Știri
Știri din categoria Politică
Opoziția din Republica Moldova încearcă să transforme scandalul MoldATSA într-un test politic pentru Guvern, după ce primarul Chișinăului, Ion Ceban, a anunțat inițierea unei moțiuni de cenzură, cu obiectivul declarat de a declanșa alegeri parlamentare anticipate, potrivit Adevărul.
Ion Ceban, liderul Mișcării Alternativa Națională (MAN), a făcut anunțul joi, 2 iulie, și a criticat reacția autorităților și a Partidului Acțiune și Solidaritate (PAS) în cazul companiei de stat MoldATSA.
„Urmăresc toată această sinceritate falsă a boierilor din PAS (...) Cu fețele absolut nedumerite, ies rând pe rând și spun minciuni fără să roșească în fața tuturor cetățenilor. Să fi fost astfel de situații în Europa, precum în Germania sau Franța, ar fi zburat toți în corpore”, a declarat Ion Ceban.
Ceban a spus că sâmbătă va convoca Consiliul Național extins al MAN, unde va propune aprobarea moțiunii de cenzură. Ulterior, documentul ar urma să fie depus în Parlament, iar săptămâna viitoare formațiunea va încerca să strângă semnăturile deputaților din opoziție.
„O vom înainta în Parlament, pentru a fi declanșate alegerile parlamentare anticipate. Săptămâna viitoare vom propune tuturor deputaților din Parlament să o semneze”, a afirmat Ceban.
Din perspectiva aritmeticii parlamentare, moțiunea are însă șanse reduse să treacă, deoarece PAS deține majoritatea în Legislativ, notează publicația.
Anunțul opoziției vine la o zi după ce președinta Maia Sandu a cerut „o curățenie generală” în instituțiile statului, în urma scandalului de la MoldATSA. Șefa statului a calificat neregulile descoperite la compania de stat drept incompatibile cu valorile promovate de actuala guvernare și a anunțat măsuri pentru întărirea controlului asupra întreprinderilor publice, inclusiv:
Pentru context suplimentar despre cazul MoldATSA, Adevărul a relatat anterior despre evoluțiile din scandal, inclusiv „în urma scandalului de la MoldATSA”, în materialul disponibil aici.
Demersul lui Ceban se adaugă apelurilor lansate de alți lideri ai opoziției. Renato Usatîi (Partidul Nostru) și Igor Dodon (Partidul Socialiștilor) au cerut, la rândul lor, demisia Guvernului și organizarea de alegeri anticipate, inclusiv prezidențiale, după declarațiile Maiei Sandu în contextul scandalului MoldATSA.
Recomandate
Blocajul Legii salarizării riscă să lase România fără 770 de milioane de euro (aprox. 3,85 miliarde lei) din PNRR , iar ministrul interimar al Apărării, Radu Miruță, spune că întârzierea arată „incapacitatea” statului de a corecta inechitățile din sectorul public, potrivit Mediafax . Miruță afirmă că România „nu a pierdut doar” suma de 770 de milioane de euro, ci a ratat și o reformă care ar fi trebuit să repare „nedreptățile din sistemul de stat”. În același context, el susține că legea ar fi trebuit finalizată încă din 2023 și invită publicul să evalueze „cine au fost miniștrii Muncii” responsabili de această sarcină. Atac politic la PSD și acuzații de blocaj Ministrul interimar lansează un atac direct la adresa PSD, despre care spune că „ar trebui să țină capul în pământ o vreme”, acuzând partidul că a contribuit la blocarea reformelor și că a gestionat defectuos subiectul salarizării. „A trântit fără niciun plan un guvern, a blocat reforme, a avut miniștri care nu s-au atins de legea salarizării , a votat incompatibilitatea aleșilor locali și după, în 24 de ore, a avut grijă să-i scape, a făcut o lege să își scoată din joc un adversar politic și ne-a arătat clar că nu poate să facă nimic bine pentru cetățeni, doar interesul de partid e important.” Miza financiară și contextul negocierilor Miruță leagă eșecul de o problemă mai largă de capacitate administrativă și de utilizare a fondurilor europene, afirmând că „Europa ne-a pus la dispoziție 30 de miliarde să ne facem curat în propria casă”. „Fiecare euro neluat este dovada clară că nouă nu ne place curățenia în casă”. În plan politic, președintele Nicușor Dan a anunțat că PSD, PNL, USR și UDMR nu au ajuns la un consens pe Legea salarizării, deși negocierile s-au derulat în ultimele luni sub medierea Administrației Prezidențiale. [...]
