Știri
Știri din categoria Politică
Cea mai dură consecință a noii Legi a salarizării unitare ar putea fi înghețarea temporară a unor salarii din sectorul public, chiar dacă veniturile „în plată” nu vor fi reduse, potrivit declarațiilor ministrului interimar al Muncii, Dragoș Pîslaru, citate de Antena 3. Miza practică pentru bugetari este că, în scenariul cel mai nefavorabil, anumite categorii ar urma să aștepte până la următoarea indexare pentru a vedea creșteri.
Pîslaru a spus că proiectul noii legi nu este finalizat, dar va include „o prevedere expresă” care să garanteze că veniturile aflate deja în plată nu scad după adoptare. În schimb, acolo unde salariile actuale sunt peste coeficienții sau grilele care vor rezulta din noua arhitectură, ajustarea nu s-ar face prin tăieri, ci prin stagnare până când indexările „prind din urmă” nivelul existent.
„Pot să vă garantez că veniturile nu vor scădea. (...) în cel mai rău caz, va aştepta o perioadă până când se vor indexa salariile cu totul, pe valoarea de referinţă ca să aibă creşteri salariale (...) Dar mesajul meu, fără dubiu, este acela că va exista o prevedere expresă în proiectul de lege care spune că veniturile care sunt în plată nu vor scădea.”
Ministrul interimar a indicat că legea urmărește corectarea discrepanțelor și a inechităților salariale, dar în limitele unei „anvelope bugetare” (adică un plafon total de cheltuieli) care urmează să fie definitivată. În logica prezentată, o indexare aplicată „peste tot” pe actualele salarii ar adânci inechitățile, motiv pentru care recalibrarea ar trebui făcută printr-o ierarhie de coeficienți între „familiile ocupaționale”.
Un alt element cu impact direct asupra veniturilor totale este discuția privind sporurile: Pîslaru a spus că „pe partea de sporuri discuția este să fie de maxim 20% din salariu”.
Pîslaru a afirmat că nu va pune proiectul în transparență decizională până când nu există un consens politic că are voturile necesare în Parlament. Intenția anunțată este ca, din 4 mai, să înceapă consultările, însă evoluția depinde de două condiții menționate: stabilirea anvelopei bugetare și obținerea unui acord politic.
Legea ar urma să fie promulgată până la 31 august, conform declarațiilor ministrului.
Dragoș Pîslaru, ministrul Investițiilor, a preluat interimatul la Ministerul Muncii după demisia lui Petre-Florin Manole, în contextul retragerii sprijinului politic de către PSD pentru Ilie Bolojan și al anunțului privind depunerea unei moțiuni de cenzură împreună cu AUR, împotriva Executivului condus de președintele PNL.
Recomandate
PSD își fixează mandatul de negociere pentru Guvern, cu miza stabilității cerute de piețe și agențiile de rating , în condițiile în care reluarea discuțiilor de la Cotroceni este așteptată la începutul lui septembrie, potrivit Adevărul . Conducerea PSD și parlamentarii social-democrați se întâlnesc luni, la Sinaia , înaintea reluării negocierilor pentru formarea unui nou Executiv. Consiliul Politic Național este programat la ora 11:00, iar reuniunea grupurilor parlamentare începe la ora 15:00, potrivit Agerpres. Ce decide PSD: mandatul pentru negocieri și agenda legislativă Una dintre temele centrale este mandatul cu care conducerea partidului va participa la viitoarele negocieri pentru formarea Guvernului. În paralel, social-democrații urmează să discute prioritățile legislative pentru sesiunea parlamentară ordinară care începe marți, inclusiv proiecte rămase nefinalizate după sesiunile extraordinare din această vară. Pe agendă este menționată explicit legea salarizării bugetarilor, descrisă drept unul dintre cele mai importante proiecte legislative aflate în discuție. Cotroceni: consultări la început de septembrie și avertismentul privind ratingul În același timp, președintele Nicușor Dan a anunțat că va convoca partidele la consultări la începutul lunii septembrie, pentru o nouă încercare de desemnare a unui premier. Șeful statului a explicat că, în vacanța parlamentară, o nouă nominalizare ar fi riscat să nu strângă voturile necesare, iar un nou eșec ar fi putut afecta inclusiv imaginea României în fața agențiilor de rating. „Ar fi fost tare nefericit ca ştirile din presa globală să fie: al treilea Guvern n-a fost învestit, al patrulea Guvern n-a fost învestit în România, ăsta e motivul pentru care pe lunile iulie-august, în afară de discuţii permanente cu partidele politice, n-am făcut o desemnare.” Președintele a mai spus că își dorește ca România să aibă un nou Executiv înainte de participarea sa la Summitul ONU de la New York și a indicat că varianta unui guvern cu miniștri tehnocrați este, în acest moment, mai puțin probabilă decât un cabinet cu miniștri politici. [...]
