Știri
Știri din categoria Politică
Refuzul Kremlinului de a-l felicita pe noul lider politic de la Budapesta arată o repoziționare diplomatică prudentă față de Ungaria, în condițiile în care Moscova o tratează oficial drept „stat neprieten” și își calibrează relația la nivel de „contacte pragmatice”, potrivit Meduza.
Purtătorul de cuvânt al președintelui Rusiei, Dmitri Peskov, a declarat că Rusia nu îl va felicita pe liderul partidului ungar „Tisa”, Péter Magyar, pentru victoria la alegerile parlamentare, invocând faptul că Ungaria este o „țară neprietenă” deoarece susține sancțiunile împotriva Rusiei.
„Nu trimitem felicitări țărilor neprietene. Iar Ungaria este o țară neprietenă, ea susține sancțiunile împotriva noastră.”
Întrebat dacă asta înseamnă că Moscova a fost „prietenoasă” doar cu premierul Viktor Orbán, Peskov a răspuns că „am purtat un dialog” cu acesta.
Ungaria, la fel ca celelalte state ale Uniunii Europene, a fost inclusă de Rusia pe lista „statelor neprietene” printr-o dispoziție guvernamentală din 5 martie 2022. Totuși, în aprilie 2022, Vladimir Putin îi trimisese lui Viktor Orbán o „telegramă de felicitare” după victoria coaliției conduse de acesta la alegerile pentru Adunarea Națională a Ungariei, conform comunicărilor de atunci ale Kremlinului.
La briefingul din 13 aprilie, Peskov a mai afirmat că Kremlinul „respectă” alegerea făcută de unguri și că autoritățile ruse se așteaptă să continue „contacte foarte pragmatice” cu noua conducere a Ungariei, potrivit unei declarații relatate de Meduza într-un material separat.
La alegerile parlamentare desfășurate în Ungaria pe 12 aprilie, partidul de guvernământ „Fidesz”, condus de Viktor Orbán, a pierdut în fața partidului „Tisa”, aflat anterior în opoziție și condus de Péter Magyar. Orbán era considerat unul dintre puținii aliați ai lui Putin în Europa.
Recomandate
Péter Magyar pune aderarea Ungariei la Parchetul European în centrul schimbării de putere , ca primă măsură anunțată după victoria electorală, într-un semnal cu potențial direct asupra relației cu UE și a deblocării fondurilor europene înghețate, potrivit G4Media . În discursul de victorie de la Budapesta, Magyar a cerut demisia imediată a președintelui Ungariei și a tuturor liderilor de stat numiți de Viktor Orbán. El a promis „revenirea Ungariei în Europa” și a indicat ca obiectiv de politică externă convingerea UE să deblocheze miliardele de euro din fondurile înghețate, informație atribuită de G4Media agenției MEDIAFAX. Cu aproape 99% din voturi numărate, partidul Tisza ar urma să obțină 138 de mandate în parlamentul de 199 de membri, iar Fidesz ar rămâne cu 55 de mandate, notează Euronews, citată în articol. Miza: anticorupție și relația cu UE Printre primele promisiuni, Magyar a anunțat aderarea Ungariei la Parchetul European (EPPO) , instituția UE care investighează infracțiuni financiare transfrontaliere. În aceeași intervenție, el a vorbit despre restabilirea „sistemului de frâne și contraponderi” și despre garantarea funcționării democratice a statului. Presiune pe instituțiile-cheie ale statului Magyar a cerut demisia imediată a președintelui Tamás Sulyok, după ce acesta l-a invitat să formeze guvernul, și a extins solicitarea către conducerea mai multor instituții, între care Curtea Supremă, Curtea Constituțională, Curtea de Conturi, Oficiul Justiției, Oficiul Concurenței și Autoritatea pentru Media. „Îndemn toate marionetele care au fost la putere în ultimii 16 ani să facă același lucru. Plecați, plecați. Nu așteptați până când îi vom trimite noi” Totodată, el i-a cerut lui Viktor Orbán să se abțină de la măsuri care ar putea limita competențele viitorului guvern în perioada de tranziție. Ce urmează, potrivit declarațiilor Magyar a spus că primele sale deplasări externe vor fi la Varșovia și Viena, urmate de Bruxelles, unde intenționează să susțină deblocarea fondurilor UE. În discurs, el a afirmat că „locul” Ungariei este în Europa și că țara va fi „un aliat puternic” care va reprezenta interesele maghiare. [...]
