Știri
Știri din categoria Politică
Jean‑Luc Mélenchon propune ieșirea Franței din NATO, o schimbare care ar reseta poziționarea strategică a Parisului în Europa și ar pune sub semnul întrebării arhitectura de securitate construită în jurul Alianței, potrivit Stirile Pro TV. Liderul stângii radicale, candidat al partidului La France Insoumise (LFI) la prezidențialele franceze, susține și o „nealiniere cooperativă”, cu o cooperare mai strânsă cu Rusia și China.
Declarațiile au fost făcute sâmbătă, la un colocviu pe teme geopolitice organizat de Institutul La Boétie, un think tank cu legături cu LFI, iar relatarea este atribuită agenției AFP în materialul citat.
Mélenchon afirmă că Franța nu ar trebui să rămână în NATO și nici să intre în „noi coaliții militare” care s-ar configura cu Australia, Noua Zeelandă și Marea Britanie pentru a răspunde provocărilor din zona Asia-Pacific.
În același timp, el respinge „diplomația cluburilor închise”, precum G7 și G20, și leagă această repoziționare de ideea că ar fi început „declinul” Statelor Unite, context în care ar trebui urmărită o „ONU reînnoită”.
Deși pledează pentru ieșirea din NATO, Mélenchon spune că nu vede un inconvenient în păstrarea acordurilor de apărare cu țări din Uniunea Europeană.
În privința Rusiei, el susține necesitatea unor discuții care să ducă la „garanții reciproce” după retragerea trupelor ruse din Ucraina. În logica unui acord de pace, afirmă că nu ar trebui excluse „schimbări de trasări de frontiere”, dar că acestea ar trebui făcute „cu acordul populațiilor”.
În discurs, Mélenchon a minimalizat și responsabilitatea Rusiei pentru războiul din Ucraina, despre care spune că „a fost în mare parte creat” de cei care „azi îi deplâng consecințele”.
Liderul LFI pledează pentru un dialog intens cu China și pentru refuzul „politicii confruntării violente” cu Beijingul, în favoarea unei „cooperări consolidate”. Fără să detalieze pe dimensiuni precum comerț, securitate sau drepturile omului, el afirmă că nu vrea „să ascundă” ceea ce ar fi „o nouă direcție a muncii” dacă va fi ales președinte anul viitor.
În același registru, Mélenchon apreciază că dezvoltarea economică a Chinei nu ar fi fost însoțită de „practici imperialiste”, pe care le asociază în schimb cu Statele Unite.
Recomandate
Excluderea României și a altor aliați dintr-un grup de lucru NATO coordonat de Pentagon ridică riscul unei alianțe „pe două viteze”, cu efecte directe asupra planificării apărării și a priorităților de înzestrare , potrivit HotNews , care citează informații publicate de Politico . Administrația Trump a exclus mai mulți aliați importanți de la o reuniune a unor membri NATO programată luna viitoare în Polonia, coordonată de Elbridge Colby , șeful departamentului de politici al Pentagonului. Întâlnirea este descrisă ca un grup de lucru axat pe viitorul NATO, însă detaliile despre mandat și criteriile de selecție rămân neclare, potrivit diplomaților citați. Printre statele care nu au primit invitație se numără Marea Britanie, Franța și țările baltice, deși acestea alocă bugete importante pentru apărare și au roluri-cheie în alianță. Nici România nu apare pe lista de participanți, conform informațiilor prezentate. Ce este „Grupul de la Bergen” și de ce contează Formatul, cunoscut drept „Grupul de la Bergen”, a mai avut reuniuni similare, cu participarea Norvegiei, Suediei, Finlandei, Poloniei, Germaniei și Olandei. Țările invitate susțin că inițiativa nu urmărește să rupă alianța, ci să genereze idei care să fie apoi prezentate întregului NATO pentru analiză. Totuși, aliații excluși se întreabă dacă Washingtonul acordă tratament preferențial într-un mod care poate fragmenta suplimentar alianța, într-un context deja tensionat de intensificarea agresiunii ruse și de epuizarea stocurilor de armament, notează Politico. „Facem tot ce ni se cere. Încercăm să înțelegem care sunt criteriile și care este scopul acestor întâlniri. Nu ni s-au comunicat încă prea multe informații.” Contextul politic: presiune pe „aliații model” și praguri de cheltuieli Potrivit aceleiași surse, Donald Trump și colaboratorii săi au criticat frecvent NATO după revenirea la putere, inclusiv pe tema nivelului de cheltuieli pentru apărare, invocând ținta de 5% din PIB. În aprilie, Casa Albă ar fi elaborat o listă cu „aliați buni și răi”, iar secretarul Apărării, Pete Hegseth, ar fi preluat această abordare, încurajând „aliații model” și avertizând asupra unor consecințe pentru cei care nu susțin interesele SUA. Colby