Știri
Știri din categoria Politică
Mai multe drone au intrat în spațiul aerian al Letoniei, iar autoritățile au activat apărarea antiaeriană și au suspendat cursurile în est, pe fondul unei situații încă neclare privind originea aparatelor, potrivit Bild. Armata letonă spune că a identificat cel puțin două drone care s-au prăbușit pe teritoriul țării, iar cel puțin una ar fi venit din direcția Rusiei.
Incidentul a avut loc în noaptea de miercuri spre joi, în jurul orei 3:00, când dronele ar fi pătruns în spațiul aerian leton. Autoritățile au activat apărarea antiaeriană mobilă, au transmis alerte prin SMS în mai multe localități și au cerut populației să țină ferestrele și ușile închise. În estul Letoniei, cursurile au fost suspendate pentru ziua de joi.
Una dintre drone ar fi căzut într-o instalație petrolieră din orașul Rēzekne (estul țării). Postul public leton LTV a relatat că poliția a intervenit în jurul orei 3:30 după ce a fost semnalat fum la o astfel de instalație, iar pompierii au confirmat mai multe apeluri privind un posibil incendiu. La fața locului nu au fost observate flăcări; echipele au răcit preventiv un rezervor și au verificat zona cu camere cu termoviziune.
Publicația notează că nu este încă stabilit dacă dronele au fost rusești sau ucrainene. Șeful adjunct al poliției, Andris Zellis, a declarat la televiziunea letonă că există indicii privind două drone prăbușite: fragmente au fost găsite pe terenul instalației petroliere din Rēzekne, iar al doilea loc de impact este încă în căutare.
Ulterior, armata letonă a transmis că amenințarea imediată în spațiul aerian s-a încheiat. Nu au fost raportate victime, iar poliția a deschis o anchetă. Premierul Evika Siliņa a convocat pentru dimineață o ședință de criză.
Recomandate
Vasile Dîncu spune că un guvern minoritar PNL–USR nu are șanse în Parlament , după ce această formulă ar fi fost deja respinsă cu „281 de voturi împotrivă”, ceea ce menține blocajul politic și crește presiunea pentru o soluție de guvernare cu majoritate sau pentru o variantă tehnocrată, potrivit Digi24 . Vicepreședintele PSD a argumentat că reluarea unei investituri pe aceeași schemă ar duce, în opinia sa, la un nou vot negativ, chiar mai mare, invocând „dinamica” din Parlament și cerând „mai mult realism” în negocieri. Ce opțiuni rămân pe masă, în viziunea PSD Dîncu indică drept scenariu încă posibil refacerea unei „coaliții pro-occidentale”. În același timp, el spune că există și varianta unui guvern tehnocrat , cu un premier tehnocrat, care să strângă susținere „pe baza programului” inclusiv din partidele coaliției sau din afara ei. Separat, europarlamentarul PSD afirmă că, în condiții de criză, poate exista și un guvern minoritar, dacă vine cu un proiect acceptabil pentru ceilalți actori politici, fără a detalia însă o formulă concretă. Linia roșie: fără „contract politic” cu AUR Un element central în mesajul lui Dîncu este respingerea explicită a unei înțelegeri politice cu AUR. „Nu avem niciun fel de contract politic cu AUR.” El susține că AUR are „vocația de partid contra sistem” și s-ar „anula pe sine” dacă ar vota un guvern pe care l-a criticat constant, dar adaugă că partidul poate fi „previzibil” în comportament. De ce contează: semnal despre stabilitatea majorității și rolul opoziției Dîncu reia ideea, atribuită și lui Sorin Grindeanu, că intrarea PSD în opoziție „nu ar fi un dezastru”, prezentând-o ca pe o opțiune „normală” pentru reformarea partidului. În același registru, el spune că și trecerea PNL în opoziție nu ar fi „un dezastru”, invocând nivelul de susținere al liberalilor în Parlament și posibilitatea completării unei majorități cu alte partide. În final, Dîncu afirmă că se așteaptă ca PNL „să se țină de cuvânt” și să treacă în opoziție, după mai mulți ani la guvernare, criticând în același timp modul în care liberalii își împart responsabilitatea pentru situația actuală. [...]
