Știri
Știri din categoria Externe
Acuzația că se distrug documente despre sancțiunile UE ridică un risc de conformare pentru Ungaria potrivit Mediafax, care relatează declarațiile lui Péter Magyar făcute luni, într-o conferință de presă, după câștigarea alegerilor din Ungaria.
Magyar a spus că a aflat, „potrivit unor informații”, că ministrul de externe Péter Szijjártó s-ar afla la Ministerul Afacerilor Externe „distrugând documente care au legătură cu sancțiunile” împotriva Rusiei. Contextul relatării include faptul că, în timpul conferinței, Magyar ar fi primit o hârtie cu un mesaj care i-a întrerupt discursul, conform jurnaliștilor de la The Guardian, menționați în material.
„Distrug documente, iar asta nu îi va ajuta”, a spus el.
Dacă acuzația s-ar confirma, miza ar fi una de reglementare: documentele legate de sancțiunile UE sunt relevante pentru trasabilitatea deciziilor și pentru modul în care o administrație aplică sau justifică măsuri restrictive. În acest moment, informația rămâne la nivel de afirmație politică, formulată de Magyar ca provenind din „informații” pe care le-ar fi primit.
Magyar a comparat situația cu încercări de a distruge arhive publice „exact ca în vechea eră comunistă”, potrivit relatării.
Recomandate
Aderarea Ungariei la Parchetul European ar putea deveni o cheie pentru deblocarea fondurilor UE , după victoria electorală a lui Péter Magyar , care a anunțat că intrarea în EPPO (Parchetul European) va fi una dintre prioritățile noului guvern, potrivit Wall-Street . Miza este una de reglementare și control al banilor europeni: EPPO, condus de Laura Codruța Kövesi, ar primi mandat să investigheze direct fraude și fapte de corupție legate de fonduri UE pe teritoriul ungar. În discursul de după câștigarea alegerilor, Magyar a legat explicit aderarea la EPPO de „restabilirea Ungariei ca partener constructiv în Europa”, în timp ce susținătorii săi au scandat „Europa, Europa, Europa”, în piața Batthyány din Budapesta. În același mesaj, liderul partidului TISZA (Respect și Libertate) a vorbit despre „demantelarea statului capturat” și a cerut demisii din fruntea mai multor instituții-cheie. De ce contează: control extern și bani europeni blocați Publicația notează că Ungaria „a avut și are în continuare sume uriașe de bani blocate” de Uniunea Europeană, iar noua administrație ar fi dispusă să ofere garanții privind protecția fondurilor printr-un control extern. În logica anunțată de Magyar, aderarea la EPPO ar funcționa ca un semnal către Bruxelles privind respectarea statului de drept și ar putea facilita deblocarea „miliardelor de euro” înghețate din cauza îngrijorărilor legate de corupție. De ce Ungaria nu este în EPPO și ce s-ar schimba Ungaria nu este membră a Parchetului European, fiind menționată ca una dintre puținele țări UE care au ales să nu participe la această instituție (alături de Danemarca și Irlanda, care au un regim special de „renunțare”). Guvernul condus de Viktor Orbán a refuzat aderarea invocând suveranitatea națională și argumentând că procuratura maghiară ar fi suficient de independentă pentru a investiga corupția fără supraveghere externă. În locul aderării, Budapesta a semnat în 2021 un acord de cooperare cu EPPO, limitat la schimb de informații, fără dreptul Parchetului European de a desfășura investigații direct în Ungaria. Aderarea ar schimba tocmai acest punct: EPPO ar putea ancheta penal, pune sub acuzare și trimite în judecată în dosare privind fraude cu fonduri europene, corupție transfrontalieră sau evaziune fiscală de amploare, inclusiv fraude de TVA. Ce a promis Magyar și ce urmează Magyar a susținut în campanie că va cere aderarea „imediată” și că solicitarea ar urma să fie făcută oficial în prima zi de guvernare sau la foarte scurt timp după. Potrivit articolului, obiectivul declarat este declanșarea investigațiilor privind modul în care au fost cheltuite fondurile europene în ultimul deceniu și, în paralel, recâștigarea încrederii instituțiilor europene. Rămâne de văzut calendarul și pașii concreți ai aderării, însă direcția politică anunțată indică o repoziționare a Ungariei către mecanismele UE de supraveghere a utilizării banilor comunitari, cu potențiale efecte directe asupra relației Budapesta–Bruxelles și asupra fluxurilor de finanțare europeană. [...]