a prezentat public logica selecției, afirmând după o reuniune anterioară că sunt vizați aliații care își îndeplinesc rapid angajamentele de cheltuieli „de la Haga”, au capacitatea necesară și sunt gata să acționeze. Într-o intervenție la Washington, el a susținut că „ideea este de a mobiliza întreaga alianță”, pentru un NATO „mai bun și mai puternic”. În același timp, SUA ar putea adăuga Danemarca în acest „club” în viitor, în contextul unui acord bilateral privind extinderea prezenței militare americane în Groenlanda, potrivit unei persoane familiarizate cu planificarea. Fricțiuni transatlantice și pe industria de apărare: avertismentul SUA către UE Materialul mai consemnează o altă linie de tensiune: inițiativa europeană de a prioritiza achizițiile de armament „Made in Europe”. Ambasadorul SUA pe lângă UE, Andrew Puzder, a avertizat că astfel de eforturi ar putea fragmenta baza industrială transatlantică de apărare. „Când sunt în joc vieți omenești, capacitatea și disponibilitatea ar trebui să determine soluția, nu geografia.” Și comandantul militar suprem al NATO, generalul Alexus Grynkewich, a spus în fața unei comisii a Parlamentului European că reguli privind locul de producție al echipamentelor ar avantaja adversarii Europei. Puzder a adăugat că, potrivit lui, Comisia Europeană a indicat că nu intenționează să împiedice statele membre să folosească fonduri naționale pentru achiziția de arme americane. Pentru România, absența de la un astfel de format restrâns poate însemna, cel puțin pe termen scurt, acces mai redus la discuțiile preliminare care pot influența direcțiile de reformă și prioritățile de capabilități în NATO — însă scopul exact și greutatea deciziilor acestui grup rămân, deocamdată, neclare din informațiile disponibile. [...]
Vladimir Putin le cere deputaților să susțină un buget care mută bani spre apărare , într-un semnal că Rusia își pregătește finanțarea războiului din Ucraina prin creșteri de cheltuieli care, potrivit presei, ar urma să apese pe capitolele sociale. Mesajul a fost transmis la deschiderea noii legislaturi a Dumei de Stat , relatează Agerpres . În discursul din camera inferioară a Parlamentului rus, Putin a cerut deputaților „să facă totul pentru victoria noastră”, invocând consolidarea apărării și sprijinul pentru militari și familiile lor. În același timp, el a îndemnat la aprobarea, pentru următorii trei ani, a unui buget „echilibrat”, care să mențină stabilitatea macroeconomică și să respecte programele sociale. Cheltuieli de apărare în creștere, potrivit scurgerilor din presa internațională Potrivit „scurgerilor de informații din presa internațională”, guvernul rus ar urma să majoreze din nou cheltuielile pentru apărare în următorii trei ani până la 50 de trilioane de ruble (aproape 600 de miliarde de dolari, aprox. 2.700 de miliarde de lei). Dacă bugetul va fi aprobat în Dumă, „așa cum este de așteptat”, Rusia ar urma să cheltuiască anul viitor 17,1 trilioane de ruble (peste 200 de miliarde de dolari, aprox. 900 de miliarde de lei), cu 27% mai mult decât era prevăzut în buget (13,5 trilioane de ruble, aproximativ 160 de miliarde de dolari, aprox. 720 de miliarde de lei). În consecință, notează mass-media citată de Agerpres , ar urma să scadă: cheltuielile sociale; investițiile în sănătate și educație; cheltuielile pentru drumuri și infrastructură; subvențiile pentru sectorul agricol. Majoritate confortabilă și apel la „unanimitate” Putin a amintit că partidul pro-Kremlin Rusia Unită deține 349 din 450 de locuri și a cerut unitate tuturor formațiunilor parlamentare, susținând că deciziile în chestiuni „vitale” trebuie luate cu sprijin „solidar și consolidat”, adică în unanimitate. „Sunteți chemați să acordați o atenție specială problemelor de importanță statală, precum consolidarea apărării țării și să faceți totul pentru victoria noastră, sprijinindu-i pe apărătorii patriei și pe familiile lor.” Context politic: contestarea votului și proteste fără autorizație În același timp, comuniștii au pus sub semnul întrebării majoritatea constituțională a Rusiei Unite, reclamând nereguli la votul electronic și la numărarea voturilor în scrutinul parlamentar desfășurat între 18 și 20 septembrie. Potrivit informațiilor citate, activiști – inclusiv liberali și comuniști – au convocat proteste împotriva a ceea ce consideră fraude electorale, însă autoritățile din mai multe orașe nu au permis desfășurarea acestor acțiuni, invocând uneori restricții rămase din perioada pandemiei. [...]
