Știri
Știri din categoria Politică
România riscă să piardă 770 de milioane de euro (aprox. 3,85 miliarde lei) din PNRR dacă legea salarizării nu este adoptată și promulgată până la 31 august, iar pentru deblocarea negocierilor președintele Nicușor Dan i-a convocat la Cotroceni pe liderii PSD, PNL, USR și UDMR, potrivit Biziday.
Întâlnirea este programată pentru 11 august, ora 16, iar pe agenda prezidențială apar Sorin Grindeanu (PSD), Ilie Bolojan (PNL), Dominic Fritz (USR) și Kelemen Hunor (UDMR). Discuțiile vizează legea salarizării, aflată în blocaj de câteva săptămâni.
Conform informațiilor din sursă, proiectul a fost blocat de PSD și de unele sindicate nemulțumite de tăierea unor sporuri, inclusiv din sănătate, ceea ce a dus la proteste ample în spitale.
Ministrul Dragoș Pîslaru avertizează că aceasta ar fi „probabil ultima săptămână” în care mai poate fi obținut un acord politic, astfel încât legea să fie adoptată și promulgată până la 31 august, termenul-limită din PNRR care condiționează deblocarea a 770 de milioane de euro din partea UE.
În același context, Pîslaru susține că proiectul ar aloca circa 12 miliarde de lei pentru corectarea inechităților și pentru un cadru mai predictibil al cheltuielilor salariale în sectorul public.
„Vorbim de o lege amânată 4 ani (…) Un proiect care alocă circa 12 miliarde de lei pentru a corecta inechități, a stabili un cadru predictibil pentru cheltuielile salariale și a reașeza salarizarea într-un sector public care devenise tot mai fragmentat.”
Ministrul leagă adoptarea legii și de percepția agențiilor de rating, menționând că reforma apare și în evaluarea Moody’s de vineri (menționată de Biziday), în care ar fi indicat că adoptarea legii salarizării poate contribui la o îmbunătățire a ratingului pe viitor.
Întâlnirea de la Cotroceni este prezentată ca un demers de „deblocare” a negocierilor. Rămâne de văzut dacă discuțiile vor produce rapid un acord politic, în condițiile opoziției sindicale față de reducerea unor sporuri și a termenului strâns impus de PNRR.
Recomandate
Sorin Grindeanu susține că fără o majoritate „transparentă” viitorul guvern ar fi instabil , în condițiile în care votul de învestitură pentru Cabinetul propus de Siegfried Mureșan este programat miercuri și, potrivit news.ro , PSD și AUR au anunțat deja că nu îl vor susține, ceea ce reduce semnificativ șansele de a strânge cele 233 de voturi necesare. Liderul PSD a respins, luni seară, la România TV, ideea unei „înțelegeri secrete” cu președintele Nicușor Dan și a spus că nominalizarea lui Siegfried Mureșan a fost pentru el „o surpriză neplăcută”. Grindeanu a afirmat că se aștepta să fie el nominalizat. În același context, Grindeanu a criticat profilul lui Mureșan, despre care a spus că „pare total rupt de realitate” și că ar fi sigur că acesta „nu-și dorește să fie” premier. Miza: o majoritate parlamentară stabilă sau un guvern vulnerabil la prima moțiune Întrebat ce majoritate ar putea construi dacă ar fi nominalizat, Grindeanu a spus că ar discuta „cu toată lumea din Parlament” și că ar încerca să obțină o „majoritate transparentă”. În lipsa acesteia, a avertizat că un guvern trecut printr-un „vot de conjunctură” ar fi „slab” și cu „o durată de viață extrem de scurtă”, până la prima moțiune de cenzură. Chestionat dacă ar discuta inclusiv cu AUR, Grindeanu a răspuns că nu va elimina pe nimeni. Ce urmează după votul de miercuri Votul pentru Guvernul Mureșan este programat miercuri. În condițiile în care AUR și PSD au anunțat că nu votează, premierul susținut de PNL, USR și UDMR are, potrivit informațiilor citate, șanse mici să atingă pragul de 233 de voturi. Grindeanu a mai spus că, dacă Guvernul Mureșan nu trece de Parlament, președintele ar urma să facă o nouă nominalizare, invocând declarațiile publice ale lui Nicușor Dan. Separat, președintele a îndemnat recent partidele la dialog pentru încheierea crizei politice și a afirmat că nu își dorește dizolvarea Parlamentului, argumentând că o perioadă prelungită de incertitudine nu este benefică țării. [...]
