Știri
Știri din categoria Politică
George Simion a comentat public schimbarea de putere din Ungaria, după ce Viktor Orbán și-a recunoscut înfrângerea în alegerile parlamentare, potrivit Digi24. Reacția liderului AUR vine pe fondul unui rezultat care poate redesena echilibrele politice din regiune, cu potențiale efecte și asupra agendei de cooperare transfrontalieră și a relațiilor din interiorul UE.
Simion a scris pe platforma X un mesaj în limba engleză, în care se întreabă cum va arăta viitorul după pierderea alegerilor de către Orbán.
„Viktor Orbán a pierdut alegerile din Ungaria. Cum va arăta viitorul?”
Viktor Orbán și-a recunoscut duminică seară înfrângerea într-un discurs susținut în fața susținătorilor săi, puțin după ora 21.00, ora Ungariei (22.00, ora României). El a spus că rezultatul alegerilor este „clar”, a confirmat că l-a felicitat pe adversar și a admis că rezultatul este dureros pentru Fidesz.
Totodată, Orbán a afirmat că partidul său va servi Ungaria din opoziție.
Recomandate
Atacul cu dronă de la Galați reaprinde disputa politică despre cadrul legal de apărare aeriană , după ce AUR a acuzat public „lipsa de reacție” a autorităților, deși partidul a votat în 2025 împotriva legii care permite Armatei să doboare drone ce intră pe teritoriul României, potrivit HotNews . George Simion a condamnat atacul din noaptea incidentului și a acuzat „incompetența” guvernanților într-o postare pe Facebook. În mesajul său, notează publicația, nu apare cuvântul „Rusia”. Deputata AUR Ramona Ioana Bruynseels a criticat, la rândul ei, autoritățile pentru lipsa de reacție în cazul dronei rusești care a căzut peste un bloc din Galați, susținând că problema nu ține de capacitatea piloților, ci de „instrumentele” disponibile. În același comunicat, Bruynseels a invocat și un exemplu din Estonia, unde „un pilot român a doborât o dronă rusească” în cadrul misiunii NATO de Poliție Aeriană din statele baltice. Votul din 2025 și contestarea la CCR Contextul politic al reacțiilor AUR este legat de votul din februarie 2025, când AUR, POT și SOS România au votat împotriva legii care autoriza Armata să doboare dronele care intră pe teritoriul României. Potrivit Digi 24 , proiectul a trecut în Camera Deputaților cu 196 de voturi „pentru”, 99 „împotrivă” și două abțineri, iar voturile contra au venit astfel: 55 de la AUR; 24 de la SOS România; 20 de la Partidul Oamenilor Tineri (POT). În același episod legislativ, George Simion „nu a votat atunci deloc”, mai arată HotNews. Ulterior, cele trei partide au atacat legea la Curtea Constituțională , însă CCR a respins sesizarea, iar legea a fost promulgată de președintele României. Ce spun MApN și un fost șef al Armatei despre incident Pe fondul întrebărilor privind reacția militară, MApN și un fost șef al Armatei Române au explicat de ce nu a fost doborâtă drona care a lovit blocul din Galați, conform materialelor HotNews pe acest subiect (linkuri în articolul sursă). Reacții politice: acuzații de „pericol” pentru securitatea națională După decizia CCR, Crin Antonescu (candidat PNL-PSD la alegerile prezidențiale, la acel moment) l-a acuzat pe Simion că a pus în pericol securitatea națională prin contestarea legii. „Curtea Constituțională a respins contestația lui Simion și a dat undă verde legii care permite armatei române să doboare dronele rusești care încalcă spațiul nostru aerian. Simion a atacat această lege. A pus în pericol securitatea națională, făcând astfel jocul Rusiei”, a scris Crin Antonescu pe Facebook. [...]
Europarlamentarul Victor Negrescu cere ca incidentul dronei de la Galați să ajungă pe agenda Parlamentului European , pentru a crește presiunea asupra instituțiilor UE în vederea unor măsuri mai rapide de protecție la granițele Uniunii, potrivit Mediafax . Într-un mesaj publicat vineri pe Facebook, Negrescu afirmă că includerea cazului în dezbaterile Parlamentului European ar trebui să ducă la „mai multă protecție, mai multă coordonare și mai multă implicare europeană” pentru România și regiune. „Nu putem aștepta următorul incident pentru a acționa. Am solicitat, în acest sens, ca acest grav incident să fie inclus pe agenda dezbaterilor Parlamentului European pentru a pune presiune pe instituțiile europene să acționeze mai rapid și mai eficient.” Presiune pe autoritățile române, după răniții din Galați Europarlamentarul le cere „celor responsabili” să ofere „explicații coerente” pentru faptul că statul român „nu a reușit să îi protejeze” pe cei doi cetățeni răniți în urma exploziei unei drone rusești Geran-2, care s-a prăbușit pe un bloc de locuințe din Galați. Negrescu condamnă incidentul și susține că nu mai este vorba despre un risc teoretic, ci despre persoane rănite „pe teritoriul suveran al României”, solicitând decidenților guvernamentali să identifice soluții concrete pentru protejarea populației. Ce măsuri spune că a cerut la nivel european Negrescu afirmă că, de la începutul războiului, a solicitat instituțiilor UE măsuri de protecție, între care: monitorizare mai rapidă și mai eficientă la granițele UE; sprijin european pentru comunitățile afectate; accelerarea implementării Hub-ului European de Securitate Maritimă la Marea Neagră, pentru monitorizare permanentă, avertizare timpurie și coordonare mai bună a răspunsului; o prezență europeană mai puternică în regiunea Mării Negre; investiții suplimentare în securitatea infrastructurilor critice. În mesajul său, europarlamentarul susține că incidentul de la Galați indică o problemă de securitate care depășește nivelul național și ține de responsabilitatea europeană privind protecția cetățenilor UE. [...]
