Știri
Știri din categoria Politică
Opoziția din Republica Moldova încearcă să transforme scandalul MoldATSA într-un test politic pentru Guvern, după ce primarul Chișinăului, Ion Ceban, a anunțat inițierea unei moțiuni de cenzură, cu obiectivul declarat de a declanșa alegeri parlamentare anticipate, potrivit Adevărul.
Ion Ceban, liderul Mișcării Alternativa Națională (MAN), a făcut anunțul joi, 2 iulie, și a criticat reacția autorităților și a Partidului Acțiune și Solidaritate (PAS) în cazul companiei de stat MoldATSA.
„Urmăresc toată această sinceritate falsă a boierilor din PAS (...) Cu fețele absolut nedumerite, ies rând pe rând și spun minciuni fără să roșească în fața tuturor cetățenilor. Să fi fost astfel de situații în Europa, precum în Germania sau Franța, ar fi zburat toți în corpore”, a declarat Ion Ceban.
Ceban a spus că sâmbătă va convoca Consiliul Național extins al MAN, unde va propune aprobarea moțiunii de cenzură. Ulterior, documentul ar urma să fie depus în Parlament, iar săptămâna viitoare formațiunea va încerca să strângă semnăturile deputaților din opoziție.
„O vom înainta în Parlament, pentru a fi declanșate alegerile parlamentare anticipate. Săptămâna viitoare vom propune tuturor deputaților din Parlament să o semneze”, a afirmat Ceban.
Din perspectiva aritmeticii parlamentare, moțiunea are însă șanse reduse să treacă, deoarece PAS deține majoritatea în Legislativ, notează publicația.
Anunțul opoziției vine la o zi după ce președinta Maia Sandu a cerut „o curățenie generală” în instituțiile statului, în urma scandalului de la MoldATSA. Șefa statului a calificat neregulile descoperite la compania de stat drept incompatibile cu valorile promovate de actuala guvernare și a anunțat măsuri pentru întărirea controlului asupra întreprinderilor publice, inclusiv:
Pentru context suplimentar despre cazul MoldATSA, Adevărul a relatat anterior despre evoluțiile din scandal, inclusiv „în urma scandalului de la MoldATSA”, în materialul disponibil aici.
Demersul lui Ceban se adaugă apelurilor lansate de alți lideri ai opoziției. Renato Usatîi (Partidul Nostru) și Igor Dodon (Partidul Socialiștilor) au cerut, la rândul lor, demisia Guvernului și organizarea de alegeri anticipate, inclusiv prezidențiale, după declarațiile Maiei Sandu în contextul scandalului MoldATSA.
Recomandate
Traian Băsescu susține că depășirea termenului de 45 de zile pentru un guvern interimar blochează legal decizia executivă și pune o parte din responsabilitate pe președintele Nicușor Dan, potrivit news.ro . Fostul președinte afirmă că România se află într-un „șir întreg de încălcări ale Constituției” din partea partidelor, pe fondul prelungirii interimatului după moțiunea de cenzură . Într-o intervenție la Digi 24, Băsescu a spus că, potrivit Constituției, un guvern poate funcționa interimar 45 de zile, însă „au trecut 60 de zile de la moțiunea de cenzură”. În interpretarea sa, după expirarea celor 45 de zile, miniștrii „nu mai au dreptul să semneze nimic”, iar eventualele atribuții ar fi trebuit delegate din timp către secretari de stat sau directori, câtă vreme miniștrii aveau încă această capacitate. Miza: capacitatea legală de decizie a Guvernului Băsescu leagă direct depășirea termenului de interimat de o pierdere a capacității de a lua decizii, pe care o atribuie efectelor moțiunii de cenzură: „Parlamentul le-a luat capacitatea de a lua decizii prin moţiune de cenzură.” El susține și că politicienii ar încerca să „adauge” la Constituție prin interpretări de tipul „dacă nu scrie în lege, e permis”, respingând ideea că ar putea fi acceptată prelungirea interimatului peste limita prevăzută. Ce soluție indică fostul președinte Ca ieșire din blocaj, Băsescu afirmă că deblocarea crizei politice ar trebui făcută prin aplicarea „literei și spiritului Constituției” de către președinte și Guvern, argumentând că există „mijloace constituționale” pentru asta. În același context, el a precizat că nu ar fi vorba despre plecarea miniștrilor din Palatul Victoria, ci despre limitarea strictă a atribuțiilor după termenul de 45 de zile, până la predarea mandatului către succesorii lor. [...]
