertizează că România ar putea fi testată cu „roiuri” de drone , pe fondul incursiunilor repetate ale dronelor rusești în apropierea graniței, pe care le descrie drept încercări ale Moscovei de a evalua capacitatea de reacție a țării, potrivit Mediafax . Fostul președinte a declarat duminică seara, la Digi24, că Rusia „testează capacitatea de ripostă” a României și a susținut că aceste episoade au avut loc inclusiv „în trei zile consecutive”, interpretând frecvența drept un semnal al intenției de a măsura reacția autorităților. De ce contează: trecerea de la drone izolate la atacuri „în roi” Băsescu a spus că România a făcut progrese în modul de reacție la astfel de amenințări, dar a insistat că miza se schimbă dacă scenariul evoluează de la drone individuale la atacuri coordonate. „Una este să rezolvi problema cu o dronă și alta cu un roi. Practic, lupta cu drone nu se duce unul la unul. Se duce cu roiuri, din care una scapă, una, două scapă și lovesc ținta.” În această logică, avertismentul său este că următoarea etapă ar putea pune presiune pe capacitățile de apărare aeriană și pe procedurile de reacție, tocmai prin volum și simultaneitate, nu printr-un incident singular. Costul interceptării versus riscul la sol Fostul președinte a apreciat doborârea dronelor ca fiind decizia corectă „indiferent care este costul în aer”, argumentând că pagubele potențiale la sol ar depăși costul unei interceptări. „Foarte bine că au fost dărâmate dronele, indiferent care este costul în aer. Dacă ajunge la sol și cade pe o școală, pe o creșă, pe o rafinărie sau pe un bloc, pagubele pot fi infinit mai mari decât costul rachetei trase de pe un F-16 .” În același timp, el a criticat organizarea unei conferințe de presă pentru un astfel de incident, afirmând că nu ar fi fost justificată pentru „o dronă”. Ce urmează, în evaluarea lui Băsescu Băsescu a spus că nu exclude ca Rusia să testeze în viitor capacitatea României de a face față unor atacuri cu roiuri de drone. „Să vedem, urmează testul cu roiul.” [...]
AUR cere o soluție mai ieftină pentru neutralizarea dronelor care intră în spațiul aerian al României , după ce armata a doborât trei drone în 48 de ore, invocând presiunea asupra bugetului, potrivit Antena 3 . Liderul se nato rilor AUR, Petrișor Peiu , a spus că România trebuie să găsească urgent o variantă „mai eficientă și mai ieftină” de a neutraliza dronele, astfel încât costurile să rămână „rezonabile” și „suportabile” pentru buget. Declarațiile vin în contextul în care, conform articolului, România a doborât a treia dronă în două zile. „Probabil că ar trebui doborâte cu arme mai eficiente și mai ieftine. Mi se pare că războiul în Marea Neagră va escalada, tocmai de aceea România trebuie să găsească urgent o soluție de doborâre a dronelor la un cost rezonabil, suportabil pentru un buget «găurit» ca al nostru. În sensul acesta, timpul devine un factor esențial pentru noi!” Linia AUR: doborâre obligatorie, dar cu costuri controlate Peiu a afirmat că „orice dronă” care pătrunde neautorizat în spațiul aerian național trebuie doborâtă, „indiferent de statul de unde a fost lansată”. În același timp, el a insistat pe componenta de cost, sugerând că actualul mod de intervenție ar putea fi prea scump raportat la resursele bugetare. Componenta diplomatică: „protest ferm” și posibile măsuri mai puternice Pe lângă discuția despre cheltuieli, liderul AUR a susținut că România ar trebui să protesteze „ferm” față de Rusia de fiecare dată când astfel de drone intră în spațiul aerian românesc și a menționat posibilitatea unor „acțiuni diplomatice, mai puternice”, fără a detalia ce ar presupune acestea. „Față de Rusia trebuie protestat ferm, de fiecare dată când drone rusești intră în spațiul nostru aerian. Poate și alte acțiuni diplomatice, mai puternice. Nu cunosc bine procedurile, dar, în orice caz, orice dronă trebuie doborâtă, indiferent de statul de unde a fost lansată. Și abia apoi trebuie protestat ferm față de statul căruia îi aparține drona.” Contextul incidentelor: ce se știe despre drone Conform informațiilor citate în articol, în cazul primei drone doborâte vineri, Parchetul General a confirmat că era o dronă de tip Shahed, folosită de Rusia în războiul împotriva Ucrainei. Pentru drona de duminică, NATO a precizat că ar fi „de origine rusă”. Articolul nu oferă detalii suplimentare despre costurile efective ale intervențiilor sau despre tipul mijloacelor folosite de România în aceste doborâri. [...]