Incidentul cu drona de la Galați reaprinde disputa politică despre securitate și apărare , după ce Dominic Fritz (USR) a legat explicit atacul de „războiul Rusiei” și a invocat inclusiv programul european SAFE , în timp ce George Simion (AUR) a condamnat atacul fără să menționeze Rusia, potrivit Wall-Street . Declarațiile vin după ce o dronă s-a prăbușit vineri dimineață pe un bloc din Galați, impact urmat de o explozie și izbucnirea unui incendiu. Două persoane au fost rănite ușor, iar alte două au suferit atacuri de panică. Fritz: amenințarea Rusiei „nu mai trebuie minimalizată” Dominic Fritz, președintele USR, a spus că „războiul Rusiei este real” și că afectează direct România, cerând ca amenințarea să nu mai fie tratată cu superficialitate. În mesajul citat de Agerpres, Fritz a descris acțiunile Moscovei ca parte a unui „război hibrid”, purtat atât cu mijloace militare, cât și prin instrumente digitale și psihologice. „Se numeşte război hibrid pentru că Rusia îl duce şi cu drone, şi cu boţi, şi cu atacuri fizice, şi cu atacuri psihologice asupra populaţiei.” „Trei adevăruri” și miza programului SAFE Fritz a formulat „trei adevăruri” pe care le leagă de incidentul de la Galați: „Cine nu poate spune «Rusia e agresorul» este complice”; „Programul SAFE, care include capacităţi anti-drone, ne protejează. Cine îl blochează este complice”; „Apărarea Ucrainei este apărarea noastră”. În această cheie, mesajul USR mută discuția de la reacția punctuală la incident către decizii de politică de securitate și apărare, inclusiv sprijinul pentru capabilități antidrone. Simion: condamnă atacul, dar atacă autoritățile Într-o postare separată pe Facebook, George Simion a condamnat atacul, însă și-a concentrat mesajul pe criticarea conducerii actuale și pe cererea ca „un guvern legitim” să preia conducerea. Liderul AUR nu a menționat Rusia în reacția sa, potrivit aceleiași surse. Simion a susținut că autoritățile ar fi fost în stare să dea vina pe AUR „chiar și pentru drona din noaptea asta” și a reluat o temă din dezbateri anterioare privind doborârea dronelor. În final, a legat condamnarea atacului de acuzații de „incompetență” și „impostură” la adresa actualilor conducători. [...]
George Simion a folosit incidentul cu drona din Galați pentru a cere schimbarea guvernului , susținând că este nevoie de „un guvern legitim”, potrivit HotNews . Liderul AUR a reacționat vineri dimineață, după ce o dronă rusească s-a prăbușit pe un bloc de locuințe din Galați, iar mesajul său a vizat direct actuala conducere politică. Într-o postare pe Facebook, Simion a acuzat „incapacitatea” guvernului și a cerut ca acesta să se retragă. „Nu a fost ușor… în al doisprezecelea ceas, nu mai dați foc la țară și lăsați un guvern LEGITIM să preia conducerea! V-ați demonstrat incapacitatea.” În aceeași intervenție, Simion a spus că „condamnă atacul” din timpul nopții, dar, conform relatării, nu a indicat explicit țara care ar fi lansat drona. „Condamnăm atacul din această noapte, incompetența și impostura actualilor conducători: dați-vă la o parte și lăsați românii să decidă.” Ce s-a întâmplat la Galați Autoritățile au anunțat că, în noaptea de joi spre vineri, în jurul orei 02:00, o dronă s-a prăbușit pe un bloc din orașul Galați. Impactul a fost urmat de o explozie și de izbucnirea unui incendiu într-un apartament de la etajul 10, iar două persoane au fost rănite, potrivit informațiilor publicate de HotNews . [...]