PNL amenință cu CCR, ceea ce poate bloca calendarul anticipatelor dacă Guvernul propus de Siegfried Mureșan cade la vot, iar președintele Nicușor Dan nu declanșează procedura, potrivit Adevărul . Vicepreședintele PNL Alexandru Muraru spune că liberalii iau în calcul sesizarea Curții Constituționale pentru un posibil conflict constituțional legat de interpretarea obligațiilor șefului statului. Muraru susține că, dacă sunt îndeplinite condițiile prevăzute de Constituție pentru dizolvarea Parlamentului, președintele „ar trebui” să declanșeze procedura pentru alegeri anticipate . În același timp, PNL afirmă că nu susține suspendarea președintelui, dar vrea ca CCR să tranșeze disputa de interpretare. „Președintele, în viziunea Partidului Național Liberal, nu trebuie suspendat și Partidul Național Liberal nu susține o suspendare. Doar că avem o divergență de opinii în ceea ce privește interpretarea Constituției și chemăm, da, Curtea Constituțională a României să decidă asupra acestei prezumtiv conflict constituțional.” Miza: cine decide ieșirea din blocaj – președintele sau CCR Potrivit declarațiilor lui Muraru, Curtea ar urma să stabilească dacă, după respingerea Guvernului Mureșan și îndeplinirea condițiilor constituționale, președintele poate continua să desemneze candidați pentru funcția de premier sau este obligat să dizolve Parlamentul și să ajungă la anticipate. „Dacă președintele are dreptate și atunci poate să existe oricâte guverne care să fie respinse de Parlament și să nu convoace alegeri anticipate, sau președintele este obligat să convoace aceste alegeri anticipate.” Votul din Parlament și aritmetica politică Guvernul condus de Siegfried Mureșan urmează să fie supus votului Parlamentului miercuri, 30 septembrie, de la ora 13.00. Pentru învestire sunt necesare 233 de voturi, iar PNL, USR și UDMR ar avea, potrivit calculelor prezentate public, 170 de voturi. În acest context, PSD a anunțat că nu susține Guvernul Mureșan, iar liderul social-democraților, Sorin Grindeanu, a spus că partidul este pregătit inclusiv pentru scenariul alegerilor anticipate. Acuzații de cooperare PSD–AUR și tensiuni interne în PNL Muraru a afirmat că respingerea Cabinetului Mureșan ar putea adânci blocajul politic și ar putea „radicaliza” scena politică, în special în zona PNL și USR. Totodată, el a acuzat PSD și AUR că ar fi acționat concertat în ultimele luni, invocând moțiunea de cenzură depusă împreună pe 5 mai, voturi comune în Parlament și colaborări la unele amendamente. Separat, vicepreședintele PNL a indicat că, în eventualitatea unor alegeri anticipate, Alina Gorghiu și Cătălin Predoiu „cel mai probabil” nu ar mai prinde locuri pe listele partidului, pe motiv că ar fi încălcat decizii interne. Implicația economică invocată: riscul de derapaj bugetar și discuția despre FMI Întrebat despre un posibil scenariu de guvernare PSD–AUR, Muraru a legat discuția de riscuri bugetare și de posibilitatea ca România să ajungă să apeleze la FMI, în funcție de măsurile promovate de o astfel de formulă. „Deci nimeni nu-și dorește acest lucru, dar în eventualitatea în care România nu va avea un guvern acum, cu guvernul Mureșan, ci vom ajunge la o formulă care va include PSD și AUR, dacă te uiți la măsurile lor pe care le anunță, numai la jumătate dintre ele, știi că deficitul va reveni în foarte scurt timp la cifrele din 2024–2025.” Ce urmează depinde de votul de miercuri și de pașii constituționali care ar putea fi deschiși ulterior: fie o nouă rundă de desemnări pentru premier, fie accelerarea către anticipate, cu CCR ca posibil arbitru al interpretării Constituției. [...]
