Știri
Știri din categoria Politică
„Declarația de la Kiev” cere întărirea apărării antiaeriene a Ucrainei și măsuri coordonate pentru securitatea Mării Negre, cu implicații directe pentru riscurile de navigație, infrastructura critică și reziliența energetică din regiune, potrivit HotNews.
Documentul, structurat în 20 de puncte, a fost adoptat miercuri la Kiev de președintele Nicușor Dan și de ceilalți lideri din Europa de Sud-Est, într-un mesaj comun de sprijin pentru Ucraina și de presiune sporită asupra Rusiei. Declarația a fost publicată integral de Administrația Prezidențială, în forma „Declarației de la Kiev” (link).
Semnatarii afirmă că întărirea apărării antiaeriene a Ucrainei rămâne o prioritate, inclusiv prin sisteme și interceptoare capabile să contracareze rachetele balistice. Declarația menționează explicit mobilizarea resurselor financiare și a mecanismelor internaționale necesare, argumentând că o apărare antiaeriană mai puternică „salvează vieți și protejează infrastructura critică”.
În același cadru, liderii își exprimă disponibilitatea de a-și consolida participarea la „Coaliția de Voință”, descrisă drept un mecanism eficient de sprijinire a Ucrainei, inclusiv prin acordarea unor garanții de securitate „solide și obligatorii din punct de vedere juridic”.
Declarația pune accent pe importanța strategică a regiunii Mării Negre pentru securitatea europeană și globală și enumeră o serie de amenințări considerate comune: atacuri asupra navelor comerciale și porturilor civile, incursiuni cu drone, încălcări ale spațiului aerian, atacuri cibernetice, manipularea informațiilor și ingerințe străine, precum și atacuri asupra infrastructurii critice.
În acest context, semnatarii se angajează să consolideze:
în conformitate cu dreptul internațional, inclusiv cu Convenția ONU asupra dreptului mării (UNCLOS).
Documentul cere intensificarea presiunii prin sancțiuni asupra Rusiei și a economiei sale de război și menționează combaterea „flotei-fantomă” folosite de Moscova, precum și a mecanismelor prin care sunt eludate sancțiunile.
Declarația reafirmă sprijinul pentru aspirațiile euroatlantice ale Kievului și pentru „calea sa ireversibilă” către o viitoare aderare la NATO. Totodată, liderii susțin continuarea extinderii Uniunii Europene, inclusiv aderarea Ucrainei și a Republicii Moldova, salutând deschiderea recentă a două grupuri de capitole de negociere și cerând deschiderea celorlalte „cât mai curând posibil”, pe baza principiului meritului propriu.
Declarația fixează, în esență, o agendă regională în care apărarea antiaeriană a Ucrainei și securitatea Mării Negre sunt tratate ca elemente de securitate și stabilitate cu efecte directe asupra statelor din vecinătate, inclusiv România.
Recomandate
Liviu Dragnea susține că decizia PSD de a ieși de la guvernare a fost construită pe un singur scenariu – înlăturarea lui Ilie Bolojan – fără un plan de rezervă , potrivit HotNews . Fostul lider social-democrat spune că doi membri ai conducerii PSD l-au vizitat cu o zi înaintea votului intern și i-au prezentat intenția de a-l „da jos” pe Bolojan după ieșirea de la guvernare. Relatarea apare într-un interviu acordat aplicației Helios , iar fragmentele sunt citate de Republica, conform articolului. „E clar, n-aveți niciun plan”: discuția descrisă de Dragnea Dragnea afirmă că întâlnirea a avut loc duminică după-amiază, înaintea zilei de luni în care PSD ar fi