Vicepreședintele SUA, JD Vance, pune sub semnul întrebării stabilitatea politică a Marii Britanii , într-un moment de tranziție la Londra după demisia premierului Keir Starmer , iar mesajul riscă să adâncească tensiunile deja vizibile dintre administrația Trump și o parte a liderilor europeni, potrivit HotNews . Vance a spus, într-un interviu pentru The Sunday Times, că Marea Britanie a fost „dezamăgită de conducerea sa de multă vreme” și că „politica britanică pare să fie într-o stare de dezintegrare”, deși a descris țara drept „uimitoare”. În același context, el a susținut că „oamenii cer cu insistență o schimbare structurală semnificativă” și și-a exprimat speranța că Andy Burnham „— și, dacă nu el, atunci altcineva —” va reuși să o realizeze. Andy Burnham, fost primar al Greater Manchester și recent ales deputat, este prezentat ca favorit pentru a deveni următorul prim-ministru după demisia lui Keir Starmer. Starmer ar urma să rămână în funcție până la numirea unui succesor, după ce a cedat presiunilor generate de rezultatele slabe ale alegerilor locale din mai. Criticile Casei Albe și mizele politice invocate În paralel, și președintele Donald Trump l-a criticat pe Starmer, atât pentru politicile sale, cât și pentru refuzul fostului premier de a susține poziția SUA împotriva Iranului. Trump a scris pe Truth Social că Starmer „a eșuat lamentabil” în două domenii: imigrația și energia. Un nou episod într-o relație SUA–Europa deja tensionată Potrivit aceleiași surse, JD Vance a intrat în repetate rânduri în conflict cu lideri europeni, acuzându-i că restricționează libertatea de exprimare și că nu fac suficient pentru a combate imigrația. La Conferința de Securitate de la München, el a criticat „comisarii” Uniunii Europene și a afirmat că Europa se îndepărtează „de unele dintre valorile sale cele mai fundamentale”. Ulterior, pe fondul protestelor din Marea Britanie după uciderea studentului Henry Nowak (18 ani), Vance a atacat „elitele europene” și politicile de migrație într-o postare pe X, susținând că tânărul ar fi trebuit să fie încă în viață dacă elitele „ar fi rezistat în fața politicii de ură de sine și a invaziei în masă a migranților”. În același tablou al fricțiunilor transatlantice, HotNews notează și disputa alimentată de demersurile lui Donald Trump privind achiziționarea Groenlandei, justificată de președintele american prin argumente de apărare națională și competiția cu China sau Rusia. [...]