Presiunea pentru o reacție diplomatică mai dură față de Rusia crește după doborârea a două drone în mai puțin de 24 de ore, iar tema expulzării ambasadorului ajunge din nou pe agenda publică, potrivit HotNews . Fosta ministră a Justiției Ana Birchall i-a cerut președintelui Nicușor Dan să precizeze dacă își menține declarațiile din 31 mai, când, într-un interviu pentru BBC, a spus că nu exclude expulzarea ambasadorului Rusiei dacă incidentele cu drone se repetă. Birchall a invocat faptul că a doua dronă a fost doborâtă de un pilot român „chiar de pe același avion F-16” și a întrebat dacă poziția din 31 mai rămâne valabilă în cazul în care se confirmă că aparatele sunt din arsenalul Moscovei. În mesajul publicat pe Facebook, Birchall a susținut că, dacă originea rusească se confirmă, președintele ar trebui să ceară convocarea de urgență a ambasadorului Federației Ruse la Ministerul Afacerilor Externe, declararea acestuia persona non grata (statut care duce la expulzare) și îndepărtarea sa din România. Ea a argumentat că „în politica externă și în securitatea națională nu este loc pentru ezitări” și că lipsa de consecvență ar afecta credibilitatea României atât în raport cu Rusia, cât și în fața partenerilor din NATO. Ce se știe oficial despre una dintre drone Parchetul General a confirmat vineri că drona interceptată în zona Padina, județul Buzău , era un aparat de tip Shahed și a fost doborâtă de un avion F-16 al armatei române. În acest caz, procurorii au deschis un dosar penal in rem, iar investigațiile vizează infracțiunea de operare a unei aeronave într-o zonă interzisă, faptă prevăzută de Codul Aerian. Context: măsuri și retorsiuni între București și Moscova În același material este amintit că președintele Nicușor Dan a anunțat la sfârșitul lunii mai închiderea Consulatului rus de la Constanța, chiar în ziua în care o dronă rusească s-a prăbușit pe un bloc din Galați. Tot vineri, Consulatul General al României din Sankt Petersburg a fost închis oficial, la o lună după ce Moscova a anunțat măsura de retorsiune. În acest moment, întrebarea centrală rămâne dacă autoritățile vor trata incidentul cu dronele ca pe un episod izolat sau ca pe un prag care justifică escaladarea răspunsului diplomatic, inclusiv prin expulzarea ambasadorului, în funcție de confirmările finale privind originea aparatelor. [...]
Mesajul MAE după incidentul cu drona indică o întărire a posturii de apărare pe flancul estic. Într-un interviu pentru Fox News, ministra Afacerilor Externe, Oana Țoiu , a spus că „granițele și suveranitatea” României „nu sunt negociabile” și a legat răspunsul de monitorizarea frontierelor de către armată și poliția aeriană NATO, potrivit Mediafax . Țoiu a afirmat că armata română și componenta de poliție aeriană a NATO vor continua să supravegheze frontiera terestră, Dunărea și Marea Neagră, invocând faptul că sunt identificate „frecvent riscuri”, în contextul incidentului în care o dronă a ajuns pe teritoriul României , după doborârea primei drone în județul Buzău. Ce spun autoritățile despre drona găsită pe teritoriul României Șefa diplomației a precizat că verificările sunt în desfășurare, iar zona de impact și resturile sunt analizate. Potrivit declarațiilor sale, modelul dronei ar fi „în concordanță” cu zboruri anterioare confirmate ale dronelor rusești, pe fondul atacurilor „ilegale” asupra infrastructurii civile ucrainene în apropierea graniței cu România. Legătura cu NATO și investițiile în apărare În același interviu, Țoiu a subliniat rolul NATO în consolidarea securității pe flancul estic și a spus că alianța „funcționează”, adăugând că ar urma o întărire prin decizii privind apărarea aeriană și alocările bugetare luate după summiturile de la Haga și Ankara. Ministra a încheiat susținând că investițiile în apărare sunt o condiție pentru menținerea păcii în regiune și că România va continua să investească în protejarea teritoriului național și al aliaților. [...]