Integrarea europeană poate reduce riscul perceput și debloca investiții pe termen lung în Republica Moldova , prin mai multă predictibilitate și instituții mai solide, susține Cristian Popa , membru al Consiliului de Administrație al BNR, într-o postare citată de Economica . Mesajul vine în contextul accelerării parcursului european al Chișinăului și al colaborării dintre băncile centrale din România și Republica Moldova. Popa a participat la Chișinău la a doua ediție a Conferinței Internaționale organizate de Banca Națională a Moldovei , alături de Banque de France și BNR, potrivit unei postări publicate pe LinkedIn. De ce contează: investițiile urmează predictibilitatea Oficialul BNR argumentează că integrarea în Uniunea Europeană produce efecte economice „concrete”, dincolo de agenda de reforme, pentru că reduce incertitudinea și crește predictibilitatea — două condiții esențiale pentru deciziile de investiții ale companiilor. „Integrarea reduce incertitudinea, creşte predictibilitatea şi dă companiilor, locale şi străine, mai multă încredere să investească pe termen lung.” Ca reper, Popa indică evoluția investițiilor străine directe în România în ultimii 20 de ani, fără a oferi însă în material valori sau serii de date. Sprijin politic și instituțional pentru Chișinău În același mesaj, Cristian Popa insistă că Republica Moldova are sprijin extern în procesul de integrare și menționează explicit România și partenerii europeni. El apreciază și rolul guvernatoarei BNM, Anca Dragu, despre care afirmă că „implicarea, determinarea şi energia” se văd în ritmul reformelor și în rezultatele obținute. „Moldova nu este singură. Are alături România şi partenerii săi europeni.” Cooperarea BNR–BNM, cu „dimensiune europeană” Popa descrie relația dintre BNR și BNM drept una construită „pe încredere și colaborare”, care capătă tot mai mult o componentă europeană. În opinia sa, convergența (apropierea treptată de standardele și practicile UE) este un proces de durată, iar BNR își asumă un rol de partener pe termen lung pentru banca centrală de la Chișinău. „Convergenţa nu se întâmplă peste noapte, este un proces de lungă durată.” [...]
Cu câteva zile înainte de o nouă desemnare la Palatul Cotroceni, discuția despre viitorul premier se mută pe „planul credibil pe 2027” și pe excluderea AUR din majoritate , după ce ministrul interimar al Finanțelor, Alexandru Nazare , a confirmat că este „onorant” să-i fie vehiculat numele pentru funcția de prim-ministru, potrivit Mediafax . Nazare a spus, într-un interviu la TVR 1, că în această perioadă se concentrează pe subiectele de la Ministerul Finanțelor și că a menținut „o relație pe subiecte tehnice” cu toate partidele. În același timp, a indicat că miza imediată nu este doar numele viitorului premier, ci acordul politic pe măsuri care să susțină un „plan credibil pe 2027”, în contextul în care România se află într-o situație bugetară dificilă. „Încerc să mă concentrez pe subiectele pe care le avem de gestionat la Ministerul Finanțelor și asta fac și în acest moment. Bineînțeles că e onorant ca numele meu să apară, să fie menționat în astfel de contexte. […] Ce pot să spun este că până acum am menținut o relație pe subiecte tehnice cu toate partidele, am avut o relație bună cu colegii din guvern de la toate partidele și cred că avem nevoie să ne punem de acord pe anumite măsuri care să constituie un plan credibil pe 2027 dincolo de subiectul nominalizării și investirii guvernului.” Presiunea bugetară și „liniile roșii” în negocieri Ministrul interimar a mai afirmat că, pe fondul contextului bugetar dificil, partidele ar putea deveni mai flexibile în privința „liniilor roșii”, inclusiv în discuțiile care vizează AUR. Totuși, el a evitat să comenteze scenarii despre formarea guvernului, spunând că România are nevoie de un executiv învestit cât mai curând. „Nu suntem într-o situație comodă. România are mare nevoie de un guvern investit cât mai curând, dar nu vreau să discutăm astfel de scenarii.” Condiția președintelui: majoritate fără AUR. Următorul termen: 5 octombrie În același material este redată poziția președintelui Nicușor Dan, care a cerut partidelor o majoritate parlamentară fără AUR în componență, argumentând că o prezență a AUR la guvernare ar afecta relațiile României cu partenerii externi, atât pe securitate, cât și pe componenta UE. „Din păcate, cum am văzut în multe manifestări, AUR nu îndeplinește aceste condiții, o prezență AUR la guvernare ar afecta relațiile cu partenerii noștri și pe partea de securitate, și pe partea de UE. România nu-și permite asta în momentul acesta.” Nicușor Dan a mai spus că va face o nouă desemnare luni, 5 octombrie, după consultările cu partidele parlamentare de la Palatul Cotroceni, organizate în urma eșecului la vot al Guvernului Mureșan . [...]
