Știri
Știri din categoria Politică

Nicușor Dan și alți nouă lideri UE cer relaxarea rapidă a regulilor Green Deal, potrivit Mediafax, printr-o scrisoare comună transmisă joi președinților Comisiei Europene și Consiliului European. Semnatarii solicită revizuirea accelerată a legislației verzi din energie, argumentând că presiunea asupra industriei europene a crescut și că sunt necesare ajustări într-un termen scurt.
În document, liderii susțin că actualul cadru al Green Deal a ajuns să pună probleme de competitivitate pentru sectoare industriale considerate strategice și cer ca modificările legislative să fie adoptate până la finalul lunii mai.

Mesajul central este că tranziția verde trebuie continuată, dar într-un ritm și cu instrumente care să nu slăbească baza industrială a Uniunii, într-un context economic mai dificil decât la momentul lansării pachetului.
Potrivit liderilor europeni, cadrul actual al Green Deal a devenit „un risc existențial pentru multe sectoare industriale strategice” și este nevoie ca modificările legislative să fie adoptate până la sfârșitul lunii mai.
Ținta principală a solicitării este schema UE de comercializare a certificatelor de emisii (ETS), mecanismul prin care companiile trebuie să acopere emisiile de carbon prin certificate tranzacționabile. Conform documentului consultat de G4Media, semnatarii consideră că traiectoria ETS este „prea abruptă și excesiv de ambițioasă” și cer o revizie care să atenueze efectele asupra prețurilor la electricitate, să reducă volatilitatea prețului carbonului și să prelungească perioada de acordare a certificatelor gratuite, inclusiv după 2034. În plus, ei cer relaxarea, din 2028, a ritmului de eliminare a certificatelor gratuite, pentru a evita o povară considerată prea mare în timpul tranziției.
Argumentația scrisorii leagă direct înăsprirea costurilor de conformare de evoluțiile economice recente: creșterea abruptă a prețurilor la energie, inflația care a scumpit tranziția energetică și faptul că soluțiile de decarbonizare nu ar fi încă suficient dezvoltate pentru industriile cu emisii ridicate. În acest cadru, liderii cer Comisiei Europene să vină cu o propunere legislativă cel târziu la sfârșitul lunii mai, pentru ca ajustările să poată fi discutate și adoptate rapid la nivel european.
Recomandate

Adoptarea bugetului pe 2026 este blocată în Parlament , iar președintele Nicușor Dan le cere liderilor coaliției să ajungă rapid la un compromis, potrivit HotNews.ro . Declarația a fost făcută la Bruxelles, înaintea participării la Consiliul European, pe fondul escaladării tensiunilor dintre PSD, PNL, USR și UDMR. Blocajul a apărut după dezbaterile de miercuri din comisiile reunite de buget ale Parlamentului, unde PSD nu a reușit să impună un amendament legat de „pachetul de solidaritate” pe care l-a promovat. În acest context, procedura de adoptare a bugetului este oprită temporar, în timp ce liderii coaliției negociază o formulă acceptabilă pentru toate părțile. În fața întrebărilor despre criza politică și calendarul bugetar, șeful statului a insistat pe necesitatea unei înțelegeri rapide, pentru a debloca procesul legislativ și a evita prelungirea incertitudinii fiscale. „Îi îndemn să găsească soluția de compromis pentru a avea buget. Cu cât mai repede cu atât mai bine” Mesajul președintelui vine într-un moment în care bugetul pe 2026 este esențial pentru funcționarea normală a administrației și pentru predictibilitatea cheltuielilor publice, inclusiv în relația cu mediul de afaceri și cu finanțatorii statului. Faptul că negocierile se poartă în interiorul coaliției, după un eșec de a coagula o majoritate în comisii, indică o fragilitate a coordonării politice chiar în etapa tehnică a procesului bugetar. Întrebat despre viitorul coaliției, a transmis că actuala formulă de guvernare nu are alternative realiste pe termen scurt, sugerând că presiunea adoptării bugetului ar trebui să împingă partidele spre un acord. În cuvintele sale, „cele patru partide sunt condamnate să guverneze împreună”, ceea ce face ca deznodământul imediat să depindă de capacitatea liderilor de a închide rapid disputa care a generat blocajul din Parlament. [...]

