Știri
Știri din categoria Politică
Decizia CCR pe Legea integrității extinde riscul de pierdere a mandatelor, iar PNL acuză că Agenția Națională de Integritate (ANI) ar putea ajunge să influențeze rezultatul votului, într-un conflict politic care se suprapune peste cazul primarului Timișoarei, Dominic Fritz, potrivit HotNews.
Deputatul Alexandru Muraru, liderul PNL Iași, susține că, după hotărârea Curții Constituționale, „niciun mandat de ales nu mai este în siguranță” și lansează acuzații directe la adresa PSD. Într-un mesaj publicat pe Facebook, el afirmă că „ANI, condusă de PSD, va decide practic în locul votului vostru” și că „primari, președinți de consilii județene, consilieri, autorități locale” ar putea deveni „următoarea țintă”.
Muraru mai acuză o colaborare politică între PSD și AUR, despre care spune că ar urmări „încercarea de rupere a relațiilor dintre PNL și USR”. În același mesaj, deputatul liberal afirmă că „inclusiv trădători din PNL” ar promova „narativul userizării” partidului, „având în buzunar punctajul dat de PSD”.
„Vă garantez, pesediștilor, că PNL și USR vor ieși întărite din tot acest circ public pe care îl faceți, folosind justiția pe care ați capturat-o împotriva unor ținte individuale.”
Curtea Constituțională a stabilit luni ca fiind constituțional un amendament introdus în Legea integrității la cererea PSD și AUR, care prevede pierderea funcțiilor pentru aleșii găsiți incompatibili sau în conflict de interese.
CCR a declarat constituțională prevederea privind încetarea de drept a funcției/demnității publice la 30 de zile de la intrarea în vigoare a legii, pentru anumite situații deja constatate definitiv.
Amendamentul declarat constituțional prevede, în esență, că persoanelor pentru care, până la intrarea în vigoare a legii, s-a constatat definitiv incompatibilitatea sau conflictul de interese și nu s-a împlinit termenul de 3 ani al interdicției, „le încetează de drept funcția, demnitate publică ori mandatul, la 30 de zile de la data intrării în vigoare a prezentei legi”.
Reprezentanții USR susțin că amendamentul îl vizează pe liderul partidului, Dominic Fritz, care are o decizie definitivă privind conflictul de interese și ar putea să-și piardă funcția de primar al municipiului Timișoara.
În prima reacție după decizia CCR, Fritz a spus că „în loc să oprească un brutal abuz de putere, majoritatea PSD din CCR tocmai l-a validat”, potrivit relatării HotNews.
Recomandate
Decizia CCR pe legea integrității deschide un nou front politic pe controlul mandatelor aleșilor , iar PNL acuză că PSD și AUR folosesc hotărârea Curții pentru a provoca o ruptură între liberali și USR, potrivit Mediafax . Vicepreședintele PNL Alexandru Muraru spune că, în zilele de după decizia Curții Constituționale, PSD și AUR ar împinge un „narativ” conform căruia PNL ar fi făcut „înțelegeri pe la CCR” pentru a-l afecta pe Dominic Fritz. Muraru susține și că mesajele ar fi preluate inclusiv de „unii membri” ai PNL. „Toate eforturile din aceste zile din partea acestei alianțe toxice certate cu democrația, munca și bunul simț sunt dirijate către încercarea de rupere a relațiilor dintre PNL și USR. Este înghesuială printre postacii pesediști să arate cum PNL ar fi făcut înțelegeri pe la CCR pentru a-l afecta pe Dominic Fritz. Inclusiv trădători din PNL duc mai departe, disciplinat, narativul userizării Partidului Național Liberal, având în buzunar punctajul dat de PSD.” Muraru afirmă că PSD ar fi urmărit „execuția politică a unui singur om” și că amendamentul care a generat controversa ar fi fost „cu dedicație”. În același context, el susține că PSD „a fost dispus să sacrifice 770 de milioane de euro” pentru atingerea acestui obiectiv. Avertismentul PNL: efecte asupra mandatelor aleșilor locali În postarea sa, Muraru leagă decizia CCR de un risc mai larg pentru stabilitatea mandatelor, invocând rolul Agenției Naționale de Integritate (ANI). „De astăzi, niciun mandat de ales nu mai este în siguranță. ANI, condusă de PSD, va decide practic în locul votului vostru. Primari, președinți de consilii județene, consilieri, autorități locale, oricine poate fi următoarea țintă. Dacă nu iese omul care trebuie, intervine PSD.” El susține, totodată, că PNL și USR „vor ieși întărite” și că vor merge „împreună” la următoarele alegeri. Ce a decis CCR pe „legea integrității” Curtea Constituțională a decis, în dosarele conexate privind Legea integrității, că mai multe prevederi sunt neconstituționale: cu unanimitate, a fost declarată neconstituțională sintagma „persoana care are relații asemănătoare celor dintre soți”; tot cu unanimitate, a fost declarată neconstituțională publicarea informațiilor privind interesele financiare ale soțului/soției persoanelor vizate de lege; publicarea intereselor financiare ale funcționarilor și demnitarilor vizați de lege a fost declarată neconstituțională cu majoritate de voturi. În schimb, cu majoritate de voturi, CCR a decis că este constituțională prevederea privind încetarea de drept a funcției sau demnității publice la 30 de zile de la intrarea în vigoare a legii. [...]