urmat să voteze „decizia politică” privind ieșirea de la guvernare. El spune că i-a întrebat pe cei doi lideri care este planul, iar răspunsul ar fi fost: ieșirea de la guvernare, urmată de înlăturarea lui Ilie Bolojan. Fostul președinte al PSD susține că a pus problema unui scenariu alternativ – ce se întâmplă dacă Bolojan nu poate fi schimbat din fruntea PNL și rămâne premier interimar – iar interlocutorii i-ar fi răspuns că „totul e rezolvat” și că „și cu Nicușor Dan e vorbit”. „Deci e clar. Nu aveți niciun plan. Vă doresc succes.” Dragnea spune că nu a făcut publice numele celor doi membri ai conducerii PSD care l-ar fi vizitat. Critica „mizei pe scindarea” altui partid și țintele din PSD În aceeași intervenție, Dragnea afirmă că i se pare „îngrozitor” ca PSD să fi mizat pe scindarea unui alt partid pentru a obține schimbarea lui Bolojan, descriind o astfel de abordare drept „josnică”. Totodată, el apreciază că Sorin Grindeanu nu ar avea „capacitatea și autoritatea” necesare pentru a conduce PSD, adăugând că nici fostul lider Marcel Ciolacu nu le-ar fi avut. Acuzații privind transferul responsabilității către AUR și rolul lui Nicușor Dan Dragnea mai susține că actuala conducere a PSD ar încerca să transfere responsabilitatea pentru menținerea lui Bolojan în funcție către AUR, lucru pe care îl consideră eronat. În opinia sa, AUR „n-are ce să caute în ecuația asta”. În același timp, el acuză liderii PSD că ar fi transformat partidul într-un „instrument” al președintelui Nicușor Dan și îi consideră „complici” la situația în care se află România, potrivit declarațiilor redate în articol. [...]
PSD încearcă să delimiteze public relația cu președintele Nicușor Dan și să blocheze ideea unui „parteneriat” , în contextul negocierilor politice și al discuțiilor despre formule de guvernare, potrivit G4Media . Lia Olguța Vasilescu , primarul Craiovei, susține că între PSD și șeful statului „nu există niciun fel de parteneriat” și afirmă că Nicușor Dan ar fi sprijinit intrarea USR la guvernare. Declarațiile au fost făcute la Realitatea Plus și sunt atribuite de publicație agenției Mediafax. Vasilescu spune că PSD „nu ar fi intrat niciodată la guvernare cu USR”, pe care îl acuză că are „o politică din a înjura PSD-ul”. „În ceea ce privește relațiile noastre cu domnul președinte Nicușor Dan, vreau să vă spun că cei pe care i-a susținut foarte mult domnul Nicușor Dan și așa au intrat la guvernare au fost cei de la USR.” Miza: poziționare în negocieri și raportul de forțe din Parlament În același mesaj, Vasilescu atacă USR pentru poziția din negocierile politice și invocă scorul obținut de partid la alegerile parlamentare din 2024, despre care afirmă că ar fi fost de 8%. În această cheie, ea contestă legitimitatea USR de a „pune condiții” în discuțiile privind guvernarea. „Un partid care până la urmă, cred că a luat 8% la alegerile parlamentare. Acum a ajuns să pună condiții primului partid care a câștigat alegerile, dacă să guverneze sau nu.” Ce transmite PSD prin acest mesaj Din declarațiile citate rezultă două linii de comunicare: respingerea explicită a ideii că PSD ar avea un „parteneriat” cu președintele Nicușor Dan; delegitimarea publică a pretențiilor USR în negocieri, prin raportare la rezultatul electoral din 2024 menționat de Vasilescu. Materialul nu oferă detalii suplimentare despre stadiul negocierilor sau despre condițiile concrete invocate de USR. [...]
Refuzul Iuliei Sviridenko de a prelua postul de ambasador al Ucrainei în SUA complică reconfigurarea rapidă a echipei de vârf de la Kiev , într-un moment în care președintele Volodimir Zelenski pregătește schimbarea premierului și, implicit, a întregului guvern, potrivit Meduza , care citează surse ale publicației „Ukrainska Pravda”. Sursele „Ukrainska Pravda” susțin că Sviridenko a răspuns negativ propunerii de a deveni ambasador la Washington după demisia din funcția de prim-ministru, așteptată „în viitorul apropiat”. Unul dintre interlocutori a descris refuzul în termeni foarte duri. Tot potrivit acelorași surse, Sviridenko nu ar fi decis încă ce va face după plecarea din guvern și ar urma să ia o decizie „până în septembrie”. Context: schimbarea premierului și efectul în lanț asupra guvernului Pe 12 iulie, Zelenski a anunțat demisia lui Sviridenko din funcția de prim-ministru, ceea ce înseamnă automat demisia întregului cabinet. Atunci, președintele a spus că i s-a propus să conducă „o nouă direcție importantă” în relațiile cu „un partener-cheie”, fără să ofere detalii. În paralel, presa ucraineană a relatat, pe surse, că Sviridenko ar urma să fie numită ambasador în SUA — scenariu pe care informațiile citate acum de „Ukrainska Pravda” îl contrazic. Ce se știe despre postul de ambasador la Washington „ Interfax-Ucraina ” a scris pe 12 iulie, citând surse, că actualul ambasador al Ucrainei în SUA, Olga Stefanishina, ar urma să demisioneze „din proprie inițiativă” (link menționat de Meduza: Interfax-Ucraina ). La momentul publicării știrii, demisia acesteia nu era confirmată oficial. În aceste condiții, refuzul lui Sviridenko lasă neclară soluția pentru una dintre cele mai sensibile numiri diplomatice ale Ucrainei, în timp ce Kievul încearcă să finalizeze și schimbarea conducerii guvernului. Cine ar putea fi noul premier Zelenski ar intenționa să îl numească prim-ministru pe șeful „Naftogaz”, Serghei Korețki, potrivit „Ukrainska Pravda”. Publicația notează că prioritatea acestuia ar fi pregătirea sectorului energetic pentru iarnă și pentru loviturile rusești. Unele elemente rămân, însă, la nivel de informații pe surse: atât calendarul exact al demisiei, cât și numirile la vârful guvernului și la ambasada din SUA nu au fost confirmate oficial în materialul citat. [...]
AUR condiționează orice sprijin parlamentar de alegeri anticipate , iar mesajul transmis PSD este că un guvern minoritar nu va trece cu voturile sale, potrivit Antena 3 . Liderul senatorilor AUR, Petrișor Peiu , susține că Sorin Grindeanu nu poate exclude public AUR de la guvernare și, în același timp, să ceară „la adăpostul întunericului” voturile partidului în Parlament. Miza politică imediată este formarea unei majorități pentru un nou guvern: Peiu afirmă că Grindeanu, deși este propunerea PSD pentru funcția de premier, „nu are o majoritate parlamentară” și „suportă consecințele” deciziilor sale politice. În această logică, AUR anunță că nu va vota nici PSD, nici un premier desemnat de președintele Nicușor Dan, și nici PNL, USR sau UDMR. „Domnul Grindeanu trebuie să primească o lecţie: nu poţi să anunţi public că excluzi AUR de la guvernare şi apoi să ceri, la adăpostul întunericului, voturi de la AUR.” Anticipatele, prezentate ca singura ieșire din criză Peiu, care este și președintele Consiliului Național de Conducere al AUR, reia poziția partidului că „singura soluție” pentru depășirea crizei politice ar fi alegerile anticipate. El avertizează că orice altă variantă ar prelungi blocajul și „va îngropa economia și prestigiul internațional” al României, în timp ce o succesiune de guverne minoritare pe termen lung ar fi nesustenabilă. Atac la ideea unui guvern minoritar și la rolul președintelui În declarațiile citate, Peiu susține că votarea unui guvern minoritar ar însemna validarea unui „comportament profund nedemocratic” al președintelui Nicușor Dan și acuză negocieri „netransparente” și „abuzul instituțiilor statului”. „A vota un guvern minoritar înseamnă a valida comportamentul profund nedemocratic al lui Nicuşor Dan.” În paralel, Antena 3 notează că AUR a inițiat procesul pentru suspendarea președintelui, însă demersul este încă în faza de strângere a semnăturilor, fără numărul necesar pentru depunerea inițiativei în Parlament. [...]
Prezența lui Nicușor Dan la summitul de la Kiev pune pe agendă securitatea energetică și conectivitatea regională , teme cu impact direct asupra stabilității economice din zona Mării Negre, potrivit G4Media , care citează un comunicat al Administrației Prezidențiale. Președintele României va participa miercuri, 15 iulie, la Kiev, la a cincea ediție a Summitului Ucraina – Europa de Sud-Est , vizita având loc în urma invitației adresate de președintele Ucrainei, Volodîmîr Zelenski. Formatul „Ucraina – Europa de Sud-Est” a fost lansat în 2023, în contextul războiului declanșat de Rusia împotriva Ucrainei. Potrivit Administrației Prezidențiale, platforma urmărește coordonarea regională pentru susținerea Ucrainei și pentru gestionarea efectelor războiului asupra unei regiuni cu interese comune în securitate, economie, conectivitate energetică și de infrastructură, reziliență și combaterea amenințărilor hibride. La Kiev, șeful statului urmează să reconfirme angajamentul României de a continua asistența pentru Ucraina și de a contribui la consolidarea securității și rezilienței în regiunea Mării Negre și în Europa de Sud-Est, conform comunicatului citat. Summitul va aborda, între altele, conectivitatea regională, securitatea energetică și reziliența, teme care influențează atât funcționarea infrastructurii critice, cât și predictibilitatea fluxurilor economice în regiune. [...]
Ungaria își recalibrează politica de securitate spre NATO și UE, inclusiv prin limitarea influenței ruse , potrivit Mediafax . Ministrul Apărării, Ruszin-Szendi , a spus că Budapesta „închide ușa” în fața rușilor și că serviciile secrete ruse ar fi încercat să își mențină influența „pe ușa din spate”, fără să ofere însă detalii despre presupusele operațiuni sau despre măsurile concrete luate. O repoziționare cu miză de reglementare și securitate în NATO Declarațiile au fost făcute la conferința Budapest Energy and Security Talks , organizată de Institutul Equilibrium, în cadrul unei dezbateri relatate și de publicația ungară Telex . Ruszin-Szendi a susținut că noua strategie de apărare trebuie să țină cont atât de „interesele și valorile națiunii”, cât și de cele ale partenerilor din NATO și Uniunea Europeană. În același context, ministrul a indicat că guvernul vrea să „reconstruiască încrederea” aliaților, după deteriorarea relațiilor în perioada administrației anterioare. Refacerea relațiilor cu aliații și ținte pe termen lung pentru bugetul apărării Ministrul a spus că una dintre primele măsuri ale noii administrații a fost să își ceară scuze unor aliați, inclusiv Finlandei, după ce guvernul condus de Viktor Orbán întârziase ratificarea aderării acestei țări la NATO. El a catalogat drept „inacceptabilă” atitudinea fostei conduceri de la Budapesta. Ungaria și-a asumat atingerea până în 2035 a obiectivului NATO de alocare a 5% din PIB pentru apărare și securitate, însă Ruszin-Szendi a precizat că, pe termen scurt, educația și sănătatea sunt priorități mai urgente. Totodată, a afirmat că modernizarea forțelor armate va continua și că Budapesta negociază cu mai multe companii europene din industria de apărare pentru atragerea unor unități de producție în Ungaria. Context politic: schimbarea de guvern și nuanțe în relația cu Ucraina Schimbarea de direcție vine după victoria din aprilie a partidului Tisza, condus de Péter Magyar, care a pus capăt celor 16 ani de dominație ai lui Viktor Orbán și Fidesz. Magyar conduce un guvern de centru-dreapta, cu majoritate de două treimi în Parlament, iar Ruszin-Szendi – fost șef al Statului Major – a fost numit ministru al Apărării și a depus jurământul la 12 mai 2026. Pe linia apropierii de pozițiile UE, administrația Magyar a început să repare relațiile cu Ucraina și a anulat, la 19 iunie, restricțiile impuse timp de nouă luni mai multor publicații ucrainene de fosta administrație. În același timp, Budapesta rămâne prudentă privind aderarea Ucrainei la UE: la summitul din 18 iunie, premierul a cerut eliminarea din declarația finală a formulării care cerea deschiderea „cât mai curând posibil” a următoarelor etape de negociere, argumentând că Ucraina trebuie să îndeplinească integral criteriile, fără „scurtături”. [...]
