Știri
Știri din categoria Politică
Miza de 770 de milioane de euro (aprox. 3,85 mld. lei) din PNRR depinde de un acord politic rapid pe legea salarizării, iar președintele Nicușor Dan i-a convocat marți, la Cotroceni, pe liderii fostei coaliții pentru a debloca reforma, potrivit HotNews.
Întâlnirea îi aduce la aceeași masă pe Sorin Grindeanu, Ilie Bolojan, Dominic Fritz și Kelemen Hunor, într-un moment în care România se află în a 98-a zi de criză politică, iar PSD, pe de o parte, și PNL, USR și UDMR, de cealaltă parte, nu au ajuns la un compromis pentru formarea unui nou guvern.
Legea salarizării unice este un jalon din PNRR, cu o alocare de 770 de milioane de euro (aprox. 3,85 mld. lei), iar termenul-limită menționat pentru îndeplinirea lui este 31 august. Ministrul interimar al Muncii, Dragoș Pâslaru, a avertizat într-o postare pe Facebook că aceasta ar fi „cel mai probabil ultima săptămână” în care se poate obține un acord politic pe reformă, înainte ca România să piardă banii.
În paralel, surse din PSD citate de HotNews susțin că șansele sunt mici ca legea să fie depusă și adoptată de Parlament până la finalul lunii. Premierul interimar Ilie Bolojan a declarat, într-un interviu acordat RFI, că nu există încă „o formă de acord” care să permită adoptarea în Parlament, deși ar putea fi adoptată „în perioada următoare”.
În ultimele săptămâni au existat discuții tehnice la Cotroceni între consilierul prezidențial Radu Burnete și reprezentanți ai partidelor (între care Raluca Turcan și Florin Manole). Participanți la aceste discuții au spus că nu există un acord, deși „la nivel de principiu” nu ar fi diferențe majore între partide.
În plus, aceleași surse indică un blocaj și în interiorul Executivului: nu ar exista un acord nici între ministrul interimar al Muncii, Dragoș Pâslaru, și ministrul interimar al Sănătății, Cseke Attila, privind reașezarea grilelor salariale.
Primul draft al legii, publicat în iulie de Ministerul Muncii, a generat nemulțumiri puternice, în special în sănătate. Federația Sanitas a organizat proteste și a intrat în grevă generală la finalul lunii iunie, pe fondul temerilor legate de efectele proiectului asupra veniturilor.
Pâslaru susține că a îmbunătățit proiectul și repetă că „niciun salariu nu va scădea”. Pentru sănătate, el afirmă că a așezat „principial” atât detaliile legate de sporuri, cât și diferențierea coeficienților în funcție de tipul de unități și specializări. În educație, ministrul interimar spune că a îmbunătățit plata cu ora și indemnizația de dirigenție.
Reforma salarizării trebuia finalizată în iunie 2023, dar a fost amânată succesiv. HotNews notează că, de la aprobarea PNRR, Ministerul Muncii a avut patru miniștri înainte de preluarea interimatului de către Dragoș Pâslaru. La finalul lui 2023, reforma a fost mutată în cererea de plată 4 și amânată pentru 2025, iar în aprilie 2025 a fost anunțată o nouă amânare, cu intenția de a o împinge către ultima cerere de plată.
În acest context, întâlnirea de la Cotroceni are ca obiectiv obținerea unei forme finale care să treacă rapid prin Parlament și să reducă riscul de noi proteste, dar și riscul de a rata jalonul PNRR în termenul indicat.