Solicitarea AUR către președinte ridică miza unei dispute de procedură care poate întârzia numirea unui nou Guvern , într-un moment în care România funcționează cu un executiv interimar, potrivit Digi24 . Alianța pentru Unirea Românilor (AUR) îi cere președintelui Nicușor Dan să desemneze „de urgență” un prim-ministru, invocând un comunicat publicat pe site-ul oficial al partidului. AUR susține că „România nu poate trăi pe termen nedeterminat sub zodia interimatului și a crizei politice” și îi solicită șefului statului să „respecte Constituția”, fără „invenții” de tip „consultări informale”, termen despre care partidul afirmă că nu există în Constituție. În același mesaj, AUR acuză că președintele ar folosi „ consultările informale ” ca „tertip neconstituțional” pentru a exclude de la discuții partidele „care nu îi sunt convenabile”. Formațiunea indică întâlnirile deja avute de Nicușor Dan cu Dominic Fritz și Sorin Grindeanu și menționează că urmează o întâlnire cu Kelemen Hunor. AUR mai afirmă că „pe surse” ar fi vehiculată ideea ca președintele să discute nu doar cu liderii partidelor, ci și cu „unii lideri din anumite partide”, lucru pe care îl califică drept „un alt derapaj grav de la atribuțiile constituționale”. George Simion, președintele AUR, îl indică pe Nicușor Dan drept „principalul vinovat” pentru criza politică și îl somează să revină „la cadrul democratic”, renunțând la „jocurile politicianiste” care, în opinia sa, au produs instabilitate. „AUR îl consideră pe Nicușor Dan principalul vinovat pentru criza politică și îl somează să revină la cadrul democratic, renunțând la jocurile politicianiste care au creat doar instabilitate și în care și-a dovedit nepriceperea”, a declarat George Simion. [...]
PNL ia în calcul un Congres extraordinar care să tranșeze ieșirea de la guvernare , pe fondul unei dispute interne între aripa care îl susține pe Ilie Bolojan și lideri care vor menținerea partidului în coaliție cu PSD, potrivit Adevărul . Miza este una operațională: partidul ar urma să voteze explicit dacă rămâne la guvernare fără Bolojan sau trece în opoziție alături de acesta. În material se arată că demersul vine după ce „tabăra anti-Bolojan” ar fi cerut o nouă consultare internă pentru a bloca trecerea în opoziție. În acest context, Dan Motreanu, secretarul general al PNL și apropiat al lui Bolojan, ar fi propus convocarea unui congres care „să limpezească apele”, inclusiv prin vot pe moțiuni. „Este a treia oară când votăm că nu mai facem nicio coaliție cu PSD. Dacă nici acum nu încheiem subiectul, atunci putem să convocăm un congres în care să candidăm pe moțiuni: moțiunea pro-PSD și moțiunea Bolojan” Două direcții în partid: opoziție cu Bolojan sau guvernare cu PSD, fără el Potrivit sursei, o parte dintre liderii PNL – între care sunt menționați Hubert Thuma, Alina Gorghiu și Cătălin Predoiu – ar susține rămânerea la guvernare, cu un alt premier liberal. De cealaltă parte, aripa Bolojan împinge partidul spre opoziție, după decizia recentă de ieșire din coaliția cu PSD. În paralel, Ilie Bolojan, premier interimar, a transmis pe 7 mai un mesaj către membrii partidului, în care susține că intrarea în opoziție ar fi un „moment de resetare” și că decizia ar fi redat PNL „respectul de sine”, considerat esențial pentru recâștigarea încrederii electoratului (postare pe Facebook, menționată de publicație). Efect imediat: poziționarea PNL în negocierile pentru noul guvern În același context, deputatul Robert Sighiartău a declarat că PNL nu va propune un candidat de premier la consultările cu președintele Nicușor Dan pentru formarea unui nou guvern, susținând că responsabilitatea revine PSD după căderea executivului. Întrebat despre varianta Cătălin Predoiu premier, Sighiartău a spus că este „aproape imposibil” în lipsa unui mandat din partea PNL. Pe fondul consultărilor informale de la Cotroceni, vicepreședintele PNL Florin Birta a indicat că liberalii ar putea susține prin vot un guvern minoritar PSD–UDMR–minorități, deși PNL ar rămâne în opoziție, argumentând că PSD „trebuie să-și asume în acest moment guvernarea”. Ce scenarii sunt discutate la Cotroceni Potrivit sursei, liderul UDMR Kelemen Hunor a discutat cu președintele Nicușor Dan despre refacerea coaliției, iar una dintre variantele aflate în discuție ar fi un guvern minoritar PSD–UDMR, susținut de un premier tehnocrat, în ipoteza în care PNL intră în opoziție. Deocamdată, articolul nu indică un calendar sau o dată pentru un eventual Congres extraordinar, ci doar faptul că pregătirile ar fi în curs și că disputa internă rămâne deschisă. [...]