Reforma ANI riscă să blocheze un jalon PNRR de 770 mil. euro (aprox. 3,85 mld. lei), iar Parlamentul mai are „30 de zile” să corecteze legea, susține ministra de Externe Oana Țoiu, potrivit Mediafax . Țoiu a criticat, la Digi24, actuala reformă a Agenției Naționale de Integritate (ANI), pe care o consideră „neconstituțională”, invocând faptul că ar produce efecte pentru „o faptă trecută”. În același timp, ea a legat miza politică de una de funcționare a statului de drept, pe care o vede relevantă inclusiv pentru dezvoltarea economică. Un punct concret al disputei este efectul legii asupra liderului USR Dominic Fritz , care, potrivit materialului, ar urma să părăsească mandatul de primar al Timișoarei în termen de 30 de zile de la intrarea în vigoare a legii. Miza de reglementare: corectarea legii în fereastra de 30 de zile Ministra afirmă că există încă timp pentru adoptarea unui proiect alternativ depus de USR, pe care îl prezintă drept „legea corectă”, astfel încât România să poată „îndrepta” ceea ce ea numește o „eroare profundă” și, concomitent, să nu piardă finanțarea asociată jalonului din PNRR. „Parlamentul încă are timp să adopte legea corectă depusă de noi (…) Putem să avem și cele 770 de milioane de euro din jalonul PNRR și un stat de drept funcțional (…)”, a declarat Oana Țoiu. Țoiu mai susține că precedentul unei legi care „atacă direct un oponent politic” ar avea efecte mai largi decât cazul Fritz/USR, prin descurajarea celor care se bazează pe existența unor „arbitri neutri”. Ce spune USR că propune diferit Potrivit declarațiilor redate, varianta USR nu ar include amendamentul „vizat de PSD” referitor la pierderea funcției. Materialul nu oferă detalii suplimentare despre conținutul tehnic al proiectului USR sau despre calendarul parlamentar exact al dezbaterii. În lipsa acestor informații, rămâne de urmărit dacă Parlamentul va pune pe ordinea de zi proiectul alternativ în intervalul de 30 de zile invocat și ce formă finală ar putea avea, în raport cu condiționalitățile PNRR. [...]
Congresul SUA limitează retragerile majore de trupe din Europa , iar această pârghie legislativă este un factor de stabilitate pentru Flancul Estic, inclusiv pentru România, potrivit declarațiilor făcute de ministra interimară a Afacerilor Externe, Oana Țoiu , după discuții cu oficiali americani, relatează Mediafax . Țoiu a spus că sprijinul pentru NATO și pentru prezența militară americană în Europa rămâne „ferm” și bipartizan în Congresul SUA, în contextul discuțiilor despre o posibilă reașezare a trupelor americane din Europa. În opinia ei, dialogul cu legislativul de la Washington se traduce „direct în decizii” care contează pentru garanțiile de securitate ale României și ale continentului. Un exemplu invocat de șefa diplomației este o decizie luată anul trecut, prin care Congresul a introdus limitări privind posibilitatea administrației americane de a retrage „un număr semnificativ” de trupe din Europa. Declarațiile au fost făcute sâmbătă, la Digi24, în urma unor discuții cu congresmeni americani. Bugetul de apărare al SUA și componenta europeană Ministra a mai afirmat că aprobarea privind alocarea bugetară pentru apărare în SUA prevede „o creștere de peste 25%” a bugetului alocat pentru 2027 pe teritoriul Europei, menționând că între Camera Reprezentanților și Senat există în continuare dezbateri. „Congresul are o poziție fermă pro-NATO și atât în cadrul echipei republicane, cât și în cadrul echipei democrate”, a declarat Oana Țoiu. Ce pune România pe masă în discuțiile din NATO În plan aliat, Țoiu a indicat că în cadrul NATO comandantul suprem al forțelor aliate (SACEUR), generalul american Grynkewich, a aprobat cererile României privind creșterea capacității de descurajare și apărare pe Flancul Estic, inclusiv pe zona apărării antiaeriene și a securității