Știri
Știri din categoria Politică
Președintele Nicușor Dan critică „cavalcada de procese” pe restanțe salariale, după ce Înalta Curte de Casație și Justiție (ÎCCJ) a acționat în instanță Guvernul, potrivit Digi24. Șeful statului a spus că nu este normal ca statul să ajungă să datoreze bani unor categorii sociale sau unor companii, dar a invocat constrângerile bugetare și necesitatea unei „balanțe” între obligații și resurse.
Declarațiile au fost făcute luni seară, în contextul demersului ÎCCJ privind plata restanțelor salariale stabilite prin hotărâri judecătorești definitive. Nicușor Dan a susținut că actualii decidenți ajung să plătească efectele unor situații generate în urmă cu 10-15 ani, ceea ce alimentează litigii în lanț.
„Deci nu e normală toată această cavalcadă de procese”, a declarat Nicușor Dan.
Președintele a argumentat că un proces pornește, în esență, de la interpretarea unei legi de către un magistrat și că, dacă interpretarea a produs efecte neintenționate, legea ar fi trebuit corectată la timp. În lipsa unei intervenții legislative, statul ajunge să suporte costurile acumulate în timp. În același context, el a dat ca exemplu și obligațiile rezultate din plafonările la energie, unde statul poate ajunge dator față de companii.
Întrebat despre acțiunea ÎCCJ, Nicușor Dan a apreciat că instanța supremă „și-a exercitat un drept”. Conform HotNews.ro, ÎCCJ a dat în judecată Guvernul și Ministerul Finanțelor pentru „refuzul nejustificat” de a pune la dispoziție sumele necesare achitării drepturilor salariale restante.
În articol este menționat și faptul că statul ar trebui să plătească magistraților 2 miliarde de euro ca restanțe salariale, în tranșe, după valul de procese din ultimii ani. Săptămâna trecută, ÎCCJ anunțase că a formulat o plângere prealabilă către Guvern și Ministerul Finanțelor, precizând că, dacă nu primește un răspuns favorabil, poate sesiza instanța de contencios administrativ.
Recomandate
Guvernul pregătește reducerea accizei la carburanți, cu accent pe motorină , iar decizia finală ar urma să fie luată până la finalul săptămânii și aplicată de săptămâna viitoare, potrivit Digi24 . Premierul Ilie Bolojan a legat măsura de scumpirea accelerată a petrolului, pe fondul conflictului din Orientul Mijlociu, și a spus că reducerea trebuie calibrată în funcție de impactul bugetar. În intervenția în direct, Bolojan a evitat să avanseze un procent pentru tăierea accizei, argumentând că o astfel de decizie trebuie susținută de calcule. > „Nu cred că este în regulă să vedem procente aruncate în piață. Cel mai simplu lucru pe care poate să-l facă un om politic este să arunce idei în piață, să arunce procente în piață.” Premierul a indicat că Executivul lucrează la „una sau două ipoteze de lucru” pentru a obține un efect vizibil în piață, fără a depăși „limita suportabilă” a bugetului, în condițiile deficitului. Tot el a precizat că schema de reducere a accizei va fi pusă în discuție și anunțată public până la sfârșitul săptămânii, astfel încât să fie adoptată și să intre în vigoare de săptămâna viitoare. Pentru a acoperi parțial costurile măsurii, Guvernul are în vedere și un fond de solidaritate finanțat din profiturile excepționale ale companiilor din energie, în special ale celor integrate pe întreg lanțul, de la exploatare la vânzare. Bolojan a susținut că aceste câștiguri sunt generate de contextul internațional, nu de investiții suplimentare, și a făcut distincția între companiile integrate și cele care cumpără și revând carburant la noile cotații. Pe energie, premierul a mai spus că prețurile la gaze pentru populație vor rămâne plafonate, invocând faptul că România își poate acoperi consumul casnic din producția internă. În schimb, pentru consumul industrial a arătat că resursa internă nu acoperă integral necesarul, iar o plafonare ar presupune costuri mari pentru stat, prin plata diferențelor față de cotațiile de achiziție. În plan politic, Bolojan a avertizat că o criză generată de PSD ar putea destabiliza coaliția și a respins scenariul unui guvern minoritar, invocând mize economice și de finanțare europeană, inclusiv îndeplinirea jaloanelor din PNRR. Întrebat despre posibilitatea ca Sorin Grindeanu să devină premier, a refuzat să comenteze, afirmând: „Nu mă apuc să dau note și nici să fac estimări legate de calitățile unora sau altora.” [...]
