Știri
Știri din categoria Politică
Cea mai dură consecință a noii Legi a salarizării unitare ar putea fi înghețarea temporară a unor salarii din sectorul public, chiar dacă veniturile „în plată” nu vor fi reduse, potrivit declarațiilor ministrului interimar al Muncii, Dragoș Pîslaru, citate de Antena 3. Miza practică pentru bugetari este că, în scenariul cel mai nefavorabil, anumite categorii ar urma să aștepte până la următoarea indexare pentru a vedea creșteri.
Pîslaru a spus că proiectul noii legi nu este finalizat, dar va include „o prevedere expresă” care să garanteze că veniturile aflate deja în plată nu scad după adoptare. În schimb, acolo unde salariile actuale sunt peste coeficienții sau grilele care vor rezulta din noua arhitectură, ajustarea nu s-ar face prin tăieri, ci prin stagnare până când indexările „prind din urmă” nivelul existent.
„Pot să vă garantez că veniturile nu vor scădea. (...) în cel mai rău caz, va aştepta o perioadă până când se vor indexa salariile cu totul, pe valoarea de referinţă ca să aibă creşteri salariale (...) Dar mesajul meu, fără dubiu, este acela că va exista o prevedere expresă în proiectul de lege care spune că veniturile care sunt în plată nu vor scădea.”
Ministrul interimar a indicat că legea urmărește corectarea discrepanțelor și a inechităților salariale, dar în limitele unei „anvelope bugetare” (adică un plafon total de cheltuieli) care urmează să fie definitivată. În logica prezentată, o indexare aplicată „peste tot” pe actualele salarii ar adânci inechitățile, motiv pentru care recalibrarea ar trebui făcută printr-o ierarhie de coeficienți între „familiile ocupaționale”.
Un alt element cu impact direct asupra veniturilor totale este discuția privind sporurile: Pîslaru a spus că „pe partea de sporuri discuția este să fie de maxim 20% din salariu”.
Pîslaru a afirmat că nu va pune proiectul în transparență decizională până când nu există un consens politic că are voturile necesare în Parlament. Intenția anunțată este ca, din 4 mai, să înceapă consultările, însă evoluția depinde de două condiții menționate: stabilirea anvelopei bugetare și obținerea unui acord politic.
Legea ar urma să fie promulgată până la 31 august, conform declarațiilor ministrului.
Dragoș Pîslaru, ministrul Investițiilor, a preluat interimatul la Ministerul Muncii după demisia lui Petre-Florin Manole, în contextul retragerii sprijinului politic de către PSD pentru Ilie Bolojan și al anunțului privind depunerea unei moțiuni de cenzură împreună cu AUR, împotriva Executivului condus de președintele PNL.
Recomandate
Interimatele din Guvern deschid o perioadă de incertitudine pentru proiecte-cheie, inclusiv legea salarizării din PNRR , în timp ce o parte dintre miniștrii PSD care și-au depus mandatele lasă deschisă posibilitatea revenirii la conducerea ministerelor, potrivit Știrile Pro TV . Luni, miniștrii demisionari ai PSD au organizat conferințe de presă de tip „bilanț”, fără predări de mandat în format clasic, iar social-democrații au evitat să comenteze moțiunea de cenzură. În același timp, unii dintre ei nu exclud să revină în Guvern, dar resping „categoric” varianta unui executiv format alături de AUR. Legea salarizării, lăsată „moștenire” fără confirmare de impact La Ministerul Muncii, Florin Manole a spus că a pregătit un „prim draft foarte avansat” al legii salarizării, proiect considerat un jalon important în PNRR, pe care ar urma să îl predea succesorului său. „Am făcut un prim draft foarte avansat al acestui proiect pe care ministrul Pîslaru îl va găsi când va veni în minister, o să i-l predau personal. Niciun venit nu va scădea (...)” La câteva ore distanță, Dragoș Pîslaru, care preia interimatul, a nuanțat stadiul documentului și a indicat lipsa unei validări financiare, pe fondul constrângerilor bugetare. „Am primit (...) o variantă de proiect (...) care nu este variantă care să aibă vreo confirmare de la Ministerul Finanțelor Publice, impactul nu a fost calculat (...) Suntem într-o situație cu un deficit mare, iar spațiul fiscal e limitat.” Interimate și decizii sensibile: Agricultură, Transporturi, Apărare La Agricultură, Florin Barbu a trecut în revistă programele derulate în aproape trei ani de mandat, iar interimatul este asigurat de vicepremierul Tanczos Barna, care „a preferat să nu facă declarații”, conform relatării. „Am câștigat pariul pe care l-am făcut cu Ministerul Agriculturii și cu preluarea mandatului.” La Transporturi, Ciprian Șerban a recunoscut că a semnat, în ultima zi de mandat, ordinul de scumpire a biletelor de metrou și a spus că a trimis Corpul de Control la Metrorex , invocând „cheltuieli nejustificate”. Tot la Transporturi, interimatul este preluat de Radu Miruță, ministrul Apărării, care a indicat drept urgență evitarea pierderii finanțărilor pentru A7 și A0. „Urgența este să nu se piardă banii pe A7 și A0.” Justiția: investiții și reducere de costuri, dar predare în afara ministerului Radu Marinescu, fost ministru al Justiției, și-a prezentat bilanțul la sediul partidului, nu la minister, care rămâne în interimat la vicepremierul Cătălin Predoiu. Marinescu a afirmat că a lucrat la 212 acte normative adoptate sau în lucru, că a redus costurile ministerului cu „mai mult de 10 procente” fără concedieri și că a investit „aproape 700 de milioane de lei” în proiecte de modernizare și renovare a unor clădiri. „Voi explica domniei sale mâine când facem predarea, care e stadiul tuturor lucrărilor și inițiativelor (...)” Ziua s-a încheiat la Ministerul Energiei, unde Bogdan Ivan a vorbit despre măsurile luate în „criza carburanților”, iar o conferință de final de mandat a avut loc săptămâna trecută și la Ministerul Sănătății, mai notează materialul. [...]
PNL ia în calcul alegeri anticipate dacă moțiunea PSD–AUR dărâmă Guvernul Bolojan , iar partidul spune că, într-un astfel de scenariu, nu va mai colabora cu PSD și ar trece în opoziție, potrivit HotNews . Liderul senatorilor PNL, Daniel Fenechiu , a declarat la Parlament că liberalii vor purta discuții cu parlamentari din alte grupuri pentru a se asigura că Guvernul Bolojan „va supraviețui” moțiunii de cenzură anunțate de PSD și AUR. El a susținut că astfel de discuții „om la om” nu ar fi „nimic spectaculos” sau „surprinzător”. În cazul în care Guvernul ar fi demis, Fenechiu a invocat o decizie luată în forurile interne ale partidului: „să nu mai existe colaborare cu Partidul Social Democrat”. În aceeași logică, el a spus că PNL vede ca opțiuni opoziția și, fără a exclude, alegerile anticipate. „Fără îndoială, soluția este opoziția și nu excludem varianta alegerilor anticipate.” Miza imediată: aritmetica moțiunii și riscul de instabilitate politică PSD și AUR au anunțat luni că vor depune o moțiune de cenzură împotriva Guvernului Bolojan. Până seara, doar grupul parlamentar PACE – Întâi România confirmase că susține demersul. Conform informațiilor din articol, PSD și AUR au împreună 231 de voturi în Parlament, cu unul mai puțin decât numărul necesar pentru demiterea Guvernului. În acest context, PNL încearcă să blocheze moțiunea prin discuții cu parlamentari din alte grupuri. „Nemulțumiri” în interiorul PSD, dar cu limite practice Fenechiu a afirmat că există parlamentari „de peste tot” care nu ar fi de acord cu moțiunea, inclusiv în PSD, însă a avertizat că un vot împotriva liniei partidului vine, de regulă, cu repercusiuni interne, ceea ce face „mai complicată” o eventuală susținere pentru Guvern din afara PNL. În lipsa altor detalii în sursă despre calendarul moțiunii sau despre negocieri formalizate, rămâne de urmărit dacă opoziția reușește să strângă votul lipsă și ce opțiuni politice se conturează dacă Guvernul Bolojan cade. [...]