UDMR îi cere președintelui Nicușor Dan să se implice direct în formarea unei majorități și a unui nou Guvern , pe fondul blocajului politic, potrivit G4Media . Liderul deputaților UDMR, Csoma Botond , susține că șeful statului trebuie „să iasă din pasivitate”, dar îl acuză în același timp că, prin desemnările anterioare de premier, a depășit limita unui rol neutru și a devenit „prea mult jucător”. Presiune politică pentru accelerarea negocierilor de guvernare Csoma Botond a declarat la RFI că președintele ar trebui să contribuie, în limitele atribuțiilor, la conturarea unei majorități parlamentare, nu să aștepte ca partidele să vină cu o soluție la Palatul Cotroceni. „Nu cred că ar trebui să se retragă în Palatul Cotroceni și să stea acolo și să aștepte ca partidele să vină. Eu cred că ar trebui să contribuie și dânsul ca această majoritate să se contureze cumva”. În viziunea liderului UDMR, implicarea ar putea include discuții cu liderii politici inclusiv „într-un cadru informal”, nu doar în formate formale prevăzute de Constituție. „Prea mult jucător”, dar și „prea pasiv”: critica dublă la adresa președintelui Întrebat dacă Nicușor Dan „joacă” corect în acest moment, Csoma Botond a spus că îl vede „un pic pasiv” acum, însă consideră că, prin desemnările anterioare, președintele „a trecut peste o linie roșie” în jocul politic. „A devenit un președinte prea mult jucător, să spun așa, l-a întrecut chiar pe Traian Băsescu , după opinia mea, mai ales prin a doua desemnare pe care a făcut-o”. Csoma Botond a mai afirmat că speră ca președintele „să nu mai repete acea greșeală” legată de „a doua desemnare”, menționând „persoana domnului Veștea”, dar a insistat că alternativa nu este retragerea în pasivitate. Ce urmează Din declarațiile citate reiese că UDMR mizează pe o implicare mai activă a președintelui în discuțiile politice pentru formarea unei majorități. Materialul nu oferă detalii despre un calendar al negocierilor sau despre pașii instituționali următori, dincolo de solicitarea explicită de accelerare a procesului. [...]
PSD condiționează reluarea negocierilor pentru guvern de anularea deciziilor PNL anti-alianță , ceea ce prelungește incertitudinea politică într-un moment în care formarea unei majorități stabile rămâne blocată, potrivit Agerpres . Președintele PSD, Sorin Grindeanu , a spus că „un prim pas” pentru a începe negocieri privind un viitor guvern ar fi ca PNL să renunțe la hotărârile adoptate în forurile de conducere prin care liberalii au decis că nu vor mai face alianță cu social-democrații. El a afirmat că există „vreo patru hotărâri” de acest tip la PNL. Miza: deblocarea negocierilor și testul de „bună-credință” Grindeanu a susținut că, în lipsa unei astfel de decizii la PNL, PSD va considera că liberalii vin cu „oferte de ochii lumii”. În același context, liderul PSD a acuzat că, atunci când PSD acceptă o solicitare, „se inventează altceva nou”, sugerând că unii ar prefera menținerea actualei situații politice. Acuzații legate de sprijinul AUR și situația premierului interimar În declarațiile făcute la Digi 24, Grindeanu a legat blocajul de faptul că Ilie Bolojan ar fi rămas în funcție „la peste 60 de zile de când a fost demis” deoarece este susținut de AUR, potrivit afirmațiilor sale. Ce spune PSD că nu va ceda Întrebat ce nu va ceda dacă încep negocierile pentru un nou guvern, Grindeanu a răspuns: „Nu cedez interesul românilor, în rest, orice altceva.” [...]
UDMR cere PSD și PNL să renunțe la „liniile roșii” din negocieri, avertizând că blocajul prelungit la formarea Guvernului alimentează creșterea AUR , potrivit Antena 3 . Liderul deputaților UDMR, Csoma Botond , a descris disputa dintre PSD și PNL drept o „ceartă ca la grădiniță” și a cerut o soluție de compromis pentru conturarea unei majorități. Csoma Botond a susținut că tonul „dur” și atacurile reciproce dintre cele două partide nu duc la o soluție și că singura ieșire este negocierea. În același timp, el a legat direct conflictul politic de efecte în plan electoral și social, prin creșterea neîncrederii și a „furiei” față de autorități, pe fondul avansului formațiunilor considerate extremiste. „Această ceartă ca la grădiniță nu face altceva