Matteo Salvini leagă înghețarea fondurilor UE de schimbarea politică din Ungaria , susținând că blocarea banilor europeni a cântărit în înfrângerea lui Viktor Orbán după 16 ani la putere, potrivit Agerpres . Vicepremierul italian și liderul Ligii a declarat, la postul „Telelombardia”, că i-a transmis un mesaj lui Orbán și a pus rezultatul alegerilor și pe seama unui „context internațional complicat”, marcat de două războaie în desfășurare. În același timp, Salvini a indicat drept factor relevant înghețarea de către Bruxelles a unor fonduri „în valoare de miliarde de euro” destinate Ungariei, pe fondul îngrijorărilor legate de corupție și de atacuri la adresa statului de drept. În intervenția sa, Salvini a avansat și o cifră: 20 de miliarde de euro (aprox. 100 miliarde lei) ar fi fost înghețate „pentru că nu a permis migranților să intre în Ungaria”, susținând că presiunea financiară ar fi complicat situația economică și ar fi contribuit la pierderea alegerilor. Implicația politică: fondurile UE, din nou în centrul disputei Declarațiile lui Salvini readuc în prim-plan tensiunea dintre instituțiile UE și guvernele acuzate de derapaje privind statul de drept, cu o miză directă: accesul la finanțare europeană și efectele sale politice interne. În lectura liderului Ligii, condiționarea sau blocarea fondurilor nu este doar un instrument de reglementare, ci unul care poate influența competiția electorală. Context: Salvini, implicat în campania lui Orbán; Meloni îl felicită pe câștigător Salvini a mers la Budapesta pentru a se implica în campania lui Orbán, aliatul său în Europa în cadrul grupului „Patrioților”, alături de Vox (Spania) și „Rassemblement national” (Franța), formațiunea condusă de Marine Le Pen. Deși Salvini i-a urat „mult succes” câștigătorului fără a-i rosti numele, Agerpres notează că viitorul prim-ministru este conservatorul Peter Magyar . În paralel, premierul Italiei, Giorgia Meloni, l-a felicitat duminică seară pe Peter Magyar pentru o victorie pe care a calificat-o drept „clară”, referindu-se totodată la Orbán ca la un „prieten”. [...]
Polonia mizează pe o resetare a relației cu Ungaria după victoria lui Peter Magyar , într-un semnal politic cu potențial de efecte și în planul cooperării regionale din UE și NATO, potrivit Economica . Premierul polonez Donald Tusk a salutat rezultatul alegerilor din Ungaria și a transmis că vede în această schimbare o respingere a „regimurilor autoritare și corupte”. Tusk, aflat la Seul, a spus – potrivit agenției poloneze de stat PAP, citată de Agerpres – că există o tendință regională care contrazice temerile privind deriva autoritară: „Mai întâi Varșovia, apoi București, Chișinău, iar acum Budapesta”. Mesajul lui Tusk: critică directă la adresa guvernării Orban În declarațiile sale, premierul polonez a reluat criticile la adresa lui Viktor Orban, pe care l-a acuzat în repetate rânduri de legături strânse cu Moscova. Tusk a afirmat că se bucură că regiunea arată că „nu suntem condamnați la guvernări corupte și autoritare”, adăugând că, în opinia sa, guvernul lui Orban a ajuns în această zonă „după mulți ani la putere”. Ce urmează: contact direct și o posibilă vizită la Varșovia Tusk a mai spus că l-a felicitat telefonic pe liderul partidului Tisza, Peter Magyar, și că au discutat pe scurt despre o vizită a acestuia la Varșovia. Potrivit premierului polonez, Magyar ar fi ales de mult capitala Poloniei ca primă vizită, iar Tusk anticipează o relație „absolut excepțională”. În context, Tusk a invocat și legăturile dintre cele două țări – istorie comună, relații comerciale strânse și cooperare în UE și NATO – sugerând că schimbarea politică de la Budapesta poate influența dinamica regională, inclusiv pe dosare sensibile precum raportarea la Rusia. [...]