Viktor Orbán susține că „haosul domnește” în Europa , pe fondul tensiunilor din UE legate de prelungirea sancțiunilor împotriva Rusiei, potrivit Magyar Nemzet . Declarațiile au fost făcute pe 13 martie, la Forumul anual al reprezentanților țărilor din Bazinul Carpatic, organizat la Budapesta. Premierul ungar a spus că a ajuns la această concluzie după întâlniri repetate cu lideri europeni, inclusiv la summiturile Consiliului European de la Bruxelles. „Transformări profunde au loc în lume. Numărul amenințărilor a crescut, iar în imediata noastră apropiere — unde trebuie să modelăm viitorul maghiarilor, adică în Europa — haosul domnește”, a declarat Orbán, potrivit Magyar Nemzet. În același discurs, Orbán a acuzat conducerea Uniunii Europene că nu se adaptează la „noua ordine mondială” și că încearcă să funcționeze după reguli vechi, spre deosebire de Statele Unite. El a susținut că UE nu reușește să-și definească o poziție în acord cu noile realități geopolitice și a îndemnat la renunțarea la logica „lumii” de acum unu-doi ani. Contextul imediat este unul cu miză politică și economică pentru UE: Ungaria și Slovacia blochează reînnoirea sancțiunilor europene împotriva Rusiei, care expiră pe 15 martie. Dacă nu sunt prelungite, persoanele aflate pe lista de sancțiuni, inclusiv președintele rus Vladimir Putin, ar urma să fie automat eliberate de restricții, conform Euronews . Disputa este legată, între altele, de oprirea livrărilor de petrol prin conducta Druzhba, întrerupte la finalul lunii ianuarie, mai notează Euronews. În acest cadru, Orbán i-a cerut anterior președintei Comisiei Europene, Ursula von der Leyen, o revizuire a sancțiunilor privind energia rusească, iar Budapesta blochează și un împrumut UE de 90 de miliarde de euro destinat Ucrainei, condiționând poziția de reluarea livrărilor de petrol, potrivit informațiilor din textul sursă. În plan intern, mișcările lui Orbán au loc înaintea alegerilor parlamentare din Ungaria, programate pentru 12 aprilie, în condițiile în care partidul de opoziție Tisza conduce în sondaje , conform aceluiași material. [...]

Tensiuni în coaliția de guvernare după apariția informațiilor privind un plan PSD de schimbare a premierului Ilie Bolojan , iar șeful Guvernului a reacționat afirmând că orice partid nemulțumit are la dispoziție instrumentele parlamentare pentru a contesta actuala conducere, potrivit Digi24 . Declarația vine după ce în spațiul public au apărut informații despre o strategie atribuită PSD pentru înlocuirea premierului. Potrivit unor informații publicate de Cotidianul , social-democrații ar pregăti un plan în mai multe etape pentru a forța schimbarea lui Ilie Bolojan din fruntea Guvernului, chiar dacă ar continua guvernarea alături de aceleași partide din coaliție. Strategia atribuită PSD Conform surselor citate de publicație, planul ar include trei pași principali: Modificarea bugetului pe 2026 în Parlament PSD ar urma să depună amendamente la proiectul de buget, inclusiv unele respinse anterior în negocierile din coaliție. Strategia ar urmări să demonstreze că partidul poate forma o majoritate parlamentară alternativă și să slăbească poziția premierului. Consultare internă în PSD Liderul partidului, Sorin Grindeanu , ar intenționa să organizeze un referendum intern în care aleșii PSD să răspundă la două întrebări: dacă mai susțin actualul premier și dacă partidul ar trebui să continue guvernarea alături de USR. Presiune politică pentru schimbarea premierului În urma consultării interne, PSD ar putea merge la președintele Nicușor Dan pentru a discuta schimbarea lui Ilie Bolojan, menținând însă actuala formulă de guvernare, dar cu un alt prim-ministru. Sursele citate susțin că strategia ar putea fi aplicată până în perioada Paștelui. Reacția premierului Ilie Bolojan Întrebat despre aceste informații, premierul a declarat că, într-o democrație parlamentară, partidele din coaliție au posibilitatea de a acționa formal dacă sunt nemulțumite de guvern. „În condițiile în care un partid din coaliție nu este mulțumit de modul în care funcționează coaliția sau Guvernul, are posibilitatea parlamentară să inițieze moțiuni de cenzură și să facă propuneri”, a afirmat Ilie Bolojan. Premierul a subliniat că principala prioritate a Guvernului rămâne adoptarea bugetului pentru 2026 și a avertizat că stabilitatea politică are efecte directe asupra economiei, inclusiv asupra costurilor de împrumut ale statului și asupra încrederii piețelor. Context politic tensionat În paralel, liderul PSD Sorin Grindeanu a anunțat că partidul va decide într-o ședință internă dacă va vota bugetul sau dacă va depune amendamente în Parlament. Eventualele modificări ar putea accentua tensiunile din coaliția de guvernare. Discuțiile privind schimbarea premierului apar într-un moment sensibil pentru executiv, marcat de negocieri politice pe tema bugetului și de divergențe între partidele aflate la guvernare. [...]

Cristian Tudor Popescu spune că Nicușor Dan poate conduce România în contextul actual , însă consideră că nu ar face față unei situații de război precum cea prin care trece Ucraina, unde rolul președintelui Volodimir Zelenski a fost decisiv în primele zile ale invaziei ruse. Declarațiile au fost făcute în cadrul unei intervenții la B1 TV, potrivit B1 TV , în emisiunea „ Bună, România! ”, moderată de Radu Buzăianu și Răzvan Zamfir. Gazetarul a început prin a observa schimbările din modul de comunicare al președintelui României , despre care spune că în ultimele apariții publice a devenit mai clar și mai sobru în exprimare. Cristian Tudor Popescu a remarcat că Nicușor Dan vorbește mai fluent, cu mai puține poticneli și fără gesticulația excesivă sau reacțiile nepotrivite care i-au fost reproșate în trecut. „În ultimele două discursuri a fost mult mai fluent, nu s-a mai hlizit și a transmis mesajul mult mai eficient. A arătat mai a președinte”, a afirmat jurnalistul. În continuare, Popescu a făcut o comparație cu situația din Ucraina și cu rolul pe care Volodimir Zelenski l-a avut după declanșarea invaziei ruse din 2022. El a ridicat ipoteza unei situații în care Ucraina ar fi fost condusă de Nicușor Dan, sugerând că rezultatul ar fi fost diferit. Potrivit gazetarului, contextul unui război total – cu atacuri masive de rachete și drone – necesită un tip de leadership diferit, capabil să transmită rapid mesaje ferme și să mobilizeze sprijin internațional pentru apărare. „Dacă președintele Ucrainei era Nicușor Dan și nu Volodimir Zelenski, s-ar fi ales praful într-un timp record de Ucraina”, a spus Cristian Tudor Popescu, referindu-se la reacția rapidă a liderului ucrainean în primele zile ale războiului, când a cerut sprijin militar și livrări de armament din partea partenerilor occidentali. În concluzie, jurnalistul consideră că Nicușor Dan poate conduce România în condițiile actuale , însă nu ar avea profilul unui lider de război precum cel demonstrat de președintele ucrainean în timpul conflictului. [...]

