Știri
Știri din categoria Politică

România își leagă securitatea economică de apărare și energie, iar miza imediată este ca exploatarea gazelor din Neptun Deep să înceapă anul viitor, pe fondul unui „atac hibrid” asupra Europei și al presiunilor din regiunea Mării Negre, potrivit News. Președintele Nicușor Dan spune că societățile occidentale nu „interiorizează suficient” momentul și că păstrarea direcției pro-occidentale cere un efort susținut.
Declarațiile au fost făcute joi dimineață, la Bucharest Forum organizat de Aspen Institute România, unde șeful statului a insistat că România trebuie să fie parte a dezbaterilor „într-o lume care se reașază”, nu doar prin decidenți politici, ci și prin grupuri de reflecție și societate.
Nicușor Dan a descris Marea Neagră drept o zonă aflată „sub un asalt puternic”, invocând atacuri cu drone, nave lovite și pierderi de vieți omenești în rândul marinarilor. În același context, a vorbit despre „presiune pe infrastructura critică”, menționând explicit proiectul Neptun Deep.
În viziunea sa, răspunsul României ar trebui să combine întărirea capacității de reacție cu o poziționare „corectă, fermă, directă” în relațiile bilaterale și multilaterale, în linie cu conceptul din strategia națională de apărare numit „independență solidară”.
Președintele a enumerat trei direcții pe care România le urmărește pentru a descuraja amenințările din regiune:
El a argumentat că aceste măsuri ar crește reziliența regională, inclusiv pentru Ucraina și Republica Moldova.
Nicușor Dan a reafirmat că „fundamentul politicii noastre externe” rămâne același, cu trei piloni: NATO, Uniunea Europeană și parteneriatul strategic cu Statele Unite. În același timp, a susținut ideea că o Europă care investește mai mult în propria apărare își consolidează și parteneriatul cu SUA.
În ceea ce privește vecinătatea estică, șeful statului a spus că România susține Republica Moldova și Ucraina pe drumul către UE, argumentând că o integrare mai profundă a celor două state ar crește siguranța și stabilitatea României și a Europei.
Recomandate

Cotroceniul împinge reforma administrativă spre criterii „serioase”, în timp ce Guvernul pregătește comasări voluntare ale comunelor mici , pe fondul unei dezbateri în care tema drepturilor minorităților rămâne sensibilă, potrivit HotNews . Eugen Tomac , consilier al președintelui Nicușor Dan, a susținut la Digi24 că România „nu mai poate funcționa după harta desenată de Ceaușescu în 1968” și a argumentat că este „singura țară din Uniunea Europeană” care, după aderare, nu a făcut o reformă administrativă. În același timp, el a spus că interesele comunității maghiare nu ar fi afectate de o reorganizare și că minoritatea maghiară nu va fi exclusă de la dezbatere. Miza: reorganizare administrativă cu efecte directe în funcționarea statului Tomac a pledat pentru o discuție „cu mai puțină emoție și cu mai mult pragmatism” și a indicat că ar fi posibil un consens inclusiv cu UDMR , „într-o primă etapă”, dacă sunt aduse „argumente solide”. Declarațiile vin în contextul în care UDMR a exprimat rețineri față de reforma administrației. Totodată, consilierul prezidențial a spus că este „adeptul soluțiilor serioase” și a apreciat drept „serioase” propunerile prezentate de europarlamentarul Dragoș Benea (PSD), coordonatorul reformei administrative din partid. Ce pregătește Guvernul: comasare voluntară și reguli pentru drepturile minorităților La aproape o lună de la lansarea dezbaterii de către PSD, Guvernul pregătește o ordonanță de urgență care să reglementeze comasarea voluntară a localităților. Ministerul Dezvoltării, condus de Alexandru Stoica (PSD), ar urma să pună în dezbatere publică, „în următoarele zile”, un proiect de OUG pentru a începe comasarea voluntară a comunelor cu sub 1.500 de locuitori. În urma criticilor UDMR privind posibile efecte asupra comunităților minorităților naționale, în proiect ar fi fost introdus un articol care să permită exercitarea unor drepturi chiar dacă ponderea minorității scade sub 20%, potrivit unor surse din PSD. În text este menționată în principal folosirea limbii materne în administrație; plăcuțele bilingve rămân condiționate de același prag sau ar urma să fie lăsate la latitudinea autorității locale dacă procentul este mai mic. Proiectul ar urma să includă și beneficii pentru comunele care aleg comasarea voluntară (reduceri de taxe și impozite), precum și măsuri de tranziție pentru personalul care își pierde locul de muncă. Potrivit unor surse din partid, inițiatorii ar estima că aproximativ 50 de comune ar alege comasarea voluntară. Contextul detaliat al articolului privind minoritățile este prezentat într-un material separat al HotNews . PSD: criterii și „matrice a sustenabilității” înainte de 2028–2034 În paralel, PSD discută despre o reformă mai amplă. Pe 26 octombrie, liderul PSD Sorin Grindeanu a declarat că îi va propune premierului Luca Niculescu ca Guvernul să își angajeze răspunderea pe reforma administrativ-teritorială și pe reorganizarea la nivel guvernamental. Dragoș Benea a vorbit despre șase criterii care ar urma să fundamenteze o „matrice a sustenabilității” administrative, cu un algoritm de punctare care să indice ce unități administrativ-teritoriale sunt sustenabile și care ar trebui reorganizate și comasate. Potrivit lui Benea, modificările sunt importante și în perspectiva cadrului financiar multianual 2028–2034 al UE, unde ar urma să existe o scădere a fondurilor de coeziune față de anii anteriori. În datele prezentate de Benea, în România există peste 450 de unități administrativ-teritoriale cu mai puțin de 1.500 de locuitori și alte 1.100 de localități cu până la 3.000 de locuitori, iar 55% dintre orașe nu mai îndeplinesc pragul legal de 10.000 de locuitori, deși au o administrație locală de nivel „orășenesc”. [...]