maritime. Potrivit ei, aceste decizii intră în planificarea viitoare a NATO și nu vizează doar SUA, ci și o creștere a prezenței aliaților europeni. Totodată, ministra a susținut că România își consolidează poziția în consultări prin respectarea angajamentelor financiare asumate la summitul NATO de la Haga și prin accelerarea investițiilor, inclusiv în infrastructura duală (infrastructură cu utilizare civilă și militară). Contextul întâlnirilor cu congresmenii americani Țoiu a precizat că România a făcut din relația cu Congresul SUA o prioritate, menționând că în ultimul an au avut loc peste 20 de întrevederi cu membri ai Congresului, atât la Washington, cât și la București. Declarațiile vin după ce, sâmbătă, la sediul Ministerului Afacerilor Externe, Oana Țoiu i-a găzduit pe Mike Rogers, președintele Comisiei Forțelor Armate din Camera Reprezentanților, alături de Eric Sorensen și Darryl Nirenberg. Pe agenda discuțiilor au fost consolidarea parteneriatului strategic, prezența militară americană pe Flancul Estic și cooperarea industrială în sectorul apărării. [...]
Reforma ANI riscă să declanșeze un blocaj de 770 milioane euro din PNRR (aprox. 3,85 miliarde lei) , după ce amendamentul care impune pierderea mandatului în 30 de zile pentru aleșii aflați în incompatibilitate a stârnit reacții la nivel european, pe fondul acuzațiilor de aplicare retroactivă și de folosire politică a legii, potrivit Mediafax . Liderul USR, Dominic Fritz , a reacționat public după ce „Legea Integrității” a fost promulgată de președintele Nicușor Dan și publicată în Monitorul Oficial. Fritz a numit actul normativ „Legea anti-Timișoara” și a atacat PSD și AUR, susținând că „ținta PSD+AUR cu această lege” este „să vă omoare speranța”, într-un mesaj postat pe Facebook. „Vom transforma aceste 30 de zile dintr-un abuz într-un festival al faptelor prin care am schimbat Timișoara. Pentru că asta îi sperie cel mai tare: că România se poate schimba prin muncă, seriozitate și fără furăciuni.” În același mesaj, Fritz a transmis că va rămâne în comunitate și după încetarea mandatului, afirmând că „din ziua 31” va continua alături de susținători. Miza de reglementare: termenul de 30 de zile și efectul asupra mandatelor În articol se arată că PNL a decis să voteze reforma ANI, deși aceasta include un amendament propus de PSD: oficialii aflați în incompatibilitate sau conflict de interese își pierd mandatul în termen de 30 de zile de la intrarea în vigoare a legii. Dominic Fritz este vizat direct de această schimbare: potrivit verdictului Înaltei Curți de Casație și Justiție, bazat pe raportul Agenției Naționale de Integritate (ANI), el se află în incompatibilitate cu funcția de primar al Timișoarei. Contextul invocat este semnarea, în a doua zi de mandat, a unui PUZ moștenit de la administrația Robu, realizat de un arhitect local care ar fi împrumutat USR cu 25.000 de lei în campania electorală a lui Fritz. Reacția europeană: cerere de blocare a 770 milioane euro din PNRR Reforma ANI a generat controverse și la nivel european. Partidul Popular European (PPE) și grupul Renew Europe îi cer președintei Comisiei Europene să blocheze 770 de milioane de euro (aprox. 3,85 miliarde lei) din fondurile PNRR destinate României, aferente unui jalon din PNRR. Potrivit articolului, cele două grupuri invocă probleme legate de statul de drept, inclusiv „scopul de a elimina un adversar politic”, și susțin că aplicarea retroactivă a prevederilor ar încălca legislația europeană, conform declarațiilor făcute pentru POLITICO. În lipsa unor clarificări suplimentare în material despre pașii următori ai Comisiei Europene, rămâne de urmărit dacă solicitarea PPE și Renew Europe va produce efecte asupra fluxului de finanțare din PNRR și asupra calendarului de îndeplinire a jaloanelor asumate de România. [...]