Posibila cădere a Guvernului Bolojan riscă să blocheze accesul României la fonduri UE și să pună presiune pe costurile de finanțare , în condițiile în care PSD ar urma să susțină, alături de AUR, o moțiune de cenzură , potrivit Digi24 , care citează relatări din presa internațională. Miza imediată, dincolo de confruntarea politică, este continuitatea reformelor cerute pentru deblocarea banilor europeni și menținerea stabilității financiare. Reuters , citată de News.ro, notează că ieșirea miniștrilor PSD din coaliția condusă de premierul liberal Ilie Bolojan a lăsat guvernul fără majoritate parlamentară, cu efecte potențiale asupra accesului la fonduri UE, ratingurilor suverane și randamentelor datoriei. Bolojan a refuzat să demisioneze și a argumentat că executivul are de implementat reforme „vitale” pentru a accesa fonduri de redresare și reziliență de peste 10 miliarde de euro (aprox. 50 miliarde lei), înainte de termenul-limită stabilit de UE pentru luna august, mai arată Reuters. Ce declanșează riscul financiar: moțiunea și aritmetica parlamentară Potrivit Reuters, PSD și AUR încearcă să strângă voturile necesare pentru demiterea guvernului. Cele două partide au împreună 220 din cele 464 de locuri din Parlament, iar pentru a trece moțiunea ar fi necesare 233 de voturi, care ar putea fi obținute cu sprijinul unor grupuri mai mici de extremă dreaptă. Liderul AUR, George Simion, a declarat că moțiunea va fi depusă imediat ce va fi semnată de 233 de parlamentari și că votul ar putea avea loc pe 5 mai, conform Reuters. Separat, Bloomberg relatează că deputații PSD și AUR au început să elaboreze moțiunea și că aceasta ar putea fi depusă chiar de săptămâna viitoare, după o conferință de presă comună la care au participat Marian Neacșu (PSD) și Petrișor Peiu (AUR). Contextul bugetar: deficit mare și conflict pe austeritate Reuters reamintește că tensiunile dintre liberali și social-democrați au fost alimentate de disputa privind reducerile bugetare menite să coboare deficitul de la peste 9% din PIB în 2024 (cel mai ridicat din UE) la 6,2% în acest an. În acest context, instabilitatea politică riscă să complice atât agenda de consolidare fiscală, cât și calendarul reformelor asociate fondurilor europene, cu efecte în lanț asupra percepției investitorilor și a costurilor de împrumut ale statului. Ce urmează și ce rămâne incert POLITICO notează că moțiunea ar putea fi dezbătută la începutul lunii mai, însă subliniază că PSD și AUR ar avea nevoie și de sprijinul altor partide de opoziție, deoarece împreună ar avea 219 locuri, cu 14 mai puțin decât majoritatea necesară pentru demiterea premierului (în această relatare, cifrele diferă de cele citate de Reuters). Tot POLITICO amintește că România nu a organizat niciodată alegeri anticipate și că nu sunt programate alegeri generale până în 2028, ceea ce face ca rezolvarea crizei să depindă, în principal, de reconfigurări parlamentare și de capacitatea guvernului de a-și consolida sprijinul. [...]
Premierul Ilie Bolojan avertizează că o eventuală cădere a Guvernului ar putea scumpi finanțarea României și ar lovi în încrederea investitorilor , într-un moment în care miza imediată este accesarea fondurilor europene și continuarea reformelor, potrivit G4Media . Declarațiile vin după ce PSD și AUR au anunțat că strâng semnături pentru depunerea unei moțiuni de cenzură . Bolojan a spus că, dacă Guvernul pierde sprijinul parlamentar, urmează negocieri pentru formarea unui nou executiv, dar a criticat lipsa unei alternative articulate din partea celor care împing moțiunea. El a invocat modelul german, unde o moțiune de cenzură trebuie să vină „și cu o soluție”, adică o propunere de guvern. Riscul de „provizorat” și costul de finanțare Premierul a descris căderea Guvernului ca declanșator al unei perioade de interimat („provizorat”) până la votul de încredere pentru un nou cabinet, interval pe care îl consideră dăunător pentru economie. În această logică, el a legat instabilitatea politică de trei efecte directe: afectarea accesării fondurilor europene, pe care o indică drept problemă majoră; creșterea costului de împrumut al statului, pe fondul „oricărei perturbări”; scăderea încrederii investitorilor, cu impact în lanț asupra costurilor suportate de populație. Bolojan a susținut că un guvern care „nu generează încredere” ar însemna că „fiecare cetățean va plăti un ban în plus” prin costuri mai mari, fără a detalia mecanismul sau o estimare. Reformele