Președintele Nicușor Dan îl poate repropune pe Ilie Bolojan ca premier, iar miza este evitarea unui nou blocaj instituțional : Constituția nu interzice nominalizarea aceleiași persoane după căderea guvernului prin moțiune de cenzură, însă desemnarea trebuie să urmărească formarea unei majorități parlamentare, nu forțarea anticipatelor, potrivit unei analize G4Media . Argumentul este susținut de o decizie a Curții Constituționale din 28 februarie 2020, citată în analiză, care precizează explicit că „nimic nu împiedică desemnarea” ca premier a unei persoane al cărei guvern a fost demis prin moțiune de cenzură. În spațiul public circulă însă o interpretare contrară, promovată, potrivit articolului, de liderul PSD Sorin Grindeanu . Precedentul din 2020: problema nu a fost „aceeași persoană”, ci scopul desemnării G4Media reamintește criza din iarna lui 2020 , când Guvernul Ludovic Orban a căzut prin moțiune de cenzură, iar președintele Klaus Iohannis l-a desemnat din nou pe Orban la o zi după vot. PSD a sesizat CCR invocând un conflict juridic între președinte și Parlament, pe motiv că desemnarea ar fi urmărit dizolvarea Legislativului și alegeri anticipate. Curtea a admis sesizarea, dar motivarea a nuanțat: desemnarea aceleiași persoane este posibilă, însă a contat faptul că, în acel caz, scopul declarat era ca premierul desemnat „să nu poată constitui o majoritate parlamentară”, pentru a se ajunge la anticipate. CCR a indicat și un element practic: intervalul foarte scurt dintre moțiune și desemnare făcea improbabilă schimbarea de atitudine a Parlamentului. Ce se schimbă acum și ce condiții ar face re-nominalizarea „sustenabilă” Analiza notează trei diferențe față de 2020, relevante pentru riscul de conflict constituțional: Nicușor Dan nu ar urmări alegeri anticipate și ar fi exclus explicit acest scenariu, având ca obiectiv o majoritate „pro-occidentală”; desemnarea nu ar urma să fie făcută „precipitat”, imediat după moțiune, președintele vorbind despre un interval „rezonabil”; tocmai acest interval ar putea permite apariția unor „elemente” care să schimbe raportarea Parlamentului față de candidatul la funcția de premier. În această logică, G4Media concluzionează că este „constituțional și perfect posibil” ca Nicușor Dan să-l desemneze din nou pe Ilie Bolojan. Compromisurile politice invocate: acceptare reciprocă și un mediator Dincolo de cadrul constituțional, analiza plasează cheia în zona negocierii politice: pentru a obține o majoritate, fiecare parte ar trebui să accepte un compromis. Sunt menționate trei condiții: președintele Nicușor Dan să accepte ideea re-desemnării lui Ilie Bolojan; PSD să-l accepte pe Bolojan și să voteze în consecință în Parlament; PNL și USR să renunțe la deciziile de a trece în opoziție și de a nu mai face alianță cu PSD. În plus, articolul susține că, pentru ca aceste compromisuri să fie posibile, ar fi necesar și „un mediator”, fără a detalia cine ar putea juca acest rol. [...]