Donald Trump a reluat amenințarea că SUA ar putea să nu mai apere Europa în cadrul NATO , punând sub semnul întrebării costurile suportate de Washington și anunțând că angajamentul american va fi „supus unei analize foarte serioase”, potrivit Libertatea . Mesajul are implicații directe de securitate și, indirect, de buget pentru statele europene, într-un moment în care alianța se raportează la Rusia și la tensiunile din Orientul Mijlociu. Declarațiile au fost făcute după ce Trump a coborât din Air Force One, la baza Andrews din Maryland, iar relatarea este atribuită de publicație postului Fox News , care a publicat materialul original. Presiune pe „nota de plată” a NATO și pe rolul SUA în Europa Trump a spus că este „foarte dezamăgit” de NATO și a susținut că Statele Unite ar plăti „trilioane de dolari” pentru alianță fără ca aliații să fi fost „acolo pentru noi”. În acest context, liderul american a indicat că va reevalua angajamentul financiar al SUA de a sprijini NATO, inclusiv în raport cu apărarea împotriva Rusiei. „Nu au fost acolo pentru noi. Noi plătim trilioane de dolari pentru NATO, iar ei nu au fost acolo pentru noi.” Totodată, Trump a pus sub semnul întrebării rațiunea apărării Europei „împotriva Rusiei”, afirmând că i s-a părut „de mult timp puțin ridicol” și repetând ideea unei revizuiri a poziției americane. „Mi s-a părut de mult timp puțin ridicol, dar am cheltuit trilioane de dolari pentru asta. Și cred că acest lucru va fi supus unei analize foarte serioase.” Context: tensiuni cu lideri europeni și discuții la vârful NATO Materialul notează că mesajele vin pe fondul unor tensiuni între Washington și mai multe capitale europene. În același timp, secretarul general al NATO, Mark Rutte , a discutat recent cu Trump despre viitorul alianței, într-o întâlnire la Casa Albă, iar Trump a criticat NATO și cu acel prilej. Publicația mai menționează că președintele Finlandei, Alexander Stubb, i-ar fi spus lui Trump, într-o convorbire telefonică, că începe să prindă contur un „NATO mai european”. Într-un avertisment anterior, datat 31 martie, Trump le-a transmis statelor membre că ar trebui „să începeți să învățați cum să luptați pentru voi înșivă”, susținând că SUA „nu vor mai fi acolo să vă ajute”, așa cum „nici voi nu ați fost acolo pentru noi”. Mesajele despre Iran, în același discurs În aceeași intervenție, Trump a vorbit și despre Iran, susținând că „armata lor este distrusă” și că „întreaga lor marină este sub apă”, afirmând că „158 de nave au dispărut”. El a anunțat și intrarea în vigoare a unei „blocade” „mâine, la ora 10.00” (ora 17.00 în România), adăugând că „alte națiuni fac eforturi pentru ca Iranul să nu poată vinde petrol”. Publicația nu oferă, în textul citat, detalii suplimentare despre mecanismul blocadei sau despre reacții oficiale ale NATO ori ale statelor europene la aceste declarații. [...]
Mesajul Beijingului sugerează continuitatea investițiilor și a cooperării economice chino-ungare , în pofida schimbării de putere de la Budapesta, după victoria partidului Tisza condus de Peter Magyar , potrivit G4Media . Guvernul chinez l-a felicitat luni pe liderul ungar pentru victoria în alegerile parlamentare și și-a reafirmat disponibilitatea de a lucra cu noul guvern pentru „consolidarea relațiilor bilaterale”, relatează EFE, citată de Agerpres. Purtătorul de cuvânt al Ministerului chinez de Externe, Guo Jiakun, a spus că Beijingul este dispus să „intensifice schimburile la nivel înalt”, să consolideze „încrederea politică reciprocă” și să extindă „cooperarea practică”, inclusiv prin creșterea schimburilor între populațiile celor două țări. De ce contează: Ungaria, un canal economic al Chinei în UE În ultimii ani, Ungaria a fost unul dintre principalii parteneri ai Chinei în Uniunea Europeană, în cadrul politicii de „deschidere către Est” promovată de Viktor Orbán , cu investiții chineze importante în sectoare precum automobilele electrice, bateriile și infrastructura. În acest context, semnalul de la Beijing indică interesul pentru păstrarea unui cadru favorabil proiectelor economice deja atrase sau planificate. Schimbarea politică este majoră: victoria partidului Tisza pune capăt celor 16 ani de guvernare ai lui Viktor Orbán, care și-a recunoscut înfrângerea după alegerile de duminică. Context european: tensiuni comerciale și poziționarea Budapestei Ungaria a adoptat, de asemenea, o poziție critică față de unele inițiative ale Bruxelles-ului îndreptate împotriva Beijingului, inclusiv taxele vamale aplicate vehiculelor electrice chinezești, și s-a prezentat drept o punte între China și piața comunitară, notează EFE. Rămâne de văzut în ce măsură noul guvern va păstra această linie în relația cu UE și China; articolul nu oferă detalii despre pozițiile economice ale lui Peter Magyar față de investițiile chineze sau față de dosarele comerciale europene. [...]