și pachetul de relansare: condiționare de tăieri în administrație În intervenția de la Digi24, premierul a insistat că nu există „soluții simple” și a avertizat asupra riscului de a crea așteptări care nu pot fi onorate, inclusiv în zona salariilor din sectorul public, în contextul unei viitoare legi a salarizării. El a afirmat că pachetul de relansare economică ar urma să fie pus în practică, cu un angajament ca până în iunie să fie începute măsurile, însă a condiționat acest lucru de reduceri în administrația publică. Argumentul său: orice sprijin bugetar trebuie compensat prin reduceri de cheltuieli, iar reformele din trecut ar fi fost făcute „cu frâna de mână trasă”. Miza politică a moțiunii și scenariul anticipatelor Bolojan a spus că nu se pune problema unui „vot împotriva moțiunii”, ci ca inițiatorii crizei să găsească voturile necesare pentru a o trece. A adăugat că, în zilele următoare, dacă vor exista parlamentari dispuși să discute o posibilă susținere, vor avea loc discuții, precizând: „Nu am cumpărat oameni niciodată.” În plan politic, premierul a afirmat că „asistăm de facto la o nouă coaliție care se organizează” și a făcut o acuzație directă la adresa lui Sorin Grindeanu: „Grindeanu a mințit când a spus la Bruxelles că nu va colabora cu AUR.” Despre alegeri anticipate, Bolojan a spus că România nu a avut până acum anticipate parlamentare, dar că este posibil să se ajungă la soluții care să includă acest scenariu, în funcție de evoluția crizei și de capacitatea de a forma o majoritate. De asemenea, a afirmat că PNL nu ar mai putea face coaliție cu PSD dacă moțiunea PSD–AUR trece, invocând lipsa de credibilitate și responsabilitate. [...]
USR își lasă deschisă opțiunea de a negocia punctual în Parlament pentru a bloca moțiunea de cenzură împotriva Guvernului Bolojan , inclusiv cu parlamentari AUR și PSD, în condițiile în care cele două partide au anunțat o moțiune comună, potrivit Antena 3 . Miza imediată este menținerea executivului și evitarea unei escaladări a crizei politice, pe fondul discuțiilor despre un guvern minoritar și al riscului de alegeri anticipate. Dominic Fritz , președintele USR, a spus că partidul nu va aștepta ca „PSD și AUR să arunce țara în aer” și nu a exclus discuții cu parlamentari din aceste formațiuni sau cu neafiliați pentru ca moțiunea să nu treacă. În același timp, el a repetat că AUR este „un partid extremist” și a evitat să răspundă direct dacă USR ar intra într-un guvern minoritar susținut de AUR în Parlament. Ce opțiuni spune USR că are „pe masă” Fritz a indicat trei variante pentru perioada următoare: un guvern minoritar condus de Ilie Bolojan; alegeri anticipate; trecerea USR în opoziție. În logica sa, negocierile ar viza parlamentari individuali, nu neapărat conducerile de partid, plecând de la ideea că „există parlamentari individuali din toate partidele” care ar putea să nu fie de acord cu linia conducerii. Linia roșie trasată față de PSD și eticheta pusă AUR După ce a fost întrebat din nou despre scenariul unui guvern minoritar sprijinit de AUR, Fritz a afirmat că „AUR a luat decizia să susțină PSD” și a susținut că „AUR e extensia PSD”, calificând jocul PSD drept „extrem de periculos” tocmai din cauza caracterizării AUR ca partid extremist. Totodată, liderul USR a avertizat că, dacă PSD votează moțiunea împreună cu AUR, USR nu va mai putea negocia un alt guvern cu PSD, argumentând că social-democrații nu pot pretinde un profil „pro-european” dacă păstrează o majoritate „cu extremiștii în buzunar”, utilizabilă ori de câte ori o reformă devine incomodă. Contextul moțiunii și al crizei guvernamentale PSD și AUR au anunțat că vor depune o moțiune de cenzură comună împotriva Guvernului Bolojan. PSD și-a retras sprijinul politic pentru premier săptămâna trecută, iar miniștrii PSD și vicepremierul Marian Neacșu au demisionat. În paralel, Fritz a criticat momentul anunțului privind moțiunea — în timpul discuțiilor de la Palatul Cotroceni cu președintele Nicușor Dan, la care participau liderii PSD, PNL, USR, UDMR și minorități — pe care l-a descris drept o „lipsă crasă de respect” față de șeful statului și un semn de „bunăcredință” redusă din partea PSD. Ce urmează depinde de depunerea și calendarul moțiunii, precum și de capacitatea Guvernului Bolojan de a strânge suficiente voturi în Parlament pentru a rămâne în funcție, inclusiv prin eventuale înțelegeri punctuale cu parlamentari din afara majorităților formale. [...]