decât să crească AUR-ul, să crească extremismul, să crească neîncrederea cetățenilor și furia lor față de autoritățile statului.” Presiune pentru compromis: „altă cale nu există” Deputatul UDMR a cerut explicit PSD și PNL să „renunțe” la „liniile roșii” din negocieri și să se așeze la masă pentru un compromis, avertizând că, în lipsa unei flexibilizări, criza se poate prelungi. „Dacă nu trecem peste aceste linii roșii, să mă credeți că nici peste șase luni nu vom avea Guvern.” Rolul președintelui: Nicușor Dan, între „pasivitate” și „prea mult jucător” Csoma Botond a spus că președintele Nicușor Dan ar trebui să iasă din „pasivitate” și să se implice mai activ în conturarea unei majorități, inclusiv prin discuții informale cu liderii politici. În același timp, l-a criticat pentru implicări anterioare, afirmând că, prin „a doua desemnare” (menționată în articol ca fiind „prin persoana domnului Veștea”), ar fi trecut „peste o linie roșie” și ar fi devenit „un președinte prea mult jucător”. Poziții care blochează negocierile În același context, articolul notează și poziționări publice care îngustează opțiunile de coaliție: europarlamentarul PNL Siegfried Mureșan a reiterat că PNL nu va mai face guvern alături de PSD; PSD a respins acuzațiile PNL privind declanșarea crizei politice și l-a acuzat pe Ilie Bolojan că a preluat partidul „pe persoană fizică”; totodată, PSD a sesizat Comisia LIBE din Parlamentul European privind atacurile PNL la adresa independenței justiției; ministrul interimar al Afacerilor Externe, Oana Țoiu, a declarat că USR nu va mai fi într-o coaliție de guvernare în același timp cu PSD și că, în opinia sa, nici PSD nu își mai dorește acest lucru. În esență, mesajul UDMR este că menținerea „liniilor roșii” și escaladarea conflictului între partidele mari riscă să prelungească formarea Guvernului și să împingă costurile politice către întregul sistem, prin consolidarea AUR și creșterea tensiunii publice. [...]
Traian Băsescu contestă condiționarea desemnării premierului de o majoritate de 51% , avertizând că o astfel de abordare poate bloca mecanismul constituțional de formare a Guvernului și, implicit, opțiunea alegerilor anticipate, potrivit news.ro . Fostul președinte îl critică pe Nicușor Dan, despre care spune că „și-a abandonat rolul de președinte”, după ce ar fi transmis partidelor că nu va desemna un candidat la funcția de prim-ministru până când nu i se propune o persoană care să aibă 51% din voturi. Băsescu se întreabă „în ce Constituție” este prevăzută o asemenea obligație în sarcina partidelor. Miza: instrumentul desemnărilor și ieșirea din blocaj Într-o intervenție la Digi24 , Băsescu a susținut că președintele nu este obligat să declanșeze alegeri anticipate după două căderi de guvern, însă nu ar trebui să renunțe la această opțiune în situații de blocaj politic. El a descris un interval de 60 de zile în care șeful statului poate face două desemnări care să nu treacă de Parlament, pentru a deschide varianta anticipatelor ca posibilă soluție. În acest context, Băsescu a spus că nu înțelege de ce Nicușor Dan „n-a făcut a doua desemnare”, argumentând că, dacă o nominalizare trece, există guvern, iar dacă nu trece, se creează condițiile pentru alte soluții, inclusiv alegeri anticipate. De ce contestă pragul de „51%” Băsescu afirmă că nu partidele trebuie să garanteze dinainte o majoritate de 51% pentru candidatul la funcția de premier, ci persoana desemnată trebuie să își asigure sprijinul parlamentar. În viziunea sa, dacă nu reușește, candidatul „cade în Parlament”, iar procesul continuă, inclusiv cu posibilitatea anticipatelor. „S-a apucat el să transmită partidelor: «Până nu îmi daţi un candidat cu 51%, eu nu desemnez». (...) În ce Constituţie îi scrie dânsului că partidele trebuie să se îngrijească de nominalizarea unui candidat care să aibă 51%? Nu, asta e treaba celui pe care îl desemnezi.” Nu își retrage sprijinul politic, dar menține critica În același timp, Băsescu a precizat că, dacă ar fi din nou într-o competiție electorală cu George Simion, l-ar susține tot pe Nicușor Dan, deși acum îl critică pentru modul în care gestionează desemnarea premierului și ieșirea din criza politică. [...]