Recomandate
Disputa politică pe tema gazelor riscă să deturneze o țintă energetică deja asumată , în condițiile în care gradul de umplere a depozitelor este peste media UE și aproape de pragul oficial pentru 1 octombrie, potrivit Biziday . Declarațiile au venit după ce PSD a decis, prin vot online, că nu va susține Guvernul propus de premierul desemnat Siegfried Mureșan. Sorin Grindeanu l-a acuzat pe Ilie Bolojan că ar fi „de vină” pentru faptul că depozitele de gaze sunt la 76% din capacitate. În același timp, informațiile prezentate arată că România are un grad de umplere mai mare decât media UE, iar obiectivul asumat oficial este atingerea nivelului de 80% la 1 octombrie. Contextul politic: PSD nu votează Guvernul Mureșan Conferința de presă a avut loc la scurt timp după reuniunea online a social-democraților, în care partidul a decis să nu voteze Guvernul Mureșan, rezultat anunțat și în zilele precedente. Discuția despre SUA și acuzația de „antiamericanism” Grindeanu a fost întrebat și despre un articol The Wall Street Journal , care a relatat că ambasadoarea SUA în Grecia, Kimberly Guilfoyle, ar fi spus în martie că Guvernul României urmează să cadă, pentru că Bolojan s-ar fi opus unui coridor de gaze care ar urma să traverseze estul Europei. În relatarea citată, Guilfoyle i-ar fi avertizat pe greci că ar putea păți același lucru, afirmând că: „Noi putem face asta oricărei țări vrem, putem face asta și aici, în Grecia”. Liderul PSD a spus că s-a întâlnit cu Guilfoyle după ce a fost invitat la un eveniment privat și a respins ideea că un ambasador ar putea decide soarta unui guvern. „N-am ce să comentez în plus. Nu vine niciun ambasador să spună dacă un guvern pică sau nu”. În același context, Grindeanu a susținut că, în opinia sa, Guvernul Bolojan a fost „cel mai antiamerican din istoria post-decembristă” și a adăugat că România ar avea nevoie de „un guvern care să repună relația cu SUA pe un făgaș normal”. Întrebare fără răspuns: cazul Romgaz și costul gazelor lichefiate Potrivit aceleiași surse, Grindeanu a refuzat să răspundă când a fost întrebat despre o dezvăluire conform căreia Romgaz ar fi transmis în decembrie 2025 un document care ar indica pierderi de până la 310 milioane de euro/an (aprox. 1,55 miliarde lei/an), dacă ar fi cumpărat gaze lichefiate americane din Grecia. [...]
PSD încearcă să limiteze riscul diplomatic al acuzațiilor privind implicarea SUA în căderea Guvernului Bolojan , printr-o contranarațiune bazată pe poziții oficiale ale ROMGAZ , ale Guvernului Greciei și ale ambasadorului american la București, potrivit Mediafax . Bogdan Ivan, fost ministru al Energiei în Guvernul Bolojan și deputat PSD, respinge acuzațiile potrivit cărora PSD ar fi colaborat cu oficiali americani pentru a „da jos” guvernul și susține că informațiile atribuite Wall Street Journal „nu sunt adevărate”. Într-o postare pe Facebook, Ivan afirmă că „faptele încep să demonteze povestea” și acuză că miza ar fi fost „interes politic”, cu efectul de a arunca România „într-o poveste toxică despre relația cu Statele Unite”. Ce documente și reacții invocă Bogdan Ivan Pentru a-și susține poziția, Ivan spune că publică răspunsul ROMGAZ și reacția oficială a Guvernului Elen, alături de o referire la poziția ambasadorului SUA la București. În mesajul său, el citează: ROMGAZ , care arată că „niciun oficial al statului român nu a exercitat presiuni asupra conducerii companiei pentru încheierea vreunui contract de cumpărare sau vânzare de gaze, indiferent de sursă”, menționând explicit că asta ar include și LNG (gaz natural lichefiat); Guvernul Greciei , care afirmă: „Nu s-a pus niciodată problema unei amenințări la adresa Guvernului grec”; ambasadorul SUA la București, Darryl Nirenberg , care spune că SUA au „deplină încredere în democrația din România”, iar situația politică internă este una pe care România trebuie să o rezolve singură. Reacția lui Sorin Grindeanu: negare totală și atac la acuzații Și Sorin Grindeanu, președintele PSD, a reacționat pe același subiect, respingând acuzațiile. Liderul PSD susține că „pe Ilie Bolojan l-au dat jos românii”, nu „americanii” sau alte forțe externe, și critică ceea ce numește un „spectacol” care ar urmări, în opinia sa, „distrugerea relațiilor cu Statele Unite ale Americii”. Contextul acuzațiilor: relatarea Wall Street Journal Disputa pornește după relatările Wall Street Journal privind căderea Guvernului din România. Conform informațiilor prezentate de Mediafax, Sorin Grindeanu, George Simion și Bogdan Ivan sunt acuzați de trădare, în contextul în care ambasadoarea SUA în Grecia, descrisă ca apropiată a lui Donald Trump, ar fi declarat că SUA ar fi fost implicată în demiterea guvernului Ilie Bolojan. În lipsa unor concluzii oficiale prezentate în material despre acuzațiile de trădare, poziția PSD, așa cum reiese din declarațiile lui Ivan și Grindeanu, urmărește să contracareze rapid o temă cu potențial de escaladare în plan extern, prin trimiterea la documente și declarații instituționale. [...]