Votul de învestire intră sub semnul incertitudinii după refuzul PSD , iar premierul desemnat Siegfried Mureșan spune că decizia social-democraților prelungește criza politică și pune presiune pe aritmetica parlamentară, potrivit Agerpres . Mureșan a declarat luni, la Parlament, după o întâlnire cu miniștrii propuși în Cabinetul său, că PSD „a dovedit din nou că pune partidul înaintea țării” prin decizia de a nu susține Guvernul. El a susținut că, de la desemnarea sa de către președintele României, social-democrații „au căutat pretexte pentru continuarea crizei politice”. Audieri mai lungi, miză pe „seriozitate” în comisii Premierul desemnat a spus că a cerut ca audierile miniștrilor în comisiile de specialitate să dureze minimum 60 de minute, nu 30, pentru a permite o evaluare „serioasă” a candidaților. În același context, Mureșan a afirmat că miniștrii propuși sunt „bine pregătiți” și îndeplinesc condițiile de competență și etică. Aritmetica din Parlament și căutarea de voturi Mureșan a insistat că votul se dă în Parlament și a calificat drept „extrem de straniu” faptul că președintele Camerei Deputaților i-ar fi cerut să nu meargă la vot. El a indicat că PNL, USR și UDMR ar avea împreună 170 de voturi și a anunțat discuții cu parlamentari neafiliați, precum și o întâlnire cu Grupul minorităților naționale. Mesaj către PSD: „Suntem deschiși la discuții” Premierul desemnat a afirmat că rămâne deschis dialogului cu PSD și a spus că i-a transmis președintelui partidului un document (făcut public, potrivit declarațiilor sale) din care ar rezulta că propunerile PSD din documentul adoptat la Sinaia se regăsesc „într-un mod serios și responsabil” în programul de guvernare propus. În același timp, Mureșan a susținut că PSD ar fi luat decizia de a nu susține Guvernul „în unanimitate”, după o ședință de câteva minute, „fără a analiza serios programul de guvernare”. Context: acuzații privind un „filmuleț” și o întâlnire externă Întrebat despre întâlnirea dintre Sorin Grindeanu și ambasadoarea SUA în Grecia, Mureșan a spus că nu are suficiente date pentru a afirma că Guvernul Bolojan ar fi fost demis ca urmare a unei intervenții. Totuși, el a declarat că îl îngrijorează „caracterul extrem de informal” al unui filmuleț în care politicieni PSD ar fi discutat cu reprezentanți ai altor state într-un mod pe care îl consideră nedemn pentru reprezentarea statului român. La final, Agerpres notează că Consiliul Politic Național al PSD a decis luni să nu susțină Guvernul Siegfried Mureșan, iar Sorin Grindeanu a respins duminică acuzațiile privind existența unei înțelegeri cu Statele Unite pentru îndepărtarea lui Ilie Bolojan, susținând că acesta a fost demis din cauza modului în care a guvernat. [...]
PSD ridică miza pe relația cu SUA în plină criză politică , după ce Sorin Grindeanu a acuzat că, „în aceste luni”, la Palatul Victoria a funcționat „cel mai antiamerican guvern din istoria postdecembristă a României”, potrivit Agerpres . Declarațiile au fost făcute luni, la Palatul Parlamentului, în contextul întrebărilor despre întâlnirea din luna martie cu ambasadoarea SUA în Grecia, Kimberly Guilfoyle, și despre discuții legate de Coridorul Vertical de Gaze. Grindeanu a spus că nu a discutat despre încheierea unor contracte de gaze și că discuția a vizat strict rolul României în coridor, „un rol de tranzit”. În același timp, liderul PSD a susținut că își dorește ca relația României cu Statele Unite să „redevină una de parteneriat strategic” și a cerut „îndreptarea urgentă” a situației pe care o descrie drept deteriorare a relației bilaterale în ultimele luni. Ce spune Grindeanu despre căderea Guvernului Bolojan și tema gazelor Grindeanu a respins ideea că factori externi ar fi influențat schimbarea de la vârful Guvernului și a afirmat că Ilie Bolojan a fost demis ca urmare a nemulțumirii publice, invocând un procent de „88% dintre români” care ar fi spus că țara merge într-o direcție greșită și că guvernarea este proastă. Pe tema securității energetice, Grindeanu a declarat că nu a discutat „în niciun moment” despre contracte de gaze, susținând că aceasta era responsabilitatea premierului demis, inclusiv în perspectiva iernii. Solicitare de „clarificare instituțională” către Ministerul de Externe Liderul PSD a mai spus că „nu vine niciun ambasador să spună dacă un guvern pică sau nu” și a îndemnat-o pe ministrul interimar de Externe, Oana Țoiu, să cheme ambasadorul la discuții pentru a clarifica neclaritățile apărute în spațiul public. În declarațiile sale, Grindeanu a reiterat sprijinul pentru Parteneriatul strategic cu SUA, pe care l-a numit „cel mai important aliat al nostru în NATO”, și pentru apartenența României la Uniunea Europeană. [...]