Radu Miruţă spune că plecarea lui Ilie Bolojan ar duce la căderea Guvernului , potrivit News.ro , avertizând că România „nu are nevoie acum de instabilitate”. Declarațiile au fost făcute duminică seară, la Antena 3, unde ministrul Apărării (USR) a susținut că schimbarea premierului ar declanșa automat o criză guvernamentală și renegocieri pentru formarea unei noi majorități. „Dacă domnul Bolojan pleacă, pică Guvernul. Nu este niciun indicator în avantajul României care să arate că România are nevoie de instabilitate astăzi.” Întrebat ce ar urma dacă Ilie Bolojan nu va mai fi premier, Miruță a spus că actuala formulă guvernamentală s-ar dizolva, iar partidele ar reveni la masa negocierilor. În acest context, ministrul a ridicat public ipoteza unei reconfigurări politice în care PSD ar putea căuta o altă majoritate, inclusiv cu AUR, invocând „aritmetica” parlamentară. În paralel, PSD urmează să decidă pe 20 aprilie, printr-o consultare internă, dacă rămâne la guvernare și care sunt pașii următori. Conform declarațiilor președintelui PSD, Sorin Grindeanu, după această dată sunt avute în vedere trei scenarii: trecerea în opoziție, modificări în cadrul coaliției sau continuarea guvernării în aceeași formulă, pe fondul criticilor repetate din ultimele zile privind funcționarea actualei coaliții. [...]
Ilie Bolojan spune că nu demisionează din funcția de premier , în pofida atacurilor venite dinspre PSD, și avertizează că PNL ar putea părăsi coaliția, potrivit Libertatea . Șeful Guvernului afirmă că tensiunile din coaliție s-au amplificat din ianuarie și admite posibilitatea unei crize politice „în perioada următoare”. Întrebat dacă a avut o discuție directă cu președintele PSD, Sorin Grindeanu, despre atacurile publice, Bolojan a spus că întâlnirile au avut loc în ședințele de coaliție, însă nu a existat o conversație separată pe această temă. El susține că, deși ședințele se desfășoară „rezonabil”, în afara lor „lucrurile se schimbă foarte mult”, iar criticile escaladează. Premierul a indicat că nu intenționează să plece „de unul singur” și că partidele nemulțumite au la dispoziție instrumente politice, de la moțiune de cenzură până la retragerea miniștrilor. În același timp, a argumentat că schimbarea unei persoane nu rezolvă problemele care au dus la actualele tensiuni și că cei care provoacă o criză trebuie să își asume consecințele. Din perspectiva PNL, Bolojan afirmă că protocolul coaliției semnat la 23 iunie 2025 a fost respectat și că nu există încălcări ale înțelegerilor. El a avertizat însă că, dacă PSD va continua să genereze crize politice pe tema schimbării premierului sau a miniștrilor, „este greu de presupus” că PNL va mai rămâne într-o coaliție cu PSD, invocând nevoia de stabilitate politică și respingând ideea unui guvern minoritar. Contextul este o relație tot mai tensionată în coaliția PSD-PNL-USR-UDMR, pe fondul majorării taxelor și impozitelor la începutul lui 2026, notează publicația. Libertatea arată că Sorin Grindeanu a spus încă din ianuarie că își dorește plecarea lui Bolojan, invocând rigiditatea acestuia și faptul că nu ar ține cont de propunerile din coaliție, însă atunci a susținut că nu este momentul; între timp, România are buget, dar conducerea SRI și SIE nu a fost schimbată. În continuare, PSD urmează să consulte pe 20 aprilie aproximativ 5.000 de membri printr-un chestionar privind direcția partidului în raport cu guvernarea, fără ca întrebările să fie stabilite deocamdată. Potrivit aceleiași surse, nu este limpede dacă PSD vizează ieșirea de la guvernare sau încearcă să îl determine pe Bolojan să plece, iar Grindeanu rămâne, totodată, un critic al USR și a vorbit despre intenția de a scoate partidul din coaliție. [...]