Sorin Grindeanu susține că fără o majoritate „transparentă” viitorul guvern ar fi instabil , în condițiile în care votul de învestitură pentru Cabinetul propus de Siegfried Mureșan este programat miercuri și, potrivit news.ro , PSD și AUR au anunțat deja că nu îl vor susține, ceea ce reduce semnificativ șansele de a strânge cele 233 de voturi necesare. Liderul PSD a respins, luni seară, la România TV, ideea unei „înțelegeri secrete” cu președintele Nicușor Dan și a spus că nominalizarea lui Siegfried Mureșan a fost pentru el „o surpriză neplăcută”. Grindeanu a afirmat că se aștepta să fie el nominalizat. În același context, Grindeanu a criticat profilul lui Mureșan, despre care a spus că „pare total rupt de realitate” și că ar fi sigur că acesta „nu-și dorește să fie” premier. Miza: o majoritate parlamentară stabilă sau un guvern vulnerabil la prima moțiune Întrebat ce majoritate ar putea construi dacă ar fi nominalizat, Grindeanu a spus că ar discuta „cu toată lumea din Parlament” și că ar încerca să obțină o „majoritate transparentă”. În lipsa acesteia, a avertizat că un guvern trecut printr-un „vot de conjunctură” ar fi „slab” și cu „o durată de viață extrem de scurtă”, până la prima moțiune de cenzură. Chestionat dacă ar discuta inclusiv cu AUR, Grindeanu a răspuns că nu va elimina pe nimeni. Ce urmează după votul de miercuri Votul pentru Guvernul Mureșan este programat miercuri. În condițiile în care AUR și PSD au anunțat că nu votează, premierul susținut de PNL, USR și UDMR are, potrivit informațiilor citate, șanse mici să atingă pragul de 233 de voturi. Grindeanu a mai spus că, dacă Guvernul Mureșan nu trece de Parlament, președintele ar urma să facă o nouă nominalizare, invocând declarațiile publice ale lui Nicușor Dan. Separat, președintele a îndemnat recent partidele la dialog pentru încheierea crizei politice și a afirmat că nu își dorește dizolvarea Parlamentului, argumentând că o perioadă prelungită de incertitudine nu este benefică țării. [...]