AUR condiționează orice discuție de majoritate de eșecul la vot al Guvernului Mureșan și de negocieri înainte de Cotroceni , miză care prelungește incertitudinea politică într-un moment în care partidele caută o formulă de guvernare. Potrivit Agerpres , liderul senatorilor AUR, Petrișor Peiu , spune că discuțiile pentru formarea unei majorități parlamentare ar trebui purtate înaintea consultărilor de la Cotroceni , dacă Guvernul propus de Siegfried Mureșan nu va fi învestit. Peiu afirmă că ar fi posibilă o coaliție de guvernare PSD–AUR doar în condițiile în care PSD ar contacta AUR, dar susține că obiectivul principal al formațiunii este să convingă președintele și celelalte partide că „singura soluție democratică” de ieșire din blocaj ar fi alegerile anticipate. El a adăugat că AUR exclude să voteze un guvern din care nu face parte și că o eventuală alianță PSD–AUR „depinde în întregime de PSD și de președintele Nicușor Dan”. AUR: nu participă la audieri și nu votează Guvernul Mureșan Purtătorul de cuvânt al AUR, Ștefăniță Avrămescu, a declarat că negocieri pentru o majoritate ar putea avea loc nu doar cu PSD, ci și cu PNL sau USR, însă abia după ce „pică Guvernul Mureșan”. El a spus că AUR va anunța ulterior echipa de negociere și temele de discuție. Avrămescu a mai precizat că parlamentarii AUR nu vor fi prezenți în comisii la audierea miniștrilor, nici în plen la învestire, invocând „programul de guvernare prezentat”, și a reiterat poziția partidului: „Poziția noastră este cât se poate de clară: nu votăm acest Guvern.” Condiția AUR pentru PSD: discuții „cu partidul”, la nivel de conducere Întrebat dacă AUR se așteaptă să fie cooptat la guvernare de PSD, Avrămescu a spus că o declarație a lui Sorin Grindeanu i-a „contrariat” și a insistat că orice discuție trebuie purtată cu partidul, nu „individual”, și înainte de consultările de la Cotroceni. În același context, Avrămescu a susținut că AUR va avea „echipe de negocieri” pentru discuții privind formarea unei majorități și a indicat că PSD și AUR ar putea găsi „puncte comune” atunci când se discută un program și soluții, inclusiv pe fondul unei „crize economice” și „crize sociale”, fără a detalia măsuri concrete. [...]
PSD își justifică refuzul de a vota noul executiv prin riscul unei „demagogii economice” , susținând că programul guvernului propus de Siegfried Mureșan ar conține promisiuni care „nu se pot ține”, potrivit news.ro . Mesajul, transmis de președintele PSD Sorin Grindeanu , mută disputa politică în zona credibilității măsurilor economice și a capacității de guvernare într-un context de „crize suprapuse”. Grindeanu a explicat, luni, într-o conferință de presă, de ce PSD a susținut anterior Guvernul Veștea (propus de un liberal), dar nu susține guvernul propus acum de liberalul Siegfried Mureșan. Pe lângă o decizie internă a PSD de a nu vota un guvern din care partidul nu face parte, liderul social-democrat a invocat și modul în care Mureșan ar fi gestionat relația cu PSD în perioada de după nominalizare. Critica PSD: promisiuni economice fără acoperire și „demagogie” În centrul argumentației, Grindeanu a susținut că programul de guvernare ar include promisiuni pe care inițiatorul „știe că nu se poate ține de cuvânt”, iar PSD nu poate „gira” acest tip de abordare. „PSD nu poate gira o asemenea demagogie economică, nu putem valida nişte iluzii vândute românilor doar pentru ca unii să se instaleze la Palatul Victoria.” Tot în acest registru, Grindeanu a afirmat că PSD nu poate vota „un premier care este decuplat total de România”, descriindu-l pe Mureșan drept „un soi de birocrat parașutat”. Relația politică: acuzații de „aroganță” și comunicare târzie Grindeanu a mai spus că Mureșan ar fi trimis programul de guvernare cu „5 minute înainte” de ședința PSD, la „10 zile de la nominalizare”, gest pe care l-a interpretat ca lipsă de politețe și semn de „aroganță” și „tupeu”. Liderul PSD a afirmat și că a primit un SMS de la premierul desemnat cu câteva minute înainte de ședința social-democraților. În acest context, Grindeanu a concluzionat că sunt „scenarii total diferite” între situația anterioară (Guvernul Veștea) și actuala propunere de guvern. Capacitatea de guvernare: „nu are greutatea politică” și „experiența administrativă” Liderul PSD a pus sub semnul întrebării și profilul lui Siegfried Mureșan pentru funcția de prim-ministru, afirmând că acesta „nu are greutatea politică” și „nici experiența administrativă” necesare pentru a gestiona o țară „sub presiunea atâtor crize suprapuse”. De asemenea, Grindeanu a spus că, în opinia sa, Mureșan „nu își dorește să fie prim-ministru” și că ar vrea să plece „repede” la Bruxelles. În materialul citat nu sunt oferite detalii despre conținutul concret al programului de guvernare sau despre promisiunile economice la care face referire Grindeanu, astfel că acuzațiile rămân la nivel de declarații politice. [...]