Mesajul lui Mark Rutte către Peter Magyar indică o posibilă recalibrare a rolului Ungariei în NATO , după victoria opoziției la alegerile parlamentare, cu potențial impact asupra cooperării euro-atlantice, potrivit Agerpres . Secretarul general al NATO l-a felicitat pe Peter Magyar pentru rezultatul obținut duminică în Ungaria și a transmis că își dorește să lucreze cu acesta pentru „consolidarea și mai mult” a securității euro-atlantice. Mesajul a fost publicat de Rutte pe contul său de pe o rețea de socializare, după o discuție pe care a descris-o drept „fructuoasă”. „Am avut o discuție fructuoasă cu Peter Magyar aseară, după victoria sa electorală din Ungaria. Sper să pot colabora cu el pentru a consolida și mai mult securitatea euro-atlantică.” Ce schimbă victoria lui Magyar în ecuația politică de la Budapesta Peter Magyar, descris ca lider conservator, a promis că viitorul guvern pe care speră să îl conducă va depune eforturi pentru ca Ungaria să devină „o țară liberă, europeană și cu fața spre oameni”. În alegerile parlamentare, partidul Tisza a obținut 138 din cele 199 de locuri, pe fondul unei participări record de 79,5%. Potrivit previziunilor citate, noul Parlament ungar ar urma să se constituie în aproximativ 30 de zile. Majoritatea de două treimi și miza schimbărilor legislative Înfrângerea pune capăt celor 16 ani consecutivi la guvernare ai partidului Fidesz condus de Viktor Orban, care va trece în opoziție cu 55 de deputați, cu 79 mai puțini decât avea din 2022. Majoritatea de peste două treimi obținută de Tisza ar urma să îi permită lui Magyar să modifice legi constituționale și să urmărească programul anunțat de desființare a „statului-partid” atribuit lui Orban. În material se arată că Orban, aflat la guvernare din 2010, a construit un sistem descris ca „hibrid, între democrație și autoritarism”, prin centralizarea puterii și controlul asupra unor instituții-cheie, inclusiv presa, învățământul și Curtea Constituțională. [...]
Slovacia mizează pe o axă energetică cu noua conducere de la Budapesta , într-un moment în care fluxurile de petrol rusesc prin conducta Drujba sunt încă întrerupte, iar regiunea încearcă să-și securizeze aprovizionarea. Potrivit Economica , premierul slovac Robert Fico a transmis că este pregătit pentru „relaţii strânse” și „cooperare intensă” cu noul prim-ministru al Ungariei, Peter Magyar , subliniind că protejarea intereselor energetice rămâne un obiectiv comun. Schimbarea politică de la Budapesta vine după ce Viktor Orban a pierdut alegerile de duminică, după 16 ani la guvernare, iar partidul de centru-dreapta Tisza, nou înființat de Peter Magyar, a obținut o majoritate confortabilă în parlament, relatează Agerpres. În acest context, Fico a spus, într-un comunicat, că „ia act” de decizia alegătorilor ungari și l-a felicitat pe noul premier. Conducta Drujba, testul imediat pentru cooperarea regională Miza practică invocată de Fico este reluarea funcționării oleoductului Drujba, nefuncțional de la sfârșitul lunii ianuarie, după avarii pe tronsonul ucrainean, despre care Kievul a afirmat că au fost provocate de un atac rusesc. Slovacia și Ungaria au încercat să restabilească fluxurile de petrol rusesc, iar Fico a afirmat că Slovacia, Ungaria și Europa Centrală rămân interesate de repornirea conductei. Președintele ucrainean Volodimir Zelenski a declarat săptămâna trecută că reparațiile vor fi finalizate în cursul primăverii, pe fondul unor relații tensionate între Zelenski și Fico, respectiv Orban, în pofida invaziei Rusiei în Ucraina din 2022. Context: poziționare comună față de Rusia și sancțiunile UE Sub conducerea lui Fico, revenit la putere în 2023, Slovacia a fost un aliat apropiat al Ungariei, cele două state menținând relații cordiale cu Moscova, opunându-se sancțiunilor Uniunii Europene și continuând să cumpere petrol și gaze din Rusia, potrivit materialului. Într-o declarație separată pe Facebook, Fico a susținut că relațiile slovaco-ungare „nu au fost niciodată la un nivel atât de înalt” și l-a lăudat pe Orban pentru cooperarea „exemplară” și pentru „protejarea suveranității și a intereselor naționale”, notează Reuters. [...]