Înfrângerea lui Viktor Orbán deschide calea deblocării deciziilor UE, inclusiv sprijinul pentru Ucraina , după ce Péter Magyar a obținut o majoritate calificată în parlamentul de la Budapesta, potrivit news.ro , care citează o analiză POLITICO. Schimbarea de putere este relevantă la nivel european deoarece Orbán a folosit frecvent dreptul de veto în dosare cheie ale Bruxelles-ului. După numărarea aproape completă a voturilor de duminică seara, Magyar era creditat cu 138 de mandate din totalul de 199, ceea ce îi oferă o majoritate calificată și, implicit, spațiu politic pentru reforme ample. Orbán și-a recunoscut înfrângerea și a spus că Fidesz va „sluji țara noastră și națiunea maghiară din opoziție”, partidul fiind pe cale să obțină 55 de locuri. „Maghiarii au spus astăzi «da» Europei, au spus «da» unei Ungarii libere.” Miza pentru Bruxelles: un veto mai puțin în Consiliu POLITICO notează că liderii UE, inclusiv președinta Comisiei Europene, Ursula von der Leyen, și președintele Consiliului European, António Costa, sunt printre principalii „câștigători” ai rezultatului, în condițiile în care Orbán a blocat sau a întârziat decizii considerate cruciale la nivelul Uniunii, inclusiv legate de sprijinul financiar pentru Ucraina. În același timp, Orbán a fost unul dintre cei mai vocali critici ai Bruxelles-ului și s-a opus în mod repetat legislației UE, pe fondul disputelor privind statul de drept. „Ungaria a ales Europa. Europa a ales întotdeauna Ungaria. O țară își recâștigă drumul european. Uniunea devine mai puternică.” Ucraina, între posibilă deblocare financiară și limite politice la Budapesta În analiza citată, Ucraina apare drept un „câștigător” cu rezerve. Orbán s-a opus în acest an acordării unui împrumut de 90 de miliarde de euro pentru Ucraina, convenit de liderii europeni în decembrie 2025, iar Ungaria și-a retras ulterior aprobarea după oprirea importurilor de petrol rusesc prin conductele Druzhba care traversează Ucraina, pe care Orbán a descris-o drept o manevră a Kievului cu impact asupra economiei maghiare. Zelenski l-a felicitat pe Magyar și a transmis disponibilitatea pentru cooperare cu Ungaria, însă POLITICO subliniază că viitorul prim-ministru s-a declarat împotriva trimiterii de arme sau bani maghiari către Kiev și împotriva accelerării aderării Ucrainei la UE. Magyar ar fi promis un referendum pe această temă, ceea ce, în practică, ar putea bloca procesul, având în vedere sentimentul anti-ucrainean puternic din societatea maghiară, potrivit aceleiași surse. Efecte interne: tinerii, presa independentă și sănătatea POLITICO include între „câștigători” și tinerii maghiari, pe fondul sondajelor preelectorale care indicau că până la două treimi dintre cei sub 30 de ani își doreau plecarea lui Orbán, precum și al mobilizării din Budapesta înaintea scrutinului. De asemenea, sunt menționați jurnaliștii independenți, care ar fi avut un rol în expunerea unor acțiuni ale guvernului Orbán, inclusiv prin dezvăluiri despre folosirea serviciilor secrete împotriva opoziției și despre convorbiri între Budapesta și Kremlin pe teme sensibile pentru UE. În plan social, medicii sunt indicați drept potențiali beneficiari ai schimbării, după ce Magyar a promis creșterea investițiilor publice cu 1 miliard de euro pe an în sănătate, pe fondul subfinanțării din ultimul deceniu, care a dus la liste de așteptare, degradarea spitalelor și lipsa echipamentelor, conform analizei citate. [...]
