Știri
Știri din categoria Politică
Președintele Nicușor Dan indică o schimbare de trend în războiul din Ucraina, după discuțiile de la reuniunea informală a Consiliului European din Cipru, unde a fost abordată atât evoluția de pe front, cât și sprijinul financiar și pachetele de sancțiuni ale UE, potrivit Mediafax.
Șeful statului a spus că președintele ucrainean Volodimir Zelenski le-a transmis liderilor europeni că, de la începutul anului 2026, Ucraina ar fi recâștigat „ceva mai multe” teritorii decât a pierdut, ceea ce ar reprezenta „pentru prima oară” o inversare a dinamicii teritoriale.
În același context, Nicușor Dan a menționat două elemente pe care le-a legat de o îmbunătățire a situației: deblocarea unui împrumut de 90 de miliarde și lansarea celui de-al 20-lea pachet de sancțiuni.
Președintele a mai declarat că la reuniune s-a discutat și despre nevoile curente ale Ucrainei, precum și despre intrarea acesteia în Uniunea Europeană. În discuțiile dintre lideri, tema extinderii a fost tratată mai larg, incluzând și Balcanii de Vest.
Nicușor Dan a subliniat că aderarea Ucrainei este „conexată” cu aderarea Republicii Moldova, iar modul în care UE gestionează procesul contează direct pentru ambele țări.
Întrebat despre o posibilă decuplare a Republicii Moldova de Ucraina în procesul de aderare, președintele a spus că există opinii diferite între statele membre: unele ar considera util ca UE să avanseze cu „orice stat câștigat”, în timp ce altele invocă argumentul moral, legat de faptul că Ucraina „luptă, de fapt, pentru Europa”.
În această logică, Nicușor Dan a avertizat că o eventuală decuplare ar putea deveni „un factor descurajant”, iar discuția rămâne deschisă „în parametrii aceștia”.
Recomandate
Reforma ANI riscă să declanșeze un blocaj de 770 milioane euro din PNRR (aprox. 3,85 miliarde lei) , după ce amendamentul care impune pierderea mandatului în 30 de zile pentru aleșii aflați în incompatibilitate a stârnit reacții la nivel european, pe fondul acuzațiilor de aplicare retroactivă și de folosire politică a legii, potrivit Mediafax . Liderul USR, Dominic Fritz , a reacționat public după ce „Legea Integrității” a fost promulgată de președintele Nicușor Dan și publicată în Monitorul Oficial. Fritz a numit actul normativ „Legea anti-Timișoara” și a atacat PSD și AUR, susținând că „ținta PSD+AUR cu această lege” este „să vă omoare speranța”, într-un mesaj postat pe Facebook. „Vom transforma aceste 30 de zile dintr-un abuz într-un festival al faptelor prin care am schimbat Timișoara. Pentru că asta îi sperie cel mai tare: că România se poate schimba prin muncă, seriozitate și fără furăciuni.” În același mesaj, Fritz a transmis că va rămâne în comunitate și după încetarea mandatului, afirmând că „din ziua 31” va continua alături de susținători. Miza de reglementare: termenul de 30 de zile și efectul asupra mandatelor În articol se arată că PNL a decis să voteze reforma ANI, deși aceasta include un amendament propus de PSD: oficialii aflați în incompatibilitate sau conflict de interese își pierd mandatul în termen de 30 de zile de la intrarea în vigoare a legii. Dominic Fritz este vizat direct de această schimbare: potrivit verdictului Înaltei Curți de Casație și Justiție, bazat pe raportul Agenției Naționale de Integritate (ANI), el se află în incompatibilitate cu funcția de primar al Timișoarei. Contextul invocat este semnarea, în a doua zi de mandat, a unui PUZ moștenit de la administrația Robu, realizat de un arhitect local care ar fi împrumutat USR cu 25.000 de lei în campania electorală a lui Fritz. Reacția europeană: cerere de blocare a 770 milioane euro din PNRR Reforma ANI a generat controverse și la nivel european. Partidul Popular European (PPE) și grupul Renew Europe îi cer președintei Comisiei Europene să blocheze 770 de milioane de euro (aprox. 3,85 miliarde lei) din fondurile PNRR destinate României, aferente unui jalon din PNRR. Potrivit articolului, cele două grupuri invocă probleme legate de statul de drept, inclusiv „scopul de a elimina un adversar politic”, și susțin că aplicarea retroactivă a prevederilor ar încălca legislația europeană, conform declarațiilor făcute pentru POLITICO. În lipsa unor clarificări suplimentare în material despre pașii următori ai Comisiei Europene, rămâne de urmărit dacă solicitarea PPE și Renew Europe va produce efecte asupra fluxului de finanțare din PNRR și asupra calendarului de îndeplinire a jaloanelor asumate de România. [...]