Decizia CCR pe Legea integrității deschide calea încetării rapide a unor mandate , inclusiv al primarului Timișoarei, dacă actul normativ este promulgat, potrivit relatării Agerpres . Președintele USR, Dominic Fritz, susține că hotărârea Curții validează o sancțiune cu efect retroactiv și anunță că își va continua demersul la CEDO. Fritz afirmă că, în scenariul promulgării „Legii ANI”, mandatul său de primar „va înceta în 30 zile”, ca urmare a unei sancțiuni aplicate pentru fapte anterioare intrării în vigoare a legii. Într-o postare pe Facebook, el acuză că prin această interpretare este încălcat principiul constituțional potrivit căruia „legea dispune numai pentru viitor” și avertizează că precedentul ar putea fi folosit politic. Ce a decis CCR și care este efectul practic Curtea Constituțională a stabilit ca fiind constituțional un amendament introdus în Legea integrității la cererea PSD și AUR, prin care aleșii găsiți incompatibili sau în conflict de interese își pierd funcțiile. Cu majoritate de voturi, CCR a declarat constituțională prevederea care stipulează încetarea de drept a funcției/demnității publice la 30 de zile de la intrarea în vigoare a legii. Miza invocată de Fritz: impact extern și încredere investițională Dominic Fritz leagă subiectul de relația cu instituțiile europene și de percepția investitorilor. El afirmă că „în fața Comisiei Europene” PSD ar urma să explice cum „o lege-jalon de 770 de milioane de euro” a fost transformată „într-o armă împotriva unui primar ales de două ori”. Totodată, susține că „în fața investitorilor” va fi dificil de justificat crearea de locuri de muncă într-un stat „la cheremul unui singur partid”. Contextul cazului și pasul anunțat Fritz reamintește că situația care a stat la baza acuzațiilor ar fi fost semnarea „unei dubluri a unui referat deja semnat de fostul primar”, în 2020, pentru un PUZ elaborat integral înainte de preluarea mandatului. El susține că, potrivit noii legi, actele normative precum PUZ-urile nu mai pot fi încadrate la conflict de interese, dar că ar apărea o sancțiune pentru trecut. În final, președintele USR spune că „drumul” său „continuă la CEDO”, unde intenționează să conteste efectele deciziei. [...]