Iran avertizează că poate condiționa accesul la porturile din Golf , pe fondul blocadei navale anunțate de SUA în Strâmtoarea Ormuz , o escaladare care riscă să lovească direct fluxurile de energie și transportul maritim din regiune, potrivit Digi24 . Comandamentul unificat al forțelor armate iraniene a transmis, prin televiziunea publică IRIB (preluată de Al Jazeera), că porturile din Golful Persic și din Marea Omanului sunt „fie pentru toți, fie pentru nimeni”. Mesajul vine în contextul în care Iranul susține că își exercită „suveranitatea” în apele teritoriale și își justifică măsurile ca apărare a „drepturilor legale” ale țării. În declarația citată, Iranul afirmă că va continua să „asigure securitatea” strâmtorii, iar „navele afiliate inamicului” nu ar avea dreptul să treacă prin Strâmtoarea Ormuz. Alte nave ar putea tranzita, însă doar dacă respectă reglementările impuse de Iran. Totodată, Teheranul spune că va implementa „un mecanism permanent de control” al strâmtorii, invocând amenințări persistente la adresa securității naționale, inclusiv după încheierea războiului. Blocada SUA: aplicare „imparțială” și interceptarea navelor care plătesc „taxe” Iranului Președintele american Donald Trump a anunțat că a ordonat Marinei SUA să instituie „imediat” o blocadă navală în Strâmtoarea Ormuz, ca reacție la refuzul Iranului de a renunța la ambițiile nucleare în negocierile de pace de la Islamabad. Armata americană a precizat că va începe luni blocarea întregului trafic maritim care intră și iese din porturile și zonele de coastă iraniene, după ce discuțiile din weekend nu au dus la un acord pentru încetarea războiului. Comandamentul Central al SUA (CENTCOM) a indicat că blocada începe luni la ora 10:00 ET (17:00, ora României) și va fi „aplicată în mod imparțial” împotriva navelor tuturor națiunilor care intră sau părăsesc porturile și zonele de coastă iraniene, inclusiv porturile iraniene din Golful Arab și Golful Oman. În același timp, navele care tranzitează Strâmtoarea Ormuz către și dinspre porturi non-iraniene nu ar urma să fie împiedicate, iar informații suplimentare vor fi transmise marinarilor comerciali printr-o notificare oficială înainte de începerea blocadei. Trump a mai spus că forțele americane vor intercepta orice navă din apele internaționale care a plătit o „taxă” Iranului, pe care a numit-o ilegală. De ce contează: risc operațional pentru transport și presiune pe prețul petrolului Miza imediată este funcționarea unui punct de tranzit esențial pentru energia globală: Strâmtoarea Ormuz este descrisă în material drept un „punct de strangulare” pentru aproximativ 20% din aprovizionarea globală cu energie. În acest context, armata SUA a anunțat și că va începe să distrugă minele pe care iranienii le-ar fi aruncat în strâmtoare. Efectele de piață au apărut rapid: prețurile de referință ale țițeiului au crescut cu peste 7%, depășind 100 de dolari pe baril în tranzacțiile de luni dimineață din Asia; dolarul a urcat, iar contractele futures pe acțiuni din SUA au scăzut după anunțul privind blocada. Materialul notează și că, deși datele de transport maritim arătau că trei superpetroliere încărcate la maxim au trecut prin strâmtoare sâmbătă, luni – înainte de blocadă – petrolierele evitau ruta. În paralel, Iranul a calificat restricțiile SUA asupra circulației navelor în apele internaționale drept „un act ilegal” și „echivalent cu pirateria” și a avertizat că, dacă securitatea porturilor este amenințată, „niciun port din Golful Persic și din Marea Omanului nu va fi în siguranță”. Contextul negocierilor și limita de sustenabilitate Discuțiile de la Islamabad, desfășurate de sâmbătă până duminică dimineața, au fost prezentate drept prima întâlnire directă SUA–Iran din ultimii peste zece ani și cele mai importante discuții la nivel înalt de la Revoluția Islamică din 1979. Negocierile au avut loc la câteva zile după intrarea în vigoare a unui armistițiu menit să oprească șase săptămâni de lupte, care – potrivit materialului – au blocat aprovizionarea vitală cu energie și au amplificat temerile privind un conflict regional mai amplu. Dana Stroul, fostă înaltă funcționară a Pentagonului în administrația Biden, a declarat că Trump „vrea o soluție rapidă”, dar că misiunea este „dificil de executat” de unul singur și „probabil nesustenabilă” pe termen mediu și lung. [...]