AUR continuă demersul de suspendare a președintelui Nicușor Dan , iar miza imediată este dacă inițiativa va strânge sprijin parlamentar dincolo de propriile rânduri, potrivit G4Media . Liderul senatorilor AUR, Petrișor Peiu , spune că formațiunea merge mai departe cu strângerea semnăturilor pentru declanșarea procedurii. Peiu a declarat la Antena 3 CNN că „nu s-a schimbat absolut nimic” în privința planului de suspendare și demitere a președintelui și a acuzat modul în care șeful statului își exercită atribuțiile, pe care îl descrie drept „o sfidare a realităților”. „Mergem înainte cu procesul de strângere a semnăturilor parlamentarilor care vor să țină suspendarea și apoi procedura de demitere a președintelui. Nu s-a schimbat absolut nimic.” Căutarea de semnături în afara AUR Un element relevant din declarațiile senatorului este deschiderea către susținere din partea altor partide. Peiu a afirmat că la discuții recente au participat și „colegi de la alte partide”, fără să ofere nume sau un număr, precizând că urmează „o comunicare publică foarte precisă” cu „datele exacte”. Tot el a spus că AUR așteaptă ca partidele „nemulțumite” de modul în care președintele și-ar fi exercitat prerogativele să se alăture demersului și să își asume public această poziție. Context: demers început în iulie și o platformă de transparență Conform informațiilor prezentate, AUR a început demersurile de suspendare încă din luna iulie. La începutul lunii august, liderul AUR George Simion a declarat că au fost strânse deja „un număr important” de semnături. Formațiunea a lansat și o platformă prin care, potrivit descrierii din articol, „fiecare român va putea vedea dacă parlamentarul său a semnat pentru suspendare sau nu”. În acest moment, din datele disponibile în sursă, nu este precizat câte semnături au fost strânse și nici ce parlamentari din alte partide ar susține inițiativa. [...]
USR cere schimbarea rapidă a legii ANI pentru a nu pune în pericol banii din PNRR , iar ministra interimară de Externe Oana Țoiu spune că România are „30 de zile” atât pentru a încasa finanțarea, cât și pentru a corecta, în Parlament, efectele actului normativ deja promulgat, potrivit Antena 3 . Țoiu susține că soluția este adoptarea unei noi legi depuse de USR, în timp ce îl critică pe președintele Nicușor Dan pentru promulgarea actualei legi, apreciind că „putea să fie un aliat mai bun”. Miza: termenul de 30 de zile și jalonul din PNRR Ministra afirmă că România „mai are la dispoziție 30 de zile” pentru a primi banii din PNRR și, simultan, pentru a repara ceea ce numește „această eroare profundă” legată de legea ANI. În același interval, spune ea, Parlamentul ar putea adopta proiectul USR, astfel încât România să îndeplinească jalonul și să evite efecte negative asupra statului de drept și a imaginii externe. Țoiu indică explicit suma vizată: 770 de milioane de euro (aprox. 3,85 miliarde lei) , aferente unui jalon din PNRR, în formularea sa. Efectul imediat invocat: încetarea mandatului lui Dominic Fritz În material se arată că legea deja promulgată de președinte este cea „în temeiul căreia mandatul de primar al liderului USR Dominic Fritz, edil al Timișoarei, urmează să înceteze în 30 de zile”. Țoiu susține că impactul precedentului depășește cazul Fritz și USR, vorbind despre un efect de descurajare pentru cei care vor să se implice public „bazându-se pe faptul că există niște arbitri neutri”. Critica la adresa președintelui și argumentul de constituționalitate Oana Țoiu afirmă că, în opinia sa și a echipei USR, dar și a „multor experți”, legea ANI ar fi neconstituțională, invocând ideea aplicării „față de o faptă trecută”. Întrebată dacă a fost dezamăgită de semnarea legii, ea evită un reproș direct, dar revine la ideea că există o „cale de ieșire” prin proiectul USR din Parlament. „Și da, cred că președintele putea să fie un aliat mai bun al acestei direcții”, a spus Oana Țoiu, la Digi24. [...]
Declarațiile președintelui Nicușor Dan care îl disculpă pe șeful SPP, Lucian Pahonțu , reaprind presiunea publică pentru schimbări la vârful instituțiilor de securitate. Potrivit Recorder , reacțiile vin inclusiv din partea unor persoane publice care l-au susținut pe Nicușor Dan și contestă modul în care acesta a respins concluziile unei anchete jurnalistice despre trecutul generalului. Miza: credibilitatea controlului civil asupra SPP În centrul disputei este Serviciul de Protecție și Pază (SPP) și, mai ales, oportunitatea menținerii în funcție a lui Lucian Pahonțu, care conduce instituția de peste două decenii. Criticii invocă atât durata mandatului, cât și implicațiile de încredere și transparență ale unei instituții care operează cu informații clasificate și are atribuții în zona securității naționale. Actorul Tudor Chirilă susține că, înainte de orice discuție publică despre acuzații, președintele ar fi trebuit să pună problema schimbării conducerii SPP, tocmai din perspectiva reformei instituțiilor statului, promisă în campania electorală. Critici directe: „o țară nu se conduce după «simțuri»” Actrița Oana Pellea îl acuză pe președinte că își justifică poziția prin „simțuri” și nu prin criterii verificabile, sugerând că această abordare erodează ideea de „echidistanță” invocată de șeful statului. „«Propriile simţuri»? Nu, domnule Preşedinte. O ţară nu se conduce după «simţuri». Nici după presimţiri, impresii sau intuiţii personale.” Pellea afirmă că speranța investită în președinte s-a transformat în dezamăgire și indignare, pe fondul declarațiilor legate de cazul Pahonțu. Chirilă: contestarea verdictului și a încadrării SPP Tudor Chirilă îl acuză pe Nicușor Dan că a „disculpat” public un șef de instituție fără o evaluare, minimalizând în același timp ancheta jurnalistică. El critică și răspunsul președintelui potrivit căruia „SPP nu e un serviciu secret”, argumentând că instituția are atribuții în domeniul securității naționale și, prin lege, inclusiv atribuții de culegere, verificare și valorificare a informațiilor, inclusiv acoperit, pentru protecția demnitarilor. „Nu credeam că poate ajunge atât de jos. (...) NORMAL era să îl demită pe Pahonţu ÎNAINTE de orice fel de discuţie.” Contextul acuzațiilor și poziția președintelui Jurnaliștii Recorder arată, pe baza unor documente și mărturii, că Lucian Pahonțu ar fi făcut parte din trupele de represiune trimise la baricada de la Intercontinental în decembrie 1989 și ar fi fost implicat și în evenimentele din 13 iunie 1990 din Piața Universității. În replică, președintele Nicușor Dan a declarat joi că șeful SPP „nu este în situația unei persoane care a participat la acțiuni represive” la Revoluția din 1989 sau la mineriadele din anii 1990. El a mai spus că a văzut „un articol de presă” al cărui titlu „nu este justificat de conținut” și că „nu știe care e scandalul”. Totodată, președintele a subliniat că SPP nu este un serviciu secret. Ce urmează: presiune publică, fără decizie anunțată Din informațiile prezentate nu rezultă, deocamdată, o decizie instituțională privind conducerea SPP. În schimb, reacțiile indică o creștere a presiunii publice asupra președintelui, în special din zona susținătorilor care așteptau o agendă de reformă și criterii mai stricte de responsabilizare pentru instituțiile cu rol în securitatea națională. [...]
PNL exclude să voteze un guvern cu miniștri PSD, ceea ce complică formarea unei majorități de minimum 233 de voturi , în condițiile în care președintele Nicușor Dan ar urma să facă o nouă desemnare pentru funcția de premier, potrivit HotNews . Ilie Bolojan a declarat la Prima News că PNL „nu a luat în calcul” varianta de a susține instalarea unui executiv din care să facă parte PSD, chiar dacă liberalii ar rămâne în opoziție. Argumentul invocat este lipsa unor garanții privind comportamentul PSD la guvernare, Bolojan acuzând că social-democrații „l-au mințit pe președinte” în discuțiile pe legea salarizării și că au promis lucruri pe care ulterior le-au retras. În acest context, PNL își menține, „până nu există altă decizie”, propunerea de premier: europarlamentarul Siegfried Mureșan , candidatură asumată împreună cu USR și UDMR. Bolojan a evitat să comenteze alte nume vehiculate neoficial până la reluarea consultărilor cu președintele. Anticipatele, soluție constituțională în caz de blocaj, dar puțin probabilă Bolojan a indicat alegerile anticipate drept soluția prevăzută de Constituție dacă blocajul politic se prelungește, însă s-a arătat rezervat că s-ar ajunge la acest scenariu „în perioada următoare”. „În condiţiile în care se va menţine situaţia de blocaj, formula prevăzută de Constituţie (…) sunt alegerile anticipate (…) chiar dacă sunt foarte rezervat că ele ar putea fi o realitate în perioada următoare.” Ce arată calculele de majoritate: PSD are 152 de voturi cu PACE și UPR Pe fundalul eșecului discuțiilor pe legea salarizării și al „închiderii PNRR”, președintele Nicușor Dan se pregătește pentru noul guvern, iar „formula” ar fi deja stabilită, cu negocieri intense pentru voturi în Parlament, conform aceleiași surse. HotNews notează că guvernul are nevoie de minimum 233 de voturi pentru învestire, iar PSD ar fi încheiat acorduri de colaborare cu două grupuri desprinse din POT și SOS România (PACE și UPR), ajungând împreună la 152 de voturi. În acest tablou, PSD ar miza și pe UDMR pentru a trece de votul Parlamentului, potrivit unor surse din PSD citate de publicație. Separat, Bolojan a spus că nu exclude ca UDMR să decidă „într-o formă sau alta”, dar a susținut că PNL a avut o colaborare bună cu Uniunea în trecut. Desemnarea premierului și tipul de guvern: independent, miniștri politici Potrivit unor surse apropiate Administrației Prezidențiale citate de HotNews, șeful statului ar urma să facă o desemnare cel mai probabil la finalul săptămânii viitoare, fără a mai chema partidele pe rând la Cotroceni pentru negocieri formale. Scenariul descris este al unui premier independent care conduce un cabinet de miniștri politici, cu „nucleul” de la PSD. Președintele a spus într-o declarație citată de HotNews că este „mult mai probabil un guvern cu miniștri politici”, întrucât nu vede susținere pentru un executiv cu tehnocrați. Ținta anunțată: rezolvarea problemei noului guvern în prima jumătate a lunii septembrie. Pe masa președintelui ar exista, încă din iunie, două propuneri de premier din partea partidelor: Siegfried Mureșan (PNL) și Sorin Grindeanu (PSD). Nicușor Dan ar fi explicat că nu a făcut nominalizarea deoarece niciunul nu strângea majoritatea necesară, iar PSD ar lua în calcul varianta unui premier independent, între numele discutate fiind menționat Alexandru Nazare, actual ministru de Finanțe. [...]
Întârzierea numirii unui director civil la SRI prelungește „provizoratul” și complică consensul politic , avertizează premierul interimar Ilie Bolojan , potrivit Mediafax . El spune că președintele Nicușor Dan ar fi trebuit să vină cu o propunere încă din vara anului trecut, imediat după formarea fostei coaliții, când exista o fereastră mai bună pentru obținerea sprijinului parlamentar. Într-un interviu acordat Prima News, Bolojan susține că o numire rapidă ar reduce disputele publice legate de conducerea interimară a serviciului. „Cu cât se numește mai repede o conducere civilă și la Serviciul de Informații , cu atât dispar discuțiile legate de starea de provizorat.” De ce contează: calculul parlamentar devine mai greu pe fondul crizei politice Bolojan leagă direct șansele unei numiri de capacitatea partidelor de a ajunge la o înțelegere în Parlament. În opinia sa, dacă propunerea ar fi venit la începutul coaliției, într-un climat politic mai stabil, ar fi avut mai multe șanse să treacă. „Probabil că dacă s-ar fi făcut această propunere imediat ce s-a format coaliția, era o relație mai stabilă și s-ar fi putut trece.” În actualul context, premierul interimar apreciază că probabilitatea unui acord scade. „Pe măsură ce lucrurile s-au degradat, probabilitatea să se găsească o înțelegere, e în reducere.” Relația Guvern–SRI, potrivit premierului: „strict instituțională” Întrebat despre funcționarea relației dintre Guvern și SRI în lipsa unei conduceri civile, Bolojan afirmă că nu a existat interferență politică și că interacțiunea se bazează pe documente instituționale. „Colaborarea este strict instituțională pe baza notelor, rapoartelor care țin de competențele guvernamentale. Nu am avut, din punctul meu de vedere, altfel de interferențe și am căutat să am o relație instituțională.” Context: SRI fără director civil din iulie 2023 SRI nu mai are un director civil din iulie 2023, după demisia lui Eduard Hellvig. Mediafax notează că președintele Nicușor Dan a spus în repetate rânduri că va veni cu o propunere după o analiză și discuții cu partidele parlamentare. În evaluarea lui Bolojan, tocmai degradarea relațiilor politice face însă mai dificilă obținerea unei majorități pentru o astfel de numire. [...]