Votul pe legea ANI , jalon PNRR , a fost apărat public de Traian Băsescu ca o decizie de evitare a pierderii a 770 de milioane de euro , potrivit Recorder . Fostul președinte susține că PNL a procedat corect votând „legea integrității”, în condițiile în care respingerea ei ar fi însemnat, în evaluarea sa, pierderea unor bani europeni. Băsescu a declarat la B1 TV că Ilie Bolojan și liberalii nu aveau o alternativă realistă dacă voiau să evite blocarea jalonului din PNRR, indicând explicit suma de 770 de milioane de euro ca miză a votului. În același context, el a spus că liberalii ar urma să urmărească modificarea legii „imediat ce se revine din vacanța parlamentară”. „Ar fi fost un dezastru, alte 770 de milioane pierdute într-un vot.” Ce s-a votat în Parlament și de ce contează pentru PNRR Plenul Senatului a adoptat miercuri legea ANI cu 106 voturi „pentru” și 19 „contra”, păstrând forma votată cu o zi înainte de Camera Deputaților, în urma unei decizii a Curții Constituționale. Senatul a fost for decizional, astfel că legea merge la promulgare, iar în material este menționat că actul normativ este jalon în PNRR. În dezbateri, USR a votat împotrivă atât la Senat, cât și la Camera Deputaților, în timp ce PNL a votat în favoarea legii. Disputa politică: „amendamentul PSD” și poziționările partidelor Băsescu a afirmat că „amendamentul PSD-ului este incorect”, invocând două situații personale în care spune că a fost afectat de modificări legislative (drepturile de fost președinte și pensia parlamentară). Totuși, concluzia sa a rămas că votul PNL a fost „răspunsul corect”, în logica evitării pierderii fondurilor. În plen, senatorul PSD Daniel Zamfir le-a transmis celor de la USR să îl lase pe Dominic Fritz „să candideze la Chișinău”. Senatorul Șorin Șipoș a susținut că votul USR a vizat evitarea unui precedent și că nu ar fi vorba despre Dominic Fritz, ci despre „un șantaj” pe care l-ar face PSD. Ce urmează După votul final din Senat, legea merge la promulgare. În paralel, potrivit declarațiilor lui Traian Băsescu, PNL ar avea ca obiectiv modificarea legii după revenirea Parlamentului din vacanță, fără ca materialul să detalieze ce schimbări ar fi vizate sau calendarul exact. [...]
Eșecul legii salarizării unitare riscă să coste PNRR și să tensioneze coaliția , după ce Ciprian Ciucu (PNL) a criticat public modul în care președintele Nicușor Dan a comunicat lipsa unui acord politic, potrivit News . Miza imediată, în termenii anunțați de șeful statului, este pierderea a 770 de milioane de euro aferente unui jalon din PNRR, după ce cele patru partide nu au ajuns la consens. Ciucu, prim-vicepreședinte al PNL și primar general al Capitalei, s-a declarat nemulțumit de formularea prin care Nicușor Dan a pus eșecul pe seama „celor patru partide”, fără a face distincții între actorii implicați. În intervenția de miercuri seară la Euronews România, Ciucu a susținut că o astfel de comunicare alimentează percepția „toți sunt la fel” și poate avea consecințe politice pe termen mai lung. Disputa: cine poartă responsabilitatea pentru blocaj În argumentația sa, Ciucu a legat eșecul de o opoziție internă față de proiect, afirmând că a existat „o campanie de defăimare și de dezinformare” împotriva legii, în care „PSD și sindicatele și-au dat mâna să omoare proiectul”. El a mai spus că Guvernul a trimis „mai multe variante” la Bruxelles, iar Comisia Europeană ar fi respins variantele care nu erau „sustenabile”, astfel încât Executivul ar fi înaintat „singura formă” care urma să fie acceptată. În acest context, Ciucu a contestat ideea unei responsabilități colective, exprimată prin formula „partidele, otova împreună”, și a cerut delimitări între „alb și negru”, respectiv între „extremiști” și „pro-europeni și pro-occidentali”. Ce a anunțat președintele despre PNRR și calendarul legii Președintele Nicușor Dan a declarat miercuri că, în ciuda negocierilor din ultimele luni, PSD, PNL, USR și UDMR nu au ajuns la „un consens politic și social” asupra legii salarizării. Totodată, el a precizat că partidele și-au respectat angajamentul de a nu depune separat proiectul în Parlament și și-au asumat împreună, conform acordului politic, pierderea celor 770 de milioane de euro aferente acestui jalon PNRR. Șeful statului a mai anunțat că partidele și-au asumat necesitatea adoptării legii până la sfârșitul acestui an și respectarea, prin viitoarea lege a salarizării, a „anvelopei salariale” agreate cu Comisia Europeană (adică plafonul total al cheltuielilor cu salariile din sectorul public, în parametrii acceptați în discuțiile cu Bruxelles-ul). De ce contează: bani pierduți și presiune pe o reformă cu impact bugetar Eșecul de etapă pe legea salarizării unitare are o dublă consecință: pe de o parte, pierderea unei sume din PNRR, pe de altă parte, creșterea presiunii politice pentru a livra până la final de an o lege care să fie, simultan, acceptabilă intern și compatibilă cu condițiile Comisiei Europene privind sustenabilitatea. Din informațiile din sursă nu reiese ce variantă de compromis ar putea fi repusă pe masă sau dacă există un nou calendar de negocieri, dincolo de ținta „până la sfârșitul acestui an” menționată de președinte. [...]