Europa își caută un rol direct în negocierile Rusia–Ucraina, dar Norvegia avertizează că UE trebuie să-și apere interesele fără să se prezinte drept „mediator” , într-o dezbatere care capătă urgență pe fondul retragerii SUA din eforturile de pace, potrivit Politico . Ministrul norvegian de Externe, Espen Barth Eide , a spus că europenii ar trebui să aibă „un loc la masă” în orice discuții despre încheierea războiului, deoarece unele elemente ale unui eventual acord țin direct de decizii pe care doar Europa le poate lua. El a indicat, ca exemple, relaxarea sancțiunilor și parcursul Kievului către aderarea la UE. „Cred că a avea o voce europeană la masa metaforică este corect.” „Reprezentare” versus „mediere”: miza pentru UE Unghiul propus de Eide este unul operațional: UE ar avea nevoie de un negociator care să reprezinte interesele europene, nu de o figură care să încerce să „împace” părțile. În viziunea sa, „medierea” presupune un actor cât mai imparțial, în timp ce europenii (și, în opinia lui, și americanii) ar trebui să fie „de partea Ucrainei”. „Medierea înseamnă că cineva, ideal mai imparțial față de conflict, încearcă să găsească un teren comun.” Eide a comparat diferența de roluri cu cea dintre avocat și judecător: ambele sunt importante, dar nu sunt același lucru. În plus, a sugerat că un mediator potrivit ar fi, mai degrabă, o persoană neutră, probabil din afara Europei. Diviziuni între capitale și avertismentul Kajei Kallas Poziția ministrului norvegian intră în tensiune cu cea a șefei diplomației UE, Kaja Kallas , care a descris ideea unui „trimis special” pentru discuții cu Rusia drept o „capcană” și a cerut ca UE să-și definească mai întâi strategia față de Moscova și „interesele de bază”. „Mi se pare o capcană în care Rusia vrea să intrăm… și deja aleg pe cine consideră potrivit pentru ei.” În discuțiile dintre miniștrii de Externe ai UE, aflați în drum spre o reuniune în Cipru, au apărut poziții divergente: statele baltice s-au arătat sceptice, în timp ce ministrul belgian de Externe, Maxime Prévot, a susținut că UE ar trebui să profite de decizia SUA de a-și „pune pe pauză” implicarea în procesul de negociere. De ce se reaprinde acum discuția despre un „trimis special” Dezbaterea se intensifică în contextul în care SUA s-au retras din eforturile de pace, iar mediatorii lui Donald Trump, Steve Witkoff și Jared Kushner, sunt concentrați pe încercarea de a obține o încetare a focului cu Iranul, notează publicația. În paralel, atât Vladimir Putin, cât și Volodîmîr Zelenski au susținut ideea unei prezențe europene la masă, însă cu viziuni diferite asupra persoanei potrivite. După ce Putin a avansat numele fostului cancelar german Gerhard Schröder, ministrul ucrainean de Externe, Andrii Sybiha, a ironizat propunerea, spunând pentru Politico că și actorul francez Gérard Depardieu sau fostul star american de filme de acțiune Steven Seagal ar fi la fel de „calificați”. Pentru Eide, momentul ar fi totuși oportun, invocând lipsa de interes a SUA pentru negocieri, loviturile ucrainene cu rază lungă asupra Rusiei și faptul că Ucraina ar împiedica o ofensivă de vară a Moscovei. Parisul și Berlinul au transmis însă rezerve privind oportunitatea temporală a unei astfel de numiri, deși susțin ideea unei prezențe europene în discuții. [...]
Ministerul Apărării ridică miza pe linia de atribuire a incidentului din Galați , după ce ministrul interimar Radu Miruță a respins public insinuările venite dinspre Moscova și a susținut că drona care a lovit un bloc din oraș este „fără îndoială” de fabricație rusească, potrivit Antena 3 . Miruță a declarat vineri seară, într-o conferință de presă, că identificarea se bazează pe „seria componentelor” găsite la fața locului și a transmis un mesaj direct către partea rusă: să vină să verifice „numărul de serie” al epavei, despre care spune că indică producție în Rusia. „Vă invităm pe cei din Rusia care consideră că există detalii, în urma cărora drona asta nu ar fi rusească, de mâine să vină la sediul Direcției Generale de Informații al Armatei, unde să-și caute numărul de serie de pe produsele cu producție în Rusia.” De ce contează: disputa de atribuire devine parte din răspunsul oficial Intervenția ministrului vine în contextul în care, conform articolului, „diverse narative” au pus sub semnul întrebării originea dronei implicate în incidentul din dimineața aceleiași zile. Miruță a încadrat aceste mesaje ca parte a unei „ceți” induse în jurul războiului de agresiune al Rusiei împotriva Ucrainei. În același timp, poziția publică a MApN fixează o linie de comunicare oficială: incidentul este tratat ca rezultat al unui dispozitiv rusesc, iar argumentul invocat este unul tehnic (serii/identificatori ai componentelor), nu unul politic. Reacția Moscovei, invocată în conferința de presă Potrivit Antena 3, declarația lui Miruță a venit ca răspuns la susțineri apărute în presă din partea unor oficiali ruși, inclusiv Vladimir Putin , care ar fi încercat să atribuie incidentul Ucrainei. „Ei mereu reacționază așa, încep să strige «Ajutor! Vin rușii! Atacă rușii!». După care aflăm că dronele erau ucrainene”, a spus Putin. Putin a mai afirmat, conform aceleiași surse, că Rusia „e pregătită să facă o anchetă obiectivă”, dacă i se vor furniza „obiective” și dacă i se va cere acest lucru. Articolul nu oferă detalii despre un demers oficial în acest sens sau despre pașii următori ai autorităților române. [...]