Premierul Ilie Bolojan spune că tensiunile din coaliție pot degenera într-o criză , potrivit Mediafax . Șeful Guvernului a susținut că, în actualul context bugetar și internațional, România are nevoie de stabilitate politică pentru a gestiona problemele economice și angajamentele asumate. Bolojan a descris o diferență între discuțiile din ședințele coaliției și mesajele ulterioare din spațiul public, unde, spune el, apar atacuri și critici care amplifică tensiunile. Declarațiile au fost făcute luni, la Digi24, în contextul relației tensionate dintre PNL și PSD. Întrebat dacă a discutat direct cu președintele PSD, Sorin Grindeanu, premierul a spus că nu a reușit, invocând agenda încărcată a Guvernului, de la combustibili și energie până la absorbția fondurilor europene, restructurări și controlul deficitelor. În același timp, a avertizat că schimbarea unor persoane nu rezolvă automat problemele structurale. „E posibil să avem o criză în perioada următoare, asta este situația. Problemele nu dispar dacă o persoană sau alta pleacă”. Bolojan a argumentat că o criză politică ar complica și mai mult situația, pe fondul presiunilor bugetare și al contextului extern, menționând războaiele din Golf și din Ucraina. Mesajul său a fost că o eventuală instabilitate ar suprapune riscuri politice peste cele economice. Un punct central al intervenției a fost Planul Național de Redresare și Reziliență (PNRR), unde premierul a spus că România are nevoie de decizii rapide pentru a evita pierderea de bani. El a indicat că ar trebui absorbiți aproximativ 10 miliarde de euro până la finalul lunii august și a subliniat că o parte din sume sunt granturi (fonduri nerambursabile), iar restul împrumuturi pe termen lung, la dobânzi mici. Potrivit Mediafax, declarațiile vin după consultările interne din PSD lansate de Sorin Grindeanu privind viitorul guvernării. O decizie ar urma să fie luată pe 20 aprilie, iar Grindeanu susține că majoritatea membrilor PSD ar sprijini schimbarea actualei structuri guvernamentale. [...]
Moțiunea simplă împotriva ministrului Mediului, Diana Buzoianu, a fost respinsă în Senat , potrivit News.ro . Votul a avut loc luni, în plen, cu 41 de voturi „pentru”, 45 „împotrivă” și o abținere. Moțiunea a fost depusă de Grupul PACE – Întâi România, cu semnături de la AUR, și a vizat activitatea ministrului Mediului. Opoziția a susținut că Buzoianu ar bloca proiecte prin avize de mediu, acuzând ministerul că „a devenit o fortăreață a blocajului”. În textul moțiunii, inițiatorii au invocat și „eșecul criminal de management în criza apei din Prahova și Dâmbovița”, precum și „dezastrul gropilor de gunoi și rușinea Europei”. Documentul are un titlu cu formulări polemice: „Diana Buzoianu, comisarul roșu-verde al setei și întunericului. Cum a instaurat Bolșevica de la Mediu dictatura trotinetelor peste barajele și pădurile României”. Reacția USR a venit prin președintele partidului, Dominic Fritz, care a încadrat votul în seria demersurilor parlamentare îndreptate împotriva miniștrilor formațiunii. „A fost a treia moțiune împotriva Dianei și a șaptea împotriva unui ministru USR, în cele 9 luni de când suntem la guvernare. Semn clar că ne facem treaba”, a transmis Dominic Fritz. [...]
Donald Trump a prezentat presei imagini cu un nou „balroom” de 8.000 m² la Casa Albă , potrivit BILD , care scrie că proiectul ar urma să fie amenajat în aripa de est. Publicația notează că Trump a făcut publice pentru prima dată aceste randări/fotografii de prezentare ale sălii, descrisă drept „monumentală”, în contextul unui „mega-șantier” de remodelare. Materialul este datat 30 martie 2026, ora 15:12. Din informațiile disponibile în textul sursă reiese că imaginile au fost distribuite prin canale oficiale ale administrației („@whitehouse”), iar agenția Reuters este menționată ca sursă asociată materialului. „Trump prezintă mândru presei pentru prima dată noi imagini ale sălii de bal de 8.000 m² de la Casa Albă – așa ar urma să arate sala monumentală din aripa de est.” În lipsa altor detalii tehnice în fragmentul publicat (costuri, calendar, autorizații sau contractori), miza politică imediată rămâne una de imagine: proiectul este folosit pentru a ilustra amploarea schimbărilor propuse la Casa Albă și pentru a seta public așteptările legate de felul în care ar putea arăta aripa de est după remodelare. [...]