După căderea Guvernului Mureșan , Alina Gorghiu cere reluarea negocierilor pentru o majoritate stabilă, avertizând că anticipatele ar bloca decizii economice și rectificarea bugetară , potrivit Agerpres . Deputata PNL susține că „toate forțele politice responsabile” ar trebui să „stingă criza” și să reducă tensiunea publică, pentru a ajunge la un guvern cu sprijin parlamentar. Într-un mesaj video postat pe Facebook, Gorghiu a spus că „a picat al doilea Guvern cu premier liberal” și a cerut un „T0 în politică”, adică un restart al discuțiilor „fără orgolii” și fără reluarea conflictelor din ultimele luni. Ea a insistat că, dincolo de componența cabinetului sau de promisiunile din programul de guvernare, esențială este existența unei majorități: fără „233 de voturi”, nu poate fi învestit un guvern. Anticipatele, descrise ca factor de blocaj pentru buget și reforme Gorghiu a argumentat că alegerile anticipate „nu sunt o soluție”, pentru că ar însemna instabilitate și ar amâna decizii pe care le leagă direct de funcționarea statului, inclusiv rectificarea bugetară, reformele și „decizii economice de care România are nevoie”. „Alegerile anticipate nu sunt o soluție, înseamnă instabilitate, înseamnă fără rectificare, înseamnă fără reforme, înseamnă fără decizii economice de care România are nevoie.” PNL admite eșecul strategiei și cere reluarea dialogului „de la zero” Un punct central al mesajului este recunoașterea faptului că „strategia PNL de până acum a eșuat”, în opinia sa, și că este necesară reluarea dialogului „de la zero” pentru a construi „o majoritate stabilă”, care să reziste nu doar la votul de învestitură, ci și „pe următorii doi ani”. În acest cadru, Gorghiu a cerut negocieri „serioase” și o abordare orientată spre responsabilitate, chiar dacă aceasta nu este „populară”, miza fiind formarea unui guvern „stabil”, cu o „majoritate adevărată”, capabil să conducă și să rezolve problemele curente. [...]
Disputa privind formarea majorității și „linia roșie” trasată de președinte complică negocierile pentru noul Guvern , după ce AUR contestă public ideea excluderii sale de la guvernare invocând limite constituționale, potrivit Antena 3 . Petrișor Peiu , liderul senatorilor AUR, a declarat la Antena 3 CNN că președintele Nicușor Dan „nu poate să selecteze partidele care să compună majoritatea parlamentară”, susținând că „Constituția nu îi dă voie”. Reacția vine după ce șeful statului a respins intrarea AUR la guvernare. „Așteptăm să revină Nicușor Dan cu picioarele pe pământ, să înțeleagă că Constituția nu îi dă voie să selecteze partidele care să compună majoritatea parlamentară (...)” În același context, Peiu i-a transmis un mesaj liderului PSD, Sorin Grindeanu, cerându-i să decidă dacă partidul „participă” la ceea ce el numește „siluirea regulilor democratice” sau dacă „are autonomie decizională”. De ce contează: condiționarea intrării PSD la guvernare Nicușor Dan a spus miercuri seară că „linia roșie” pentru ca PSD să intre în noul Guvern este ca AUR să nu ajungă la guvernare. Într-o conferință de presă susținută la Ambasada României din Cehia, președintele a argumentat că prezența AUR în Executiv „ar afecta relațiile cu partenerii noștri”, inclusiv pe dimensiunea de securitate și în relația cu Uniunea Europeană. „Nu e din lipsă de respect față de simpatizanții AUR, ci pentru că am un mandat, iar mandatul spune păstrarea direcției pro-occidentale și o traiectorie financiară fără turbulențe pentru stabilizarea României.” Ce urmează: consultări la Cotroceni și o nouă nominalizare de premier După ce Guvernul Mureșan a fost respins, Nicușor Dan a anunțat că va organiza noi consultări la Cotroceni luni, urmând ca în aceeași zi, după-amiază, să facă o nouă nominalizare pentru funcția de premier. Separat, într-o intervenție la Antena 3 CNN, purtătorul de cuvânt al AUR, Ștefăniță Avrămescu, a spus că după declarația președintelui ar fi „ridicol” ca partidul să vină cu o propunere de premier. El a afirmat că AUR ar fi pus „două opțiuni”: participarea la guvernare sau alegeri anticipate, adăugând că rămâne de văzut dacă formațiunea va fi chemată la consultări. [...]