AUR continuă demersul de suspendare a președintelui Nicușor Dan , iar miza imediată este dacă inițiativa va strânge sprijin parlamentar dincolo de propriile rânduri, potrivit G4Media . Liderul senatorilor AUR, Petrișor Peiu , spune că formațiunea merge mai departe cu strângerea semnăturilor pentru declanșarea procedurii. Peiu a declarat la Antena 3 CNN că „nu s-a schimbat absolut nimic” în privința planului de suspendare și demitere a președintelui și a acuzat modul în care șeful statului își exercită atribuțiile, pe care îl descrie drept „o sfidare a realităților”. „Mergem înainte cu procesul de strângere a semnăturilor parlamentarilor care vor să țină suspendarea și apoi procedura de demitere a președintelui. Nu s-a schimbat absolut nimic.” Căutarea de semnături în afara AUR Un element relevant din declarațiile senatorului este deschiderea către susținere din partea altor partide. Peiu a afirmat că la discuții recente au participat și „colegi de la alte partide”, fără să ofere nume sau un număr, precizând că urmează „o comunicare publică foarte precisă” cu „datele exacte”. Tot el a spus că AUR așteaptă ca partidele „nemulțumite” de modul în care președintele și-ar fi exercitat prerogativele să se alăture demersului și să își asume public această poziție. Context: demers început în iulie și o platformă de transparență Conform informațiilor prezentate, AUR a început demersurile de suspendare încă din luna iulie. La începutul lunii august, liderul AUR George Simion a declarat că au fost strânse deja „un număr important” de semnături. Formațiunea a lansat și o platformă prin care, potrivit descrierii din articol, „fiecare român va putea vedea dacă parlamentarul său a semnat pentru suspendare sau nu”. În acest moment, din datele disponibile în sursă, nu este precizat câte semnături au fost strânse și nici ce parlamentari din alte partide ar susține inițiativa. [...]
USR cere schimbarea rapidă a legii ANI pentru a nu pune în pericol banii din PNRR , iar ministra interimară de Externe Oana Țoiu spune că România are „30 de zile” atât pentru a încasa finanțarea, cât și pentru a corecta, în Parlament, efectele actului normativ deja promulgat, potrivit Antena 3 . Țoiu susține că soluția este adoptarea unei noi legi depuse de USR, în timp ce îl critică pe președintele Nicușor Dan pentru promulgarea actualei legi, apreciind că „putea să fie un aliat mai bun”. Miza: termenul de 30 de zile și jalonul din PNRR Ministra afirmă că România „mai are la dispoziție 30 de zile” pentru a primi banii din PNRR și, simultan, pentru a repara ceea ce numește „această eroare profundă” legată de legea ANI. În același interval, spune ea, Parlamentul ar putea adopta proiectul USR, astfel încât România să îndeplinească jalonul și să evite efecte negative asupra statului de drept și a imaginii externe. Țoiu indică explicit suma vizată: 770 de milioane de euro (aprox. 3,85 miliarde lei) , aferente unui jalon din PNRR, în formularea sa. Efectul imediat invocat: încetarea mandatului lui Dominic Fritz În material se arată că legea deja promulgată de președinte este cea „în temeiul căreia mandatul de primar al liderului USR Dominic Fritz, edil al Timișoarei, urmează să înceteze în 30 de zile”. Țoiu susține că impactul precedentului depășește cazul Fritz și USR, vorbind despre un efect de descurajare pentru cei care vor să se implice public „bazându-se pe faptul că există niște arbitri neutri”. Critica la adresa președintelui și argumentul de constituționalitate Oana Țoiu afirmă că, în opinia sa și a echipei USR, dar și a „multor experți”, legea ANI ar fi neconstituțională, invocând ideea aplicării „față de o faptă trecută”. Întrebată dacă a fost dezamăgită de semnarea legii, ea evită un reproș direct, dar revine la ideea că există o „cale de ieșire” prin proiectul USR din Parlament. „Și da, cred că președintele putea să fie un aliat mai bun al acestei direcții”, a spus Oana Țoiu, la Digi24. [...]