PNL amenință cu CCR, ceea ce poate bloca calendarul anticipatelor dacă Guvernul propus de Siegfried Mureșan cade la vot, iar președintele Nicușor Dan nu declanșează procedura, potrivit Adevărul . Vicepreședintele PNL Alexandru Muraru spune că liberalii iau în calcul sesizarea Curții Constituționale pentru un posibil conflict constituțional legat de interpretarea obligațiilor șefului statului. Muraru susține că, dacă sunt îndeplinite condițiile prevăzute de Constituție pentru dizolvarea Parlamentului, președintele „ar trebui” să declanșeze procedura pentru alegeri anticipate . În același timp, PNL afirmă că nu susține suspendarea președintelui, dar vrea ca CCR să tranșeze disputa de interpretare. „Președintele, în viziunea Partidului Național Liberal, nu trebuie suspendat și Partidul Național Liberal nu susține o suspendare. Doar că avem o divergență de opinii în ceea ce privește interpretarea Constituției și chemăm, da, Curtea Constituțională a României să decidă asupra acestei prezumtiv conflict constituțional.” Miza: cine decide ieșirea din blocaj – președintele sau CCR Potrivit declarațiilor lui Muraru, Curtea ar urma să stabilească dacă, după respingerea Guvernului Mureșan și îndeplinirea condițiilor constituționale, președintele poate continua să desemneze candidați pentru funcția de premier sau este obligat să dizolve Parlamentul și să ajungă la anticipate. „Dacă președintele are dreptate și atunci poate să existe oricâte guverne care să fie respinse de Parlament și să nu convoace alegeri anticipate, sau președintele este obligat să convoace aceste alegeri anticipate.” Votul din Parlament și aritmetica politică Guvernul condus de Siegfried Mureșan urmează să fie supus votului Parlamentului miercuri, 30 septembrie, de la ora 13.00. Pentru învestire sunt necesare 233 de voturi, iar PNL, USR și UDMR ar avea, potrivit calculelor prezentate public, 170 de voturi. În acest context, PSD a anunțat că nu susține Guvernul Mureșan, iar liderul social-democraților, Sorin Grindeanu, a spus că partidul este pregătit inclusiv pentru scenariul alegerilor anticipate. Acuzații de cooperare PSD–AUR și tensiuni interne în PNL Muraru a afirmat că respingerea Cabinetului Mureșan ar putea adânci blocajul politic și ar putea „radicaliza” scena politică, în special în zona PNL și USR. Totodată, el a acuzat PSD și AUR că ar fi acționat concertat în ultimele luni, invocând moțiunea de cenzură depusă împreună pe 5 mai, voturi comune în Parlament și colaborări la unele amendamente. Separat, vicepreședintele PNL a indicat că, în eventualitatea unor alegeri anticipate, Alina Gorghiu și Cătălin Predoiu „cel mai probabil” nu ar mai prinde locuri pe listele partidului, pe motiv că ar fi încălcat decizii interne. Implicația economică invocată: riscul de derapaj bugetar și discuția despre FMI Întrebat despre un posibil scenariu de guvernare PSD–AUR, Muraru a legat discuția de riscuri bugetare și de posibilitatea ca România să ajungă să apeleze la FMI, în funcție de măsurile promovate de o astfel de formulă. „Deci nimeni nu-și dorește acest lucru, dar în eventualitatea în care România nu va avea un guvern acum, cu guvernul Mureșan, ci vom ajunge la o formulă care va include PSD și AUR, dacă te uiți la măsurile lor pe care le anunță, numai la jumătate dintre ele, știi că deficitul va reveni în foarte scurt timp la cifrele din 2024–2025.” Ce urmează depinde de votul de miercuri și de pașii constituționali care ar putea fi deschiși ulterior: fie o nouă rundă de desemnări pentru premier, fie accelerarea către anticipate, cu CCR ca posibil arbitru al interpretării Constituției. [...]