Decizia CCR validează pierderea mandatului pentru aleșii sancționați anterior , iar Dominic Fritz spune că va rămâne fără funcția de primar în 30 de zile dacă legea intră în vigoare în forma actuală, potrivit HotNews . Miza este una de reglementare: amendamentul considerat constituțional extinde efectele legii integrității și asupra cazurilor constatate definitiv înainte de intrarea ei în vigoare. Într-o reacție publicată pe Facebook, Fritz a acuzat că CCR a validat „un brutal abuz de putere” și a descris amendamentul drept o sancțiune retroactivă introdusă de PSD. El susține că este încălcat principiul constituțional potrivit căruia legea dispune numai pentru viitor. „În loc să oprească un brutal abuz de putere, majoritatea PSD din Curtea Constituțională tocmai l-a validat.” „Art. 15 din Constituție „legea dispune numai pentru viitor” a fost suspendat azi pentru mine. Mâine poate fi suspendat pentru oricine.” Fritz a mai anunțat că va ataca decizia la CEDO. Ce prevede amendamentul și ce efect produce Amendamentul declarat constituțional prevede că aleșii aflați în funcție, pentru care s-a constatat definitiv incompatibilitatea sau conflictul de interese înainte de noua lege, își pierd mandatul în termen de 30 de zile. Textul a trecut de comisii cu voturi de la AUR. Legea integrității, din care face parte amendamentul, a fost adoptată în Parlament inclusiv cu voturi de la USR și PNL, iar ulterior a fost atacată la CCR de parlamentari USR-PNL și de președintele Nicușor Dan, conform informațiilor din articol. De ce este vizat Dominic Fritz Dominic Fritz este primar al Timișoarei din septembrie 2020 și a fost reales în 2024. În iulie 2024, Agenția Națională de Integritate l-a declarat în conflict de interese administrativ, iar ulterior Înalta Curte de Casație și Justiție a stabilit definitiv, la 18 iunie 2026, că se află în conflict de interese, după ce i-a respins sesizarea împotriva raportului ANI. Cazul are legătură cu aprobarea, în 2020, a unui referat de modificare a unui Plan Urbanistic Zonal (PUZ), înaintat Consiliului Local. Documentația tehnică pentru beneficiarul PUZ a fost realizată de firma unui consilier local USR care îl împrumutase pe Fritz cu 25.000 de lei în campania electorală; Fritz a susținut în instanță că banii au fost restituiți ulterior de Autoritatea Electorală Permanentă. În motivările prezentate în articol, instanțele au reținut că, din perspectiva integrității, contează situația emitentului actului și obligația de abținere în caz de conflict de interese, chiar dacă actul ar fi oportun sau util comunității. [...]
Decizia CCR validează pierderea automată a mandatelor pentru aleșii în conflict de interese , iar efectul imediat este că primarul Timișoarei, Dominic Fritz, își va pierde mandatul la 30 de zile după intrarea în vigoare a legii, potrivit HotNews . Amendamentul PSD la noua lege privind Agenția Națională de Integritate (ANI) prevede încetarea de drept a mandatului pentru toți aleșii declarați definitiv în conflict de interese, inclusiv pentru cazurile stabilite înainte de intrarea în vigoare a legii, dacă nu s-a împlinit încă interdicția de 3 ani. Curtea Constituțională a decis luni că amendamentul este constituțional. În cazul lui Dominic Fritz, HotNews notează că există o decizie definitivă a Înaltei Curți de Casație și Justiție (ÎCCJ) care confirmă raportul ANI prin care a fost declarat în conflict de interese, ceea ce declanșează mecanismul de încetare a mandatului în termenul prevăzut de lege. Reacții politice: PSD respinge acuzația de „dedicație” După decizia CCR, Fritz a acuzat PSD de „un brutal abuz de putere” și a susținut că hotărârea „spulberă orice iluzie” privind un PSD „curat, pro-european”, afirmând că partidul „vrea puterea totală în stat”. Sorin Grindeanu a respins ideea că amendamentul ar fi fost introdus „cu dedicație” pentru liderul USR și a spus că ar exista „circa 50 de aleși” în situații similare, inclusiv din PSD. Întrebat să-i răspundă lui Fritz, Grindeanu a declarat: „În cazul de astăzi este o problemă între el și justiție. Fără condamnați în funcții publice. Atât îi spun”. Ce se schimbă după promulgare: încetarea „de drept” în 30 de zile Textul amendamentului validat de CCR stabilește că, pentru persoanele la care s-a constatat definitiv incompatibilitatea sau conflictul de interese înainte de intrarea în vigoare a legii, iar termenul de 3 ani al interdicției nu s-a împlinit, „încetează de drept” funcția sau mandatul la 30 de zile de la intrarea în vigoare. În paralel, ANI a transmis la începutul lunii august, într-un comunicat, că monitorizează 122 de cazuri aflate sub interdicția de 3 ani de la încetarea mandatului/funcției, aplicată persoanelor identificate în conflict de interese sau incompatibilitate, iar trei sferturi dintre acestea ar privi persoane declarate în conflict de interese în timp ce ocupau funcții alese. [...]
Decizia CCR obligă Parlamentul să reia Legea Integrității, iar întârzierea poate pune în pericol 770 de milioane de euro din PNRR , susține deputata PNL Raluca Turcan, care acuză PSD și AUR că au transformat legea într-o „răfuială politică”, potrivit Mediafax . Turcan afirmă că, după decizia Curții Constituționale privind Legea Integrității, actul normativ trebuie pus din nou în acord cu hotărârea CCR, ceea ce înseamnă reluarea intervenției legislative, deși legea ar fi trebuit să fie deja adoptată și să bifeze un jalon din PNRR (Planul Național de Redresare și Reziliență) . Amendamentul privind declarațiile de avere, miza constituțională În postarea sa, deputata PNL indică drept „vinovat” un amendament referitor la declarațiile de avere și de interese ale partenerilor de viață, despre care spune că a fost introdus de AUR și votat și de PSD. Turcan susține că CCR a declarat neconstituțional acest amendament și îl descrie ca fiind o măsură cu motivație politică. „CCR a declarat neconstituțional amendamentul privind declarațiile de avere și de interese ale partenerilor de viață. O prevedere introdusă de AUR, votată și de PSD, pentru o răfuială politică care nu este doar neconstituțională, ci și profund iresponsabilă.” Ce urmează: reluarea traseului legislativ și termenul de final de august Conform informațiilor din articol, Legea Integrității „își reia acum de la 0 traseul prin legislativ”. Turcan avertizează că există riscul ca România să piardă 770 de milioane de euro dacă legea nu va fi adoptată până la finalul lunii august. În același context, ea acuză PSD că ar fi folosit și un alt amendament – numit în text „amendamentul Fritz” – ca instrument politic, însă Curtea Constituțională ar fi considerat această prevedere conformă cu Constituția. Turcan susține că miza ar fi fost pierderea mandatului primarului Timișoarei, Dominic Fritz, în urma unei condamnări definitive pentru conflict de interese. [...]
Decizia CCR deschide calea pierderii mandatului lui Dominic Fritz în 30 de zile , dacă legea este promulgată, potrivit Biziday . Curtea Constituțională a declarat constituțional „Amendamentul Fritz”, introdus de PSD, care prevede încetarea automată a mandatului pentru demnitari și aleși locali aflați într-o stare de incompatibilitate sau conflict de interese constatată definitiv înainte de intrarea în vigoare a noii legi. Miza imediată este una operațional-politică: odată intrată în vigoare, legea ar declanșa un termen de 30 de zile în care mandatul ar înceta „automat” pentru cei vizați de prevedere, inclusiv pentru primarul Timișoarei, care este și lider al USR. CCR a decis „cu majoritate”, ceea ce înseamnă că cel puțin cinci dintre cei nouă judecători au votat pentru constituționalitate, dar nu în unanimitate. Ce urmează: promulgarea sau reexaminarea în Parlament Efectele amendamentului depind de promulgare. Conform informațiilor din aceeași sursă, președintele Nicușor Dan poate retrimite legea în Parlament pentru reexaminare. Totuși, dacă Parlamentul o votează „exact la fel” a doua oară, aceasta ar urma să intre automat în vigoare. Disputa de fond: aplicarea pentru fapte din trecut În spațiul public au existat dezbateri, iar „numeroși experți juridici” au semnalat că prevederea ar contrazice Constituția, care stabilește că legea dispune doar pentru viitor. Opoziția a susținut că amendamentul îl vizează direct pe Dominic Fritz. Reacția lui Dominic Fritz și planul de a merge la CEDO Dominic Fritz a anunțat că va ataca decizia la CEDO, argumentând că sancțiunea ar fi aplicată pentru o faptă din trecut. Într-o postare pe Facebook, el a acuzat PSD că urmărește „puterea totală în stat” și a susținut că drumul său „continuă la CEDO”. „Drumul meu continuă la CEDO, unde nu ajung telefoanele din Kiseleff. Nu mă voi lupta pentru mine, ci pentru votul liber dat de timișoreni.” Fritz a mai afirmat că „fapta” invocată ar fi fost semnarea, în 2020, a unei dubluri a unui referat deja semnat de fostul primar, legat de un PUZ elaborat înainte de preluarea mandatului. El susține, totodată, că în noul cadru legal actele normative precum un PUZ nu ar mai putea fi încadrate la conflict de interese, dar că amendamentul introduce o sancțiune pentru situații din trecut. [...]