UDMR își apără decizia de a-l susține pe Viktor Orbán, în ciuda înfrângerii Fidesz , invocând votul masiv al maghiarilor din afara Ungariei , potrivit HotNews . Kelemen Hunor spune că alegerile din Ungaria s-au desfășurat „corect”, că decizia electoratului este „clară” și că l-a felicitat pe Peter Magyar după victoria obținută în fața premierului pe care UDMR îl susținuse în campanie. Într-un interviu acordat publicației Maszol, liderul UDMR a respins ideea că formațiunea ar trebui să-și reproșeze sprijinul pentru Orbán: „Nu avem niciun motiv să ne punem cenușă în cap”. El a argumentat că „politica națională” implementată de Fidesz în ultimul „deceniu și jumătate” a avut un conținut simbolic important și a generat „simpatie și identificare” în rândul „vastei majorități a maghiarilor din Transilvania”. Kelemen Hunor a adăugat că ar fi problematic pentru UDMR dacă s-ar ajunge la concluzia că reprezintă „altceva decât marea majoritate a maghiarilor din Transilvania” și a insistat că decizia a fost „logică și de înțeles”. Votul din diaspora maghiară, argumentul central Datele oficiale parțiale indică faptul că 87,08% din voturile prin corespondență valide și numărate – exprimate de etnicii maghiari din afara țării, „în mare parte din România” – au mers către Fidesz, partidul lui Viktor Orbán, notează HotNews. Relația cu Tisza: „încă nu avem o relație instituțională” Kelemen Hunor a spus că nu a vorbit la telefon cu Peter Magyar după alegeri, dar l-a felicitat, invocând regula competiției politice: „În politică, sport și competiție, până la urmă există un câștigător care trebuie felicitat.” În același timp, el a precizat că între UDMR și partidul câștigător, Tisza, nu există deocamdată „o relație instituțională”, deși reprezentanții se întâlnesc, de regulă, în cadrul Partidului Popular European. Potrivit lui, felul în care se va dezvolta relația dintre etnicii maghiari din afara granițelor și noul guvern de la Budapesta va depinde de politica noului cabinet, iar comunitățile trebuie să aștepte să vadă ce direcție va fi stabilită. Mesaje diferite în UDMR după rezultat În contrast cu poziția lui Kelemen Hunor, vicepremierul și senatorul UDMR Tanczos Barna a spus că rezultatul alegerilor anunță intrarea „într-o nouă eră” și a admis o eroare de evaluare: „Am greșit. Nu sunt singurul în această situație, dar nu am simțit, nu am văzut acea forță uriașă care a dus la victoria zdrobitoare a partidului TISZA în Ungaria.” [...]
Péter Magyar vrea să limiteze la două mandate funcția de premier , o schimbare constituțională care ar bloca revenirea lui Viktor Orbán la conducerea guvernului și ar reseta regulile jocului politic în Ungaria, potrivit HotNews , după prima conferință de presă a liderului Tisza de după victoria în alegeri. Magyar a spus că ungurii „nu au votat doar pentru o schimbare de guvern, ci pentru o schimbare de regim” și a cerut o tranziție „rapidă și scurtă” a puterii. El i-a solicitat președintelui Ungariei, Tamás Sulyok, să convoace noul Parlament „cât mai curând posibil” și să îl invite să formeze guvernul, ca lider al celui mai puternic partid. Miza: schimbarea Constituției și efectul direct asupra lui Orbán Liderul opoziției a anunțat că noua majoritate va modifica Constituția pentru a limita mandatul oricărui prim-ministru la două mandate, adică maximum opt ani. Magyar a precizat că regula ar urma să se aplice și retroactiv, ceea ce ar însemna, în practică, că Viktor Orbán – premier timp de 16 ani și patru mandate consecutive – nu ar mai putea reveni în funcție. În același registru, Magyar a promis „restabilirea democrației” și readucerea „mecanismelor de control și echilibru”. Totodată, și-a reiterat apelul ca președintele Tamás Sulyok să demisioneze, pe care l-a numit „o marionetă” a lui Orbán. