Știri
Știri din categoria Politică

Întârzierea formării Guvernului a ajuns subiect de risc pentru investitori, după ce președintele Nicușor Dan a spus că, la o întâlnire cu investitori americani la New York, întrebările au vizat mai ales stabilitatea politică, nu indicatorii financiari, potrivit Mediafax.
Întâlnirea a fost organizată de JPMorgan și a reunit reprezentanți ai unor companii, bănci și fonduri de investiții care investesc în obligațiuni românești. Nicușor Dan a afirmat că discuția a avut loc „la un nivel mai înalt” decât întâlnirile similare organizate, de regulă, la București, iar „îngrijorările erau mai mari pe partea politică”.
O parte importantă a discuției a vizat formarea noului Guvern, investitorii întrebând explicit când va avea România un executiv. Președintele a spus că le-a oferit „niște estimări”, fără să precizeze public care au fost acestea.
Pe componenta financiară, Nicușor Dan a indicat că la întrebările despre situația financiară au răspuns ministrul Finanțelor, Alexandru Nazare, și „domnul Burnete”. Președintele a susținut că, în privința indicatorilor financiari, situația României este mai bună decât în momentul de la care au pornit discuțiile actuale, însă nu a detaliat la ce indicatori s-a referit.
În discuția cu investitorii, Nicușor Dan a spus că, dincolo de disputele politice, există „multă rezonabilitate în zona politică” când sunt abordate teme importante pentru România, oferind ca exemplu discuțiile din vară legate de PNRR.
Declarațiile au fost făcute la New York, într-o conferință de presă susținută după întâlnirile din marja Adunării Generale a ONU. În același context, președintele a afirmat că România „trebuie să ajungă la o soluție politică” pentru formarea unui Guvern și a reiterat, într-un răspuns anterior, că își dorește ca premierul desemnat să obțină o majoritate, iar viitorul executiv să păstreze direcția pro-occidentală și obligațiile asumate, inclusiv pe traiectoria fiscală.
Recomandate

România condiționează „pacea durabilă” din Ucraina de securitatea la Marea Neagră , poziție pe care președintele Nicușor Dan o va susține joi, la Berlin, la reuniunea Coaliției de Voință pentru Ucraina, potrivit Mediafax . Miza pentru București este ca un eventual acord să nu lase regiunea expusă și să nu permită Rusiei pârghii asupra deciziilor de securitate ale statelor din zonă. Reuniunea are loc la invitația cancelarului german Friedrich Merz , iar Administrația Prezidențială arată că șeful statului va argumenta că un acord de pace trebuie să țină cont de „interesele legitime de securitate ale Europei”, în special ale țărilor de pe Flancul Estic al NATO, precum România. Ce cere România în negocierile pentru pace Conform poziției prezentate de Administrația Prezidențială, Nicușor Dan va susține la Berlin trei idei principale: un acord de pace „solid” trebuie să consolideze securitatea Europei, cu accent pe Flancul Estic al NATO și regiunea Mării Negre; o pace durabilă în Ucraina presupune „restaurarea deplină a securității la Marea Neagră”; Rusiei „nu i se poate permite” să aibă influență asupra deciziilor de securitate și de politică externă ale țărilor din regiune. Context: ce este Coaliția de Voință Coaliția de Voință (Coalition of the Willing) reunește state care s-au angajat să ofere sprijin consolidat Ucrainei și să contribuie la negocierile de pace. Inițiativa include și discuții despre garanții de securitate pentru Ucraina, astfel încât un eventual acord să fie durabil și să reducă riscul unei noi agresiuni. Inițiativa este condusă de Regatul Unit și Franța și a fost lansată în martie 2025. [...]

Amânarea cu un an a alegerii noului secretar general al Organizației Internaționale a Francofoniei (OIF) prelungește incertitudinea diplomatică și lasă România fără o decizie rapidă într-o competiție în care a investit capital politic prin candidatura lui Dacian Cioloș , potrivit Digi24 . Președintele Nicușor Dan a explicat că, după „mai multe runde intense de negociere”, statele membre nu au ajuns la un consens privind desemnarea noului secretar general. În acest context, decizia de amânare cu un an ar fi fost luată „tocmai pentru a nu afecta unitatea francofoniei”. În mesajul transmis pe platforma X, șeful statului a apreciat campania lui Dacian Cioloș, despre care a spus că a crescut vizibilitatea României în țările francofone de pe mai multe continente și că a fost construită în jurul unui proiect de „reformă, revitalizare și modernizare” a OIF. Ce spune Nicușor Dan despre miza pentru România Nicușor Dan a susținut că demersul lui Cioloș a avut și o miză de imagine și capacitate instituțională, afirmând că această candidatură „a arătat că avem capacitatea, abilitatea și cunoștințele pentru a desfășura campanii de anvergură internațională”. Reacția lui Dacian Cioloș: „O zi foarte tristă” Dacian Cioloș a calificat amânarea drept un semnal negativ pentru organizație și a avertizat asupra consecințelor greu de anticipat. „Este o zi foarte tristă pentru organizaţia noastră, care riscă să lase urme adânci pe care încă nu le putem anticipa. Sommet-ul a evidenţiat neputinţa de a lua o decizie atunci când interesul general al organizaţiei cerea statelor membre să lase deoparte lucrurile care le separă şi să găsească punctele de convergenţă.” El a adăugat că, în opinia sa, nu este vorba despre „țări, regiuni sau persoane”, ci despre un efort comun pentru menținerea colaborării și relansarea încrederii că Francofonia poate răspunde provocărilor viitorului. Ce urmează Conform informațiilor prezentate, desemnarea noului secretar general al OIF a fost amânată cu un an, ceea ce înseamnă că negocierile dintre statele membre vor continua, iar competiția pentru conducerea organizației rămâne deschisă. În material nu sunt oferite detalii despre un calendar nou sau despre pașii procedurali care vor urma. [...]

Disputa despre raportul privind anularea alegerilor riscă să prelungească incertitudinea instituțională , după ce Traian Băsescu a pus sub semnul întrebării existența informațiilor care ar sta la baza documentului promis de președintele Nicușor Dan, potrivit Digi24 . Fostul președinte a susținut că, dacă serviciile de informații ar fi avut dovezi relevante, acestea ar fi ajuns deja la șeful statului. Într-o intervenție citată de romaniatv.net, Băsescu a afirmat că „problema raportului cu alegerile anulate” este una care „nu mai suportă să stea nelămurită”. Ce contestă Traian Băsescu și ce ar fi trebuit făcut, în opinia lui Băsescu spune că președintele Nicușor Dan „nici nu ar avea atribuții” să realizeze un astfel de raport, deși l-a promis încă din campania electorală. El a criticat ideea anulării alegerilor „fără un temei explicat” și a pus sub semnul întrebării existența datelor invocate. „Dacă Serviciile aveau informaţia, o puneau de mult pe masa preşedintelui. Eu sunt convins că nu o au şi nu îşi poate asuma nimeni o minciună.” Totodată, fostul șef al statului a indicat o procedură pe care o consideră adecvată: raportul ar fi trebuit prezentat în Consiliul Suprem de Apărare a Țării (CSAT), clasificat „strict secret” și înaintat procurorului general. Poziția lui Nicușor Dan: nereguli financiare și „ război hibrid ” atribuit Rusiei Președintele Nicușor Dan a declarat, marți, că „tabloul general este mult mai amplu” și a vorbit despre existența unui „război hibrid” dus de Rusia în România și în Europa, cu exemple de sabotaje, atacuri cibernetice și campanii de dezinformare. El a spus că își dorește ca, atunci când raportul va fi finalizat, acest tablou să fie prezentat public. În ceea ce privește anularea alegerilor, Nicușor Dan a rezumat motivul principal invocat: o „neregulă evidentă financiară”, în care „un candidat a anunțat zero cheltuieli de campanie”, deși ar exista „dovezi evidente” privind cheltuirea unor „sume consistente”. Potrivit președintelui, investigațiile sunt „în curs”, inclusiv pe traseul banilor, însă „dovada că au fost sume consistente există”. Referitor la ingerințele Rusiei, Nicușor Dan a amintit că procurorul general ar fi prezentat, „în urmă cu un an”, informații care indicau existența influenței ruse. De ce contează: presiune pe clarificarea bazei legale și a responsabilităților Miza imediată este una de funcționare instituțională: raportul promis rămâne un punct de tensiune publică, iar schimbul de acuzații și interpretări ridică întrebări despre cine are competența de a produce și valida un astfel de document și în ce cadru ar trebui prezentate informațiile sensibile. În lipsa raportului, tema anulării alegerilor rămâne deschisă, iar explicațiile oficiale se sprijină, deocamdată, pe declarații și pe investigații aflate „în curs”, așa cum le descrie președintele. [...]

Traian Băsescu pune sub semnul întrebării capacitatea instituțiilor de a explica anularea alegerilor prezidențiale din 2024 , susținând că, dacă ar fi existat informații relevante, acestea ar fi ajuns deja „pe masa președintelui”, potrivit HotNews . Miza, în lectura fostului șef al statului, este una de funcționare instituțională: un eveniment excepțional într-un stat democratic rămâne fără o justificare publică și fără o procedură clară de anchetă. Băsescu a declarat, duminică seară, la România TV, că subiectul „nu mai suportă mult să stea nelămurit”, pe care îl descrie drept „cel mai puternic eveniment” din România de după Revoluția din 1989. El a spus că nu înțelege care ar fi atribuțiile președintelui în realizarea unui raport „legat de alegeri”, deși Nicușor Dan este cel care a promis publicarea acestuia. Băsescu: dacă existau date, erau deja transmise președintelui Întrebat dacă instituțiile sunt capabile să facă raportul, fostul președinte a răspuns că, în opinia sa, lipsa unui rezultat indică lipsa informației: „Dacă aveau informația, o puneau de mult pe masa președintelui.” Băsescu a mers mai departe și a spus că este „convins” că instituțiile nu au informații despre „adevărata cauză” a anulării alegerilor, argumentând că „nu își poate asuma nimeni o minciună”. În același context, el a criticat faptul că președintele păstrează subiectul la nivel politic și a indicat o cale procedurală: documentele dintr-o ședință CSAT ar fi trebuit, în opinia sa, predate procurorului general, cu regim „strict secret”, pentru ca ancheta să fie făcută de procurori cu autorizație ORNISS (certificare pentru acces la informații clasificate). Ce a spus Nicușor Dan despre raport și motivele întârzierii În conferința de presă din 10 noiembrie, Nicușor Dan a evitat să ofere un calendar pentru publicarea raportului, afirmând că, odată încheiată criza politică, tema revine între „principalele” sale preocupări, conform transcrierii publicate de Administrația Prezidențială. Președintele a invocat, între elementele care ar urma să fie reflectate în raport, trei direcții: o „neregulă evidentă financiară” (în care „un candidat a anunțat zero cheltuieli de campanie”, deși ar exista „dovezi evidente” de cheltuieli consistente), referiri la „influența rusă” și un „tablou general” mai amplu despre războiul hibrid dus de Federația Rusă în Europa, inclusiv atacuri cibernetice și campanii de dezinformare. În lipsa unui termen asumat public pentru raport, disputa rămâne, deocamdată, la nivel de declarații: Băsescu contestă existența informațiilor în instituții, iar președintele indică faptul că raportul este în lucru, fără să precizeze când va fi făcut public. [...]

Decizia din Monitorul Oficial care îi dă lui Marian Neacșu control pe avize bugetare și coordonare pe ministere-cheie mută centrul de greutate al Guvernului , iar acest lucru ridică semne de întrebare despre cine gestionează, în practică, prioritățile cu impact financiar și administrativ, potrivit News . Eurodeputatul Siegfried Mureșan (PNL) susține că, prin atribuțiile delegate vicepremierului PSD, premierul Luca Niculescu devine „prim-ministrul României cu cea mai mică influență asupra propriului Guvern de la Revoluție încoace”. Mureșan afirmă că „Sorin Grindeanu este prim-ministrul de facto al României”, în condițiile în care PSD ar controla „tot Guvernul”, iar vicepremierul Marian Neacșu primește atribuții extinse asupra aparatului guvernamental și a unor ministere pe care liberalul le numește „cheie”. Ce prevede decizia: filtru pe actele cu impact bugetar și coordonare funcțională Publicația notează că miercuri a fost publicată în Monitorul Oficial o decizie semnată de premierul Luca Niculescu privind stabilirea atribuțiilor lui Marian Neacșu (viceprim-ministru, ministrul afacerilor interne). Documentul îi dă lui Neacșu, „în scopul asigurării îndeplinirii priorităților majore din Programul de guvernare”, rolul de a aviza proiectele de acte normative cu impact bugetar elaborate de o listă amplă de ministere, între care: Transporturi și Infrastructură Finanțe Afaceri Externe Justiție Apărare Națională Economie, Digitalizare, Antreprenoriat și Turism Energie Agricultură și Dezvoltare Rurală Mediu, Ape și Păduri Dezvoltare, Lucrări Publice și Administrație Investiții și Proiecte Europene Muncă, Familie, Tineret și Solidaritate Socială Sănătate Educație și Cercetare Cultură În plus, decizia stabilește că Neacșu „asigură coordonarea funcțională” pentru mai multe ministere și structuri, inclusiv Transporturi, Justiție, Apărare, Economie, Agricultură, Mediu, Dezvoltare, Investiții și Proiecte Europene, Muncă, Sănătate și ministerul delegat pentru învățământ preuniversitar. Documentul mai prevede că vicepremierul „coordonează instituțiile publice și structurile din cadrul aparatului de lucru al Guvernului” și că are obligația de a informa permanent prim-ministrul despre aplicarea prevederilor. Totodată, este abrogată o decizie anterioară din 2025 privind atribuțiile lui Marian Neacșu. Miza politică invocată de PNL: cine are puterea reală în executiv În interpretarea eurodeputatului PNL, această arhitectură de atribuții arată că PSD își consolidează controlul asupra deciziilor guvernamentale, inclusiv asupra celor cu impact bugetar, iar premierul ar rămâne fără „putere reală”. „Un premier lipsit de putere nu va putea reprezenta credibil România în Europa în aceste momente importante, cu un război la graniță, provocări economice și negocieri decisive privind viitorul buget multianual al Uniunii Europene.” Mureșan mai spune că Luca Niculescu ar fi „un prim-ministru fără sprijinul unui partid propriu”, iar Sorin Grindeanu ar conduce „informal” Guvernul și ar anunța „cele mai importante decizii”. În materialul citat nu apar reacții ale premierului Luca Niculescu, ale lui Marian Neacșu sau ale PSD la acuzațiile formulate de eurodeputatul PNL. [...]

Vicepremierul Marian Neacșu primește control pe avizele bugetare ale ministerelor , printr-o decizie semnată de premierul Luca Niculescu și publicată în Monitorul Oficial, ceea ce mută un filtru-cheie al cheltuielilor și inițiativelor guvernamentale către un singur centru de decizie, potrivit Digi24 . Decizia îi dă lui Neacșu atribuții de avizare a proiectelor ministerelor cu impact bugetar și de coordonare a activității unor portofolii din Guvern. În plus, el va coordona instituțiile publice și structurile din aparatul de lucru al Guvernului și va asigura „informarea permanentă” a prim-ministrului cu privire la aplicarea prevederilor stabilite. Ce se schimbă, concret, în circuitul deciziilor cu impact bugetar Miza imediată este una operațională și financiară: proiectele de acte normative care implică bani publici trec printr-un aviz suplimentar concentrat la nivelul vicepremierului. În formularea din documentul citat de Digi24, atribuția vizează avizarea proiectelor cu impact bugetar elaborate de ministere, „în scopul asigurării îndeplinirii priorităților majore din Programul de guvernare”. În reacțiile politice prezentate de Digi24, această repoziționare este interpretată ca o diminuare a rolului premierului în negocierea priorităților și alocărilor, în condițiile în care decizia prevede explicit că vicepremierul îl informează pe prim-ministru. Reacții politice: acuzații de „premier din umbră” și critică pe concentrarea puterii Deputatul USR Oana Țoiu a susținut, într-o postare pe Facebook citată de Digi24, că PSD ar prelua „practic rolul de șef al Guvernului” prin Marian Neacșu, argumentând că miniștrii nu ar mai negocia direct cu premierul prioritățile și alocările bugetare, ci cu vicepremierul care avizează proiectele. Și senatorul PNL de Arad Glad Varga a comentat, tot pe Facebook, că documentul îi acordă lui Neacșu atribuții extinse de avizare pentru proiecte cu impact bugetar de la 15 ministere, inclusiv de la Finanțe, și că acesta ar urma să coordoneze zece ministere și ministrul delegat pentru învățământul preuniversitar, în timp ce premierul este „ținut la curent” prin informare. Europarlamentarul AUR Gheorghe Piperea a reacționat, de asemenea, pe Facebook, cu o formulare ironică despre rolurile celor doi. Contextul juridic invocat în decizie În textul redat de Digi24, decizia este emisă în temeiul art. 29 din OUG nr. 57/2019 (Codul administrativ) și al art. 1 alin. (2) și (3) din OUG nr. 40/2026 privind stabilirea unor măsuri la nivelul administrației publice centrale. Ce nu reiese din informațiile publicate de Digi24 este cum va funcționa, în practică, acest filtru în raport cu avizele existente (de exemplu, cele tehnice sau interministeriale) și dacă vor exista termene sau proceduri interne suplimentare; materialul indică însă explicit transferul de atribuții către vicepremier și mecanismul de informare a premierului. [...]