Moțiunea PSD–AUR ridică riscuri directe pentru finanțarea statului și fondurile UE , iar premierul Ilie Bolojan avertizează că o schimbare de guvern fără o alternativă conturată poate aduce „instabilitate și costuri enorme” pentru România, potrivit Adevărul . Șeful Executivului spune că nu demisionează și că va rămâne în funcție „cât timp acest Guvern are un sprijin parlamentar”. Bolojan a făcut declarațiile luni, 27 aprilie, într-o emisiune la Digi24, în contextul anunțului privind moțiunea de cenzură inițiată de PSD și AUR. El a susținut că reformele asumate de Guvern au nevoie de timp și că presiunile legate de fondurile europene pot afecta încrederea investitorilor și costurile de finanțare ale României. Miza economică: fonduri europene și costuri de finanțare Premierul a legat explicit instabilitatea politică de riscuri economice, inclusiv prin posibila pierdere a unor sume importante din fonduri europene dacă România nu își respectă angajamentele de reformă. „Dacă nu respectăm angajamentele pe care ni le-am luat (...) România va pierde câteva miliarde de euro.” În aceeași logică, Bolojan a avertizat că schimbarea guvernului „invocând o situație generală economică” nu poate produce îmbunătățiri rapide și că promisiunile de acest tip riscă să se transforme într-o nouă dezamăgire publică. El a indicat și efecte potențiale asupra proiectelor de infrastructură aflate în derulare, precum autostrăzi, spitale și școli. Energie: „deparazitarea rețelelor” și costul cărbunelui Un alt punct invocat de premier a fost sectorul energetic, unde a spus că România nu și-a respectat angajamentele de înlocuire a capacităților pe cărbune, pe fondul lipsei investițiilor în alternative. Bolojan a afirmat că Guvernul a comandat un studiu pentru a stabili ce se poate închide fără a afecta echilibrele energetice, mai ales iarna, și a subliniat că energia produsă pe cărbune este cea mai scumpă „astăzi”, din cauza costurilor certificatelor de dioxid de carbon. Totodată, el a susținut că măsurile de transparentizare au întâmpinat rezistență și a vorbit despre blocaje în accesul la rețele, pe fondul unor autorizații acordate unor societăți cu „proiecte pe hârtie”. „Trebuie să permitem deparazitarea rețelelor electrice (...) accesul la rețele a fost blocat din cauza emiterii unui număr mare de autorizații pentru societăți cu proiecte pe hârtie.” Aritmetica moțiunii și mesajul către PSD și AUR Întrebat ce șanse are moțiunea, Bolojan a spus că PSD și AUR au „40% în Parlament” și „se apropie” de numărul necesar pentru căderea Guvernului. Conform datelor prezentate în articol, pentru adoptarea moțiunii sunt necesare minimum 233 de voturi din totalul de 463 de parlamentari. PSD are 129 de aleși, iar AUR 90 (în total 219, cu 14 sub prag). De cealaltă parte, PNL, USR și UDMR au împreună 164 de parlamentari, iar cu grupul Minorităților Naționale (17 deputați) ar ajunge la 181. Bolojan a criticat PSD și AUR, afirmând că „momentan sunt la capitolul demolări” și a susținut că demersul ar putea prefigura o majoritate de tip PSD–AUR, „pe față sau pe dos”. În același timp, a insistat că, înainte de a dărâma un guvern, „oamenii raționali” trebuie să se gândească „ce punem în loc”. Poziția premierului: fără demisie, cât timp există sprijin parlamentar Premierul a reiterat că nu va demisiona și a respins informațiile potrivit cărora președintele Nicușor Dan i-ar fi cerut retragerea. El a descris relația cu șeful statului drept „corectă” și a spus că este necesară colaborarea președinte–premier. „Voi face ce am făcut și până acum, asigur gestiunea Guvernului cât timp acest Guvern are un sprijin parlamentar.” În final, Bolojan a afirmat că, dacă ar exista o soluție de guvernare, retragerea nu ar fi o problemă „mâine”, însă, în evaluarea sa, „nu există soluții” în acest moment. [...]