Votul de învestire intră sub semnul incertitudinii după refuzul PSD , iar premierul desemnat Siegfried Mureșan spune că decizia social-democraților prelungește criza politică și pune presiune pe aritmetica parlamentară, potrivit Agerpres . Mureșan a declarat luni, la Parlament, după o întâlnire cu miniștrii propuși în Cabinetul său, că PSD „a dovedit din nou că pune partidul înaintea țării” prin decizia de a nu susține Guvernul. El a susținut că, de la desemnarea sa de către președintele României, social-democrații „au căutat pretexte pentru continuarea crizei politice”. Audieri mai lungi, miză pe „seriozitate” în comisii Premierul desemnat a spus că a cerut ca audierile miniștrilor în comisiile de specialitate să dureze minimum 60 de minute, nu 30, pentru a permite o evaluare „serioasă” a candidaților. În același context, Mureșan a afirmat că miniștrii propuși sunt „bine pregătiți” și îndeplinesc condițiile de competență și etică. Aritmetica din Parlament și căutarea de voturi Mureșan a insistat că votul se dă în Parlament și a calificat drept „extrem de straniu” faptul că președintele Camerei Deputaților i-ar fi cerut să nu meargă la vot. El a indicat că PNL, USR și UDMR ar avea împreună 170 de voturi și a anunțat discuții cu parlamentari neafiliați, precum și o întâlnire cu Grupul minorităților naționale. Mesaj către PSD: „Suntem deschiși la discuții” Premierul desemnat a afirmat că rămâne deschis dialogului cu PSD și a spus că i-a transmis președintelui partidului un document (făcut public, potrivit declarațiilor sale) din care ar rezulta că propunerile PSD din documentul adoptat la Sinaia se regăsesc „într-un mod serios și responsabil” în programul de guvernare propus. În același timp, Mureșan a susținut că PSD ar fi luat decizia de a nu susține Guvernul „în unanimitate”, după o ședință de câteva minute, „fără a analiza serios programul de guvernare”. Context: acuzații privind un „filmuleț” și o întâlnire externă Întrebat despre întâlnirea dintre Sorin Grindeanu și ambasadoarea SUA în Grecia, Mureșan a spus că nu are suficiente date pentru a afirma că Guvernul Bolojan ar fi fost demis ca urmare a unei intervenții. Totuși, el a declarat că îl îngrijorează „caracterul extrem de informal” al unui filmuleț în care politicieni PSD ar fi discutat cu reprezentanți ai altor state într-un mod pe care îl consideră nedemn pentru reprezentarea statului român. La final, Agerpres notează că Consiliul Politic Național al PSD a decis luni să nu susțină Guvernul Siegfried Mureșan, iar Sorin Grindeanu a respins duminică acuzațiile privind existența unei înțelegeri cu Statele Unite pentru îndepărtarea lui Ilie Bolojan, susținând că acesta a fost demis din cauza modului în care a guvernat. [...]
PSD ridică miza pe relația cu SUA în plină criză politică , după ce Sorin Grindeanu a acuzat că, „în aceste luni”, la Palatul Victoria a funcționat „cel mai antiamerican guvern din istoria postdecembristă a României”, potrivit Agerpres . Declarațiile au fost făcute luni, la Palatul Parlamentului, în contextul întrebărilor despre întâlnirea din luna martie cu ambasadoarea SUA în Grecia, Kimberly Guilfoyle, și despre discuții legate de Coridorul Vertical de Gaze. Grindeanu a spus că nu a discutat despre încheierea unor contracte de gaze și că discuția a vizat strict rolul României în coridor, „un rol de tranzit”. În același timp, liderul PSD a susținut că își dorește ca relația României cu Statele Unite să „redevină una de parteneriat strategic” și a cerut „îndreptarea urgentă” a situației pe care o descrie drept deteriorare a relației bilaterale în ultimele luni. Ce spune Grindeanu despre căderea Guvernului Bolojan și tema gazelor Grindeanu a respins ideea că factori externi ar fi influențat schimbarea de la vârful Guvernului și a afirmat că Ilie Bolojan a fost demis ca urmare a nemulțumirii publice, invocând un procent de „88% dintre români” care ar fi spus că țara merge într-o direcție greșită și că guvernarea este proastă. Pe tema securității energetice, Grindeanu a declarat că nu a discutat „în niciun moment” despre contracte de gaze, susținând că aceasta era responsabilitatea premierului demis, inclusiv în perspectiva iernii. Solicitare de „clarificare instituțională” către Ministerul de Externe Liderul PSD a mai spus că „nu vine niciun ambasador să spună dacă un guvern pică sau nu” și a îndemnat-o pe ministrul interimar de Externe, Oana Țoiu, să cheme ambasadorul la discuții pentru a clarifica neclaritățile apărute în spațiul public. În declarațiile sale, Grindeanu a reiterat sprijinul pentru Parteneriatul strategic cu SUA, pe care l-a numit „cel mai important aliat al nostru în NATO”, și pentru apartenența României la Uniunea Europeană. [...]