PNL își asumă trecerea în opoziție și ruperea de PSD ca test de credibilitate , iar premierul Ilie Bolojan susține că decizia a fost luată formal, prin vot, în conducerea partidului, nu „în alte birouri”, potrivit Euronews . Bolojan afirmă că PNL „și-a recâștigat respectul de sine” prin hotărârea de a nu mai face o coaliție cu PSD, partid pe care îl acuză că „duce țara într-o criză”, motiv pentru care liberalii au decis intrarea în opoziție. Mesajul a fost transmis într-o postare pe Facebook adresată colegilor, în care liderul PNL amintește că este membru al partidului de peste 30 de ani și descrie două momente pe care le consideră definitorii pentru direcția formațiunii. Comparația cu 2021: „deciziile se luaseră în alte birouri” Primul moment invocat este ședința conducerii PNL din 2021, la Vila Lac, când, spune Bolojan, partidul condus atunci de Florin Cîțu a decis alianța cu PSD, deși Cîțu venise pe un discurs anti-PSD. Bolojan descrie un vot în care „nu se numără” mâinile ridicate pentru, în timp ce voturile împotrivă ar fi fost numărate, iar concluzia ar fi fost trasă prin interpretarea absenței unui vot explicit. „Deciziile se luaseră în alte birouri, biroul de conducere al PNL doar le formaliza.” În aceeași rememorare, Bolojan leagă consecințele acelor decizii de situația de la finalul anului 2024, despre care spune că „se știe” unde au dus, adăugând: „Ne-a trecut glonțul pe la ureche...”. Votul de marți: 50 pentru, niciun vot împotrivă Al doilea moment este ședința extinsă a conducerii PNL de marți, când Bolojan spune că a supus la vot decizia de a nu mai face coaliție cu PSD și de a intra în opoziție, după „avertizarea” adresată PSD că „duce țara într-o criză” și că PNL nu va mai colabora dacă se ajunge acolo. Potrivit relatării sale, la vot: „50 de colegi” au votat pentru; nu a fost „nicio mână ridicată” împotrivă; „4 nu au votat”. „Decizia a fost luată în biroul de conducere al PNL, nu în alte birouri.” Ce urmează: opoziție și costuri politice asumate Bolojan avertizează că „nu va urma o perioadă ușoară” și că „nu există rezultate fără efort”, dar susține că separarea de PSD este „prima condiție” pentru ca PNL să recâștige încrederea publică. El afirmă că va lucra împreună cu colegii pentru ca PNL să redevină un partid în care „își pun speranța mai mulți români” și care poate contribui la modernizarea României. [...]
UDMR avertizează că întârzierea formării Guvernului riscă să lovească în finanțarea din PNRR și în credibilitatea fiscală a României , iar „prima opțiune” rămâne refacerea fostei coaliții, cu condiția găsirii unui premier acceptat de toate partidele, potrivit Digi24 . Kelemen Hunor a făcut declarațiile după consultările informale de la Palatul Cotroceni cu președintele Nicușor Dan. Liderul UDMR a spus că România „nu își permite” o perioadă lungă de instabilitate și că problemele legate de deficitul bugetar, credibilitatea externă și fondurile din PNRR trebuie rezolvate rapid. În acest context, Kelemen Hunor estimează că în „două-trei săptămâni, maxim” ar trebui să existe un nou Guvern și susține că refacerea coaliției destrămate este varianta preferată de UDMR, dar doar dacă există un premier care poate fi acceptat de PNL, PSD, UDMR și USR. El a indicat că o astfel de persoană „probabil” nu poate veni nici din PSD, nici din PNL, pentru a evita blocaje între cele două partide. Presiunea PNRR și riscul de retrogradare Liderul UDMR a legat direct criza politică de riscuri economice imediate, invocând atât calendarul PNRR, cât și percepția creditorilor. În declarațiile citate, el a avertizat că România ar putea pierde „miliarde” dacă nu se închid la timp proiectele și a spus că, dacă deficitul bugetar nu este ținut sub control, țara riscă să fie „aruncată în junk” (categorie de rating nerecomandată investițiilor, care scumpește finanțarea). Alternativele discutate și liniile roșii Pe lângă refacerea coaliției, Kelemen Hunor a spus că este luată în calcul și varianta unui guvern minoritar, susținut „transparent” în Parlament, dar a avertizat că o astfel de formulă ar avea „o viață scurtă” și ar funcționa sub presiune permanentă. Totodată, în discuțiile despre formule alternative apare și varianta unui executiv de dreapta (PNL–USR–UDMR), care ar putea beneficia de susținere parlamentară din partea PSD. Kelemen Hunor a exclus însă o majoritate construită cu SOS România. În ceea ce privește rolul președintelui, liderul UDMR a susținut că Nicușor Dan nu poate găsi singur o soluție fără sprijinul partidelor, punctând că fără o majoritate politică funcțională nu poate exista stabilitate guvernamentală. [...]