Adoptarea Legii ANI pentru a evita pierderea a 770 de milioane de euro din PNRR (aprox. 3,85 miliarde lei) a împins PNL într-un conflict deschis cu USR , după o succesiune de negocieri și repoziționări politice descrise de Antena 3 . Miza imediată a fost termenul de 31 august pentru promulgare, în condițiile în care neadoptarea legii ar fi atras penalizarea menționată în material. Legea a primit miercuri, în plenul Senatului, ultimul vot necesar pentru a merge la promulgare, inclusiv cu „amendamentul Fritz”, contestat de USR. În paralel cu presiunea financiară legată de PNRR, disputa a căpătat o dimensiune de reglementare și de imagine, prin acuzații și demersuri la Bruxelles privind posibile consecințe asupra fondurilor europene. Cum s-a ajuns la votul din Senat și la ruptura PNL–USR Potrivit relatării, luni a avut loc votul pe Legea ANI întoarsă de CCR în Parlament: PNL a votat „pentru” alături de PSD și UDMR, în timp ce USR și AUR au votat „împotrivă” la Camera Deputaților. Materialul precizează că, în această etapă, „amendamentul Fritz” nu mai putea fi eliminat, fiind permise doar modificări ale textelor declarate neconstituționale. Marți, după ce a apărut „semnalul de susținere de la Bruxelles”, Ilie Bolojan le-ar fi cerut liberalilor să nu mai voteze legea în Senat. În scenariul descris, fără voturile PNL și AUR, proiectul nu ar fi trecut doar cu voturile PSD, ceea ce ar fi dus la respingerea legii și, implicit, la căderea prevederii legate de Dominic Fritz. „Troc” între Legea ANI și Codul administrativ, pe fondul panicii din teritoriu Materialul mai arată că marți a apărut o panică legată de o posibilă incompatibilitate pentru aleșii locali care au și joburi la stat, în contextul unui nou cod administrativ votat ca parte a angajamentelor din PNRR. Ministrul Dezvoltării, Attila Cseke, a susținut că incompatibilitatea „nu există” și că informația a fost transmisă greșit, cerând clarificări de la ANI și trimițând circulare către prefecturi pentru a opri demisiile. În acest context, s-a format un grup de lucru pentru o modificare rapidă a legii, însă, potrivit unor surse citate, Ilie Bolojan i-ar fi cerut deputatului PNL Gabriel Andronache să se retragă din discuții, pe motiv că PNL nu mai susține eliminarea suspiciunilor de incompatibilitate. Aceleași surse susțin că Bolojan ar fi propus un „troc”: PNL ar fi votat eliminarea incompatibilităților din Codul administrativ doar dacă PSD accepta eliminarea „amendamentului Fritz” din Legea ANI. Propunerea ar fi fost refuzată. De ce a votat, în final, PNL: calculul PNRR și rolul AUR Marți seara, la Digi24, Bolojan a spus că PNL va vota Legea ANI „așa cum este”, invocând necesitatea de a salva banii din PNRR și promițând că liberalii vor încerca ulterior să modifice legea în sensul dorit de USR. Explicația din material pentru această schimbare este că PNL ar fi aflat între timp că AUR va vota legea în Senat, ceea ce ar fi făcut ca actul normativ să treacă oricum, chiar și fără voturile PNL și USR. În acest context, ar fi contat și un calcul de imagine: un vot împotrivă, asociat cu pierderea a 770 de milioane de euro din PNRR, ar fi avut un cost politic mai mare decât deteriorarea relației cu USR. În aceeași relatare, Gheorghe Piperea este citat spunând că AUR ar fi fost convins să voteze legea din cauza scrisorii PPE și Renew către Comisia Europeană privind plățile din PNRR: „Pentru claritate: legea ANI va trece azi de Senat. AUR va vota pentru. Nu există nicio intenție de a-l ajuta pe Fritz sau de a face alianță cu USR (brrrr). Nu vă lăsați atenția deviată de la mizeria pe care au comis-o PPE și Renew, care au cerut Comisiei Europene să suspende plățile din PNRR, ca să îl salveze pe argatul lor, Fritz” Ce urmează Legea ANI a fost adoptată în forma care include „amendamentul Fritz” și merge la promulgare, în timp ce PNL indică intenția de a reveni ulterior cu modificări. Separat, partidele au discutat o intervenție legislativă rapidă pentru a elimina riscul de interpretări privind incompatibilitățile aleșilor locali, după valul de îngrijorare apărut în teritoriu, însă materialul nu detaliază rezultatul final al acestei modificări în aceeași zi. [...]
Votul din Senat pe „legea integrității” a devenit un test de funcționare pentru alianța PNL–USR , după ce amendamentul PSD care îl poate lăsa fără mandat pe Dominic Fritz a rămas în forma trimisă de Camera Deputaților, potrivit HotNews . Legea integrității, modificată în urma unei decizii a Curții Constituționale, a intrat la vot în plenul Senatului „cu tot cu amendamentul” controversat. În cursul dimineții, comisiile juridică și de constituționalitate au aprobat actul normativ în forma venită de la Cameră. Miza politică: majorități ad-hoc și un aliat „neașteptat” Într-o încercare de ultim moment, USR a căutat să respingă proiectul aflat pe ordinea de zi și să susțină un alt proiect de lege „identic”, dar fără amendamentul PSD. Liderul USR, Sorin Șipoș, a spus că noua formă a legii este gata să fie depusă și votată în Parlament, dacă proiectul discutat în Senat ar fi fost respins. Pentru acest scenariu, USR avea nevoie de voturile a două partide: PNL și AUR. Contextul din Camera Deputaților indica însă o ruptură de poziționare: AUR și USR au votat „împotriva” adoptării legii, în timp ce PNL a votat „pentru”, iar situația s-a repetat și în comisiile din Senat. Ce s-a întâmplat la final HotNews notează, într-un update, că legea a fost votată de Senat , inclusiv cu amendamentul care îl lasă pe Dominic Fritz fără mandat . Pentru detalii despre vot, publicația trimite la materialul dedicat: Legea a fost votată de Senat . Contextul încercării USR de a promova varianta alternativă este prezentat și aici: alt proiect . [...]
Senatul a adoptat legea integrității în forma care condiționează accesul României la 770 de milioane de euro din PNRR , menținând însă și amendamentul care ar duce la pierderea mandatului primarului Timișoarei, Dominic Fritz, potrivit HotNews . Miza imediată este una de reglementare cu efect bugetar: legea Agenției Naționale de Integritate (ANI) este jalon în PNRR și trebuie adoptată până la 31 august pentru ca România să nu piardă finanțarea. Legea a trecut de plenul Senatului cu 106 voturi „pentru” și 19 „împotrivă”, singurii opozanți fiind senatorii USR. Dacă actul normativ nu este contestat din nou la Curtea Constituțională , urmează promulgarea de către președintele Nicușor Dan, care o poate retrimite în Parlament. Ce se schimbă în declarațiile de avere și interese Proiectul introduce „fișele publice privind interesele financiare”, care înlocuiesc declarațiile de avere și de interese ce au fost publice până în mai 2025. Noile fișe vor conține mai puține detalii decât declarațiile anterioare. Concret, potrivit descrierii din proiect: ANI va publica intervale valorice pentru bunurile cumulate (praguri de la 1–25 de mii de euro până la peste 500 de mii de euro), nu detalierea fiecărui bun în parte; fișele nu vor include denumirea societății în care un demnitar deține acțiuni, țara sediului și modalitatea de dobândire a participațiilor. Amendamentul care poate produce efecte imediate: pierderea mandatului În forma votată a rămas și așa-numitul „amendament Fritz”: persoanele declarate în conflict de interese sau incompatibilitate, cu decizie definitivă, își pierd mandatele. HotNews notează că, dacă legea este promulgată cu acest amendament, Dominic Fritz își pierde mandatul de primar al Timișoarei, după ce Înalta Curte de Casație și Justiție l-a declarat în iunie 2026 în conflict de interese. Context politic și următorii pași În timpul dezbaterilor din plen au existat schimburi de acuzații între partide. Daniel Fenechiu (PNL) a justificat votul invocând riscul pierderii banilor din PNRR și a spus că, deși nu este de acord cu decizia CCR, „am învățat să respectăm deciziile”. USR a depus, potrivit aceleiași surse, un nou proiect care nu conține amendamentul, mizând pe respingerea variantei votate acum pentru a reporni traseul legislativ cu o altă formă. Pentru respingere ar fi fost nevoie de voturi „împotrivă” din partea AUR, PNL și USR. Înainte de promulgare, rămâne deschisă posibilitatea unei noi sesizări la CCR; în lipsa acesteia, decizia se mută la Cotroceni, unde președintele poate promulga sau retrimite legea în Parlament. [...]