Două drone rusești au fost doborâte în România în mai puțin de 24 de ore, iar episodul ridică miza de securitate și presiunea pe capacitatea de decizie a statului într-un context de instabilitate politică internă, potrivit unei analize din Adevărul . Evenimentele vin la scurt timp după incidentul de la Galați , unde o dronă rusească a lovit un bloc de locuințe, rănind două persoane. Potrivit sursei, episodul a declanșat un scandal diplomatic între România și Rusia, care s-a încheiat cu închiderea consulatului rus de la Constanța . Ce s-a întâmplat și ce indică datele operaționale Analiza notează că a doua dronă a venit din spațiul Mării Negre și a fost doborâtă pe teritoriul României. Protecția spațiului aerian românesc este asigurată de NATO, iar interceptarea ultimelor două drone s-a făcut „la comanda NATO”, deși doborârea a fost realizată de un pilot român pe F-16, același în ambele cazuri. Sunt oferite și detalii despre traseu și timp: în primul caz, drona intrată pe lângă Sulina ar fi zburat 83 de minute în spațiul românesc, parcurgând 200 km; în al doilea caz, ar fi fost vorba de câteva minute și aproximativ 9 km. De ce ar conta România în scenariul unei „provocări” către NATO Textul susține că războiul Rusia–Ucraina a intrat într-o fază care afectează puternic Rusia, invocând atacuri ucrainene asupra industriei petrochimice rusești și consecințe asupra disponibilității de benzină și motorină, inclusiv pentru nevoi militare. În acest context, autorul avansează ipoteza că Moscova ar putea urmări o escaladare „minoră” cu NATO, suficientă pentru mesaj intern, dar sub pragul unei reacții majore. În această logică, România ar fi vulnerabilă prin prisma climatului politic intern: lipsa unui „guvern cu puteri depline”, existența unor forțe politice descrise ca anti-europene și anti-ucrainene și riscul unei majorități instabile. Sunt menționate explicit AUR, liderul său George Simion (cu interdicție de intrare în Ucraina și Republica Moldova) și Diana Șoșoacă (SOS), caracterizată în text ca fiind „pe față pro Moscova și pro Putin”. Totodată, analiza afirmă că, deși președintele Nicușor Dan este „ferm pro occidental și pro NATO”, nu este clară influența Rusiei în eșaloanele inferioare din politică, Armată și Justiție. Ce urmează: riscul de repetare și limitele răspunsului aliat Dacă se confirmă că România este „luată la țintă” pentru astfel de atacuri-test, analiza consideră posibilă o succesiune rapidă de noi provocări, amintind un episod din Polonia cu un „roi” de drone, din care ar fi fost doborâte doar patru. După incidentul de la Galați, sursa nu exclude consecințe mai grave, inclusiv pierderi de vieți omenești și distrugeri de clădiri sau echipamente militare. În același timp, este subliniată ideea că NATO ar fi constrâns de reacții „proporționale” și rămâne neclar dacă incidentele din Polonia, Țările Baltice și România pot declanșa o reacție „devastatoare” împotriva Rusiei, așa cum ar fi avertizat Mark Rutte, secretarul general al NATO. În concluzie, miza imediată pentru România, în lectura autorului, este ca relația operațională cu NATO să rămână „serioasă și eficientă” și ca instabilitatea politică internă să nu afecteze capacitatea de răspuns în cazul unei escaladări. [...]