Majoritatea românilor preferă o politică externă echilibrată între Uniunea Europeană și Statele Unite , arată un sondaj realizat de INSCOP Research. Conform datelor publicate de Digi24 , 50,4% dintre respondenți consideră că România ar trebui să mențină un echilibru între cele două centre de putere , în timp ce aproximativ un sfert dintre români preferă o apropiere mai clară de una dintre părți. Rezultatele sondajului apar pe fondul tensiunilor politice și comerciale dintre Uniunea Europeană și administrația americană condusă de Donald Trump , dar și într-un context geopolitic mai larg marcat de conflicte și competiție strategică între marile puteri. Cum se împart opțiunile românilor Opțiunea privind politica externă Procent Echilibru între UE și SUA 50,4% Aliniere mai mare la Uniunea Europeană 22,7% Relație mai strânsă cu Statele Unite 22,1% Nu știu / nu răspund aproximativ 5% Potrivit sociologilor, preferința pentru echilibru reflectă o abordare pragmatică a opiniei publice, care nu vede relația cu Uniunea Europeană și cea cu Statele Unite ca fiind opuse, ci ca două componente complementare ale securității și prosperității României. Cum variază opiniile în funcție de categorie socială Analiza detaliată a sondajului arată diferențe semnificative între diverse grupuri ale populației. Susținerea pentru echilibrul între UE și SUA este mai ridicată în rândul: votanților PSD și PNL; femeilor; persoanelor de peste 60 de ani; celor cu studii superioare; locuitorilor din orașele mici; angajaților din sectorul public. În schimb, alinierea mai puternică la Uniunea Europeană este preferată mai ales de: votanții PNL și USR; tinerii sub 30 de ani; persoanele cu studii superioare; locuitorii din București. Pe de altă parte, consolidarea relației cu Statele Unite este susținută în special de: votanții AUR; bărbați; persoane cu nivel de educație primar; locuitorii din mediul rural. Interpretarea sociologică Directorul INSCOP Research, Remus Ștefureac, afirmă că rezultatele indică o orientare clar pro-occidentală a societății românești, dar și o preferință pentru flexibilitate diplomatică. Potrivit acestuia, românii nu percep relațiile cu UE și SUA ca alternative exclusive, ci ca piloni ai aceluiași sistem de alianțe occidentale. În acest context, opinia publică pare să favorizeze o politică externă care rămâne ferm ancorată în Occident, dar încearcă să maximizeze interesele naționale printr-un echilibru între principalele parteneriate strategice. Metodologia sondajului Datele provin din Barometrul Informat.ro – INSCOP Research, realizat între 2 și 6 martie 2026 , pe un eșantion de 1.100 de persoane reprezentativ pentru populația adultă a României. Cercetarea a fost efectuată prin interviuri telefonice (CATI) , iar marja de eroare este de ±3% , la un nivel de încredere de 95%. [...]

Majoritatea românilor susțin participarea președintelui Nicușor Dan la Consiliul pentru Pace inițiat de Donald Trump , potrivit unui sondaj realizat de INSCOP Research . Conform datelor publicate de Digi24 , 57,8% dintre respondenți consideră că decizia a fost una bună , în timp ce 32,7% o evaluează negativ , iar 9,6% nu au oferit un răspuns . Consiliul pentru Pace este o inițiativă lansată la Washington de președintele Statelor Unite, Donald Trump, iar participarea șefului statului român la prima reuniune a generat reacții diferite în opinia publică. Datele sondajului indică însă că, la nivel general, decizia este percepută pozitiv de majoritatea respondenților. Cum se împart opiniile românilor Opinia despre participarea lui Nicușor Dan Procent Decizie bună 57,8% Decizie proastă 32,7% Nu știu / nu răspund 9,6% Cine susține cel mai mult decizia Potrivit analizei sociologice, sprijinul pentru participarea președintelui României la reuniunea de la Washington este mai ridicat în anumite categorii sociale și politice. Decizia este apreciată în special de: votanții PSD, PNL și USR; persoanele cu vârsta de peste 60 de ani; respondenții cu studii superioare; locuitorii din București. În schimb, opiniile negative apar mai frecvent în rândul: votanților AUR; persoanelor între 45 și 59 de ani; celor cu nivel scăzut de educație; locuitorilor din mediul rural; angajaților din sectorul privat. Interpretarea rezultatelor Directorul INSCOP Research, Remus Ștefureac , consideră că rezultatele indică o legitimitate publică pentru decizia președintelui. Potrivit acestuia, majoritatea societății românești percepe participarea la Consiliul pentru Pace drept o acțiune care servește intereselor strategice ale României. Inițiativa vine într-un context geopolitic tensionat, marcat de conflicte internaționale și de discuții despre rolul alianțelor occidentale în menținerea stabilității globale. [...]