România condiționează „pacea durabilă” din Ucraina de securitatea la Marea Neagră , poziție pe care președintele Nicușor Dan o va susține joi, la Berlin, la reuniunea Coaliției de Voință pentru Ucraina, potrivit Mediafax . Miza pentru București este ca un eventual acord să nu lase regiunea expusă și să nu permită Rusiei pârghii asupra deciziilor de securitate ale statelor din zonă. Reuniunea are loc la invitația cancelarului german Friedrich Merz , iar Administrația Prezidențială arată că șeful statului va argumenta că un acord de pace trebuie să țină cont de „interesele legitime de securitate ale Europei”, în special ale țărilor de pe Flancul Estic al NATO, precum România. Ce cere România în negocierile pentru pace Conform poziției prezentate de Administrația Prezidențială, Nicușor Dan va susține la Berlin trei idei principale: un acord de pace „solid” trebuie să consolideze securitatea Europei, cu accent pe Flancul Estic al NATO și regiunea Mării Negre; o pace durabilă în Ucraina presupune „restaurarea deplină a securității la Marea Neagră”; Rusiei „nu i se poate permite” să aibă influență asupra deciziilor de securitate și de politică externă ale țărilor din regiune. Context: ce este Coaliția de Voință Coaliția de Voință (Coalition of the Willing) reunește state care s-au angajat să ofere sprijin consolidat Ucrainei și să contribuie la negocierile de pace. Inițiativa include și discuții despre garanții de securitate pentru Ucraina, astfel încât un eventual acord să fie durabil și să reducă riscul unei noi agresiuni. Inițiativa este condusă de Regatul Unit și Franța și a fost lansată în martie 2025. [...]

Disputa politică din Parlament riscă să împingă în plan secund implementarea măsurilor UE de securitate antidrone , într-un moment în care Marea Neagră și zona Dunării sunt invocate ca spații cu incidente și amenințări directe, potrivit Digi24 . Schimbul de replici dintre USR și AUR a avut loc în timpul dezbaterii unui proiect de hotărâre privind opinia Camerei Deputaților la planul de acțiune al Comisiei Europene pentru securitatea în materie de drone și soluții antidrone. Dezbaterea s-a tensionat după intervenția deputatei SOS Verginia Vedinaș, care a contestat descrierea Mării Negre ca fiind „cea mai periculoasă din lume”. În acest context, parlamentari USR și AUR au urcat la tribună și s-au atacat reciproc, mutând accentul de pe conținutul tehnic și de securitate al documentului pe acuzații politice. Ce s-a discutat: planul UE pentru drone și soluții antidrone Pe ordinea de zi s-a aflat proiectul de hotărâre privind adoptarea opiniei referitoare la „Planul de acțiune privind securitatea în materie de drone și soluții antidrone”, document al Comisiei Europene adresat Parlamentului European și Consiliului. Textul proiectului este disponibil în forma publicată de Camera Deputaților, la linkul către proiectul de Hotărâre . În intervenția sa, deputatul USR Allen Coliban a invocat situația de securitate din regiune și a afirmat că în Marea Neagră au fost „570 de nave lovite și 40 de marinari morți în 2026”, susținând că sunt „cifre superioare celor din Strâmtoarea Ormuz” și atribuind degradarea situației „agresorului numit Rusia”. Miza politică: Rusia, „suveranismul” și industria de apărare Fosta ministră de Externe Oana Țoiu (USR) a criticat o parte dintre politicienii care se declară „suveraniști”, acuzând lipsa de poziționări publice împotriva Rusiei și legând tema de inviolabilitatea granițelor, inclusiv prin referiri la drone care ar fi explodat la Galați și la atacuri în zona Mării Negre, inclusiv în apele teritoriale și pe Dunăre. Replica liderului AUR, George Simion , a mutat disputa către acuzații legate de guvernare și numiri în sistemul diplomatic, dar și către industria de apărare. Simion a susținut că „industria de apărare românească” ar fi ajuns „praf” și a atacat referirile la „SAFE”, pe care l-a asociat cu „corupție”, invocând inclusiv Uzina Mecanică Sadu și numele Viorel Salvador Caragea (administrator special, potrivit textului Digi24). Tot el a acuzat că banii ar fi fost trimiși „la Rheinmetall în Germania”. Țoiu a revenit cu o replică la adresa lui Simion, afirmând că acesta ar fi „făcut de râs” România în deplasări externe și apărând corpul diplomatic. În același timp, a susținut că USR este o „forță politică reformistă” și a acuzat AUR că evită să critice „rețele corupte”, făcând „opoziție tot opoziției”. De ce contează: semnalul pentru decizii cu impact de securitate Schimbul de acuzații arată cât de ușor poate fi politizată o temă cu componentă tehnică și de securitate – apărarea antidrone – chiar în cadrul unei dezbateri formale despre poziția Camerei Deputaților față de un plan al Comisiei Europene. În lipsa unor detalii suplimentare în material despre calendarul sau efectele concrete ale hotărârii, rămâne neclar ce pași urmează procedural și ce impact imediat va avea votul asupra implementării măsurilor la nivel național. [...]

Amânarea cu un an a alegerii noului secretar general al Organizației Internaționale a Francofoniei (OIF) prelungește incertitudinea diplomatică și lasă România fără o decizie rapidă într-o competiție în care a investit capital politic prin candidatura lui Dacian Cioloș , potrivit Digi24 . Președintele Nicușor Dan a explicat că, după „mai multe runde intense de negociere”, statele membre nu au ajuns la un consens privind desemnarea noului secretar general. În acest context, decizia de amânare cu un an ar fi fost luată „tocmai pentru a nu afecta unitatea francofoniei”. În mesajul transmis pe platforma X, șeful statului a apreciat campania lui Dacian Cioloș, despre care a spus că a crescut vizibilitatea României în țările francofone de pe mai multe continente și că a fost construită în jurul unui proiect de „reformă, revitalizare și modernizare” a OIF. Ce spune Nicușor Dan despre miza pentru România Nicușor Dan a susținut că demersul lui Cioloș a avut și o miză de imagine și capacitate instituțională, afirmând că această candidatură „a arătat că avem capacitatea, abilitatea și cunoștințele pentru a desfășura campanii de anvergură internațională”. Reacția lui Dacian Cioloș: „O zi foarte tristă” Dacian Cioloș a calificat amânarea drept un semnal negativ pentru organizație și a avertizat asupra consecințelor greu de anticipat. „Este o zi foarte tristă pentru organizaţia noastră, care riscă să lase urme adânci pe care încă nu le putem anticipa. Sommet-ul a evidenţiat neputinţa de a lua o decizie atunci când interesul general al organizaţiei cerea statelor membre să lase deoparte lucrurile care le separă şi să găsească punctele de convergenţă.” El a adăugat că, în opinia sa, nu este vorba despre „țări, regiuni sau persoane”, ci despre un efort comun pentru menținerea colaborării și relansarea încrederii că Francofonia poate răspunde provocărilor viitorului. Ce urmează Conform informațiilor prezentate, desemnarea noului secretar general al OIF a fost amânată cu un an, ceea ce înseamnă că negocierile dintre statele membre vor continua, iar competiția pentru conducerea organizației rămâne deschisă. În material nu sunt oferite detalii despre un calendar nou sau despre pașii procedurali care vor urma. [...]

Disputa despre raportul privind anularea alegerilor riscă să prelungească incertitudinea instituțională , după ce Traian Băsescu a pus sub semnul întrebării existența informațiilor care ar sta la baza documentului promis de președintele Nicușor Dan, potrivit Digi24 . Fostul președinte a susținut că, dacă serviciile de informații ar fi avut dovezi relevante, acestea ar fi ajuns deja la șeful statului. Într-o intervenție citată de romaniatv.net, Băsescu a afirmat că „problema raportului cu alegerile anulate” este una care „nu mai suportă să stea nelămurită”. Ce contestă Traian Băsescu și ce ar fi trebuit făcut, în opinia lui Băsescu spune că președintele Nicușor Dan „nici nu ar avea atribuții” să realizeze un astfel de raport, deși l-a promis încă din campania electorală. El a criticat ideea anulării alegerilor „fără un temei explicat” și a pus sub semnul întrebării existența datelor invocate. „Dacă Serviciile aveau informaţia, o puneau de mult pe masa preşedintelui. Eu sunt convins că nu o au şi nu îşi poate asuma nimeni o minciună.” Totodată, fostul șef al statului a indicat o procedură pe care o consideră adecvată: raportul ar fi trebuit prezentat în Consiliul Suprem de Apărare a Țării (CSAT), clasificat „strict secret” și înaintat procurorului general. Poziția lui Nicușor Dan: nereguli financiare și „ război hibrid ” atribuit Rusiei Președintele Nicușor Dan a declarat, marți, că „tabloul general este mult mai amplu” și a vorbit despre existența unui „război hibrid” dus de Rusia în România și în Europa, cu exemple de sabotaje, atacuri cibernetice și campanii de dezinformare. El a spus că își dorește ca, atunci când raportul va fi finalizat, acest tablou să fie prezentat public. În ceea ce privește anularea alegerilor, Nicușor Dan a rezumat motivul principal invocat: o „neregulă evidentă financiară”, în care „un candidat a anunțat zero cheltuieli de campanie”, deși ar exista „dovezi evidente” privind cheltuirea unor „sume consistente”. Potrivit președintelui, investigațiile sunt „în curs”, inclusiv pe traseul banilor, însă „dovada că au fost sume consistente există”. Referitor la ingerințele Rusiei, Nicușor Dan a amintit că procurorul general ar fi prezentat, „în urmă cu un an”, informații care indicau existența influenței ruse. De ce contează: presiune pe clarificarea bazei legale și a responsabilităților Miza imediată este una de funcționare instituțională: raportul promis rămâne un punct de tensiune publică, iar schimbul de acuzații și interpretări ridică întrebări despre cine are competența de a produce și valida un astfel de document și în ce cadru ar trebui prezentate informațiile sensibile. În lipsa raportului, tema anulării alegerilor rămâne deschisă, iar explicațiile oficiale se sprijină, deocamdată, pe declarații și pe investigații aflate „în curs”, așa cum le descrie președintele. [...]

Traian Băsescu pune sub semnul întrebării capacitatea instituțiilor de a explica anularea alegerilor prezidențiale din 2024 , susținând că, dacă ar fi existat informații relevante, acestea ar fi ajuns deja „pe masa președintelui”, potrivit HotNews . Miza, în lectura fostului șef al statului, este una de funcționare instituțională: un eveniment excepțional într-un stat democratic rămâne fără o justificare publică și fără o procedură clară de anchetă. Băsescu a declarat, duminică seară, la România TV, că subiectul „nu mai suportă mult să stea nelămurit”, pe care îl descrie drept „cel mai puternic eveniment” din România de după Revoluția din 1989. El a spus că nu înțelege care ar fi atribuțiile președintelui în realizarea unui raport „legat de alegeri”, deși Nicușor Dan este cel care a promis publicarea acestuia. Băsescu: dacă existau date, erau deja transmise președintelui Întrebat dacă instituțiile sunt capabile să facă raportul, fostul președinte a răspuns că, în opinia sa, lipsa unui rezultat indică lipsa informației: „Dacă aveau informația, o puneau de mult pe masa președintelui.” Băsescu a mers mai departe și a spus că este „convins” că instituțiile nu au informații despre „adevărata cauză” a anulării alegerilor, argumentând că „nu își poate asuma nimeni o minciună”. În același context, el a criticat faptul că președintele păstrează subiectul la nivel politic și a indicat o cale procedurală: documentele dintr-o ședință CSAT ar fi trebuit, în opinia sa, predate procurorului general, cu regim „strict secret”, pentru ca ancheta să fie făcută de procurori cu autorizație ORNISS (certificare pentru acces la informații clasificate). Ce a spus Nicușor Dan despre raport și motivele întârzierii În conferința de presă din 10 noiembrie, Nicușor Dan a evitat să ofere un calendar pentru publicarea raportului, afirmând că, odată încheiată criza politică, tema revine între „principalele” sale preocupări, conform transcrierii publicate de Administrația Prezidențială. Președintele a invocat, între elementele care ar urma să fie reflectate în raport, trei direcții: o „neregulă evidentă financiară” (în care „un candidat a anunțat zero cheltuieli de campanie”, deși ar exista „dovezi evidente” de cheltuieli consistente), referiri la „influența rusă” și un „tablou general” mai amplu despre războiul hibrid dus de Federația Rusă în Europa, inclusiv atacuri cibernetice și campanii de dezinformare. În lipsa unui termen asumat public pentru raport, disputa rămâne, deocamdată, la nivel de declarații: Băsescu contestă existența informațiilor în instituții, iar președintele indică faptul că raportul este în lucru, fără să precizeze când va fi făcut public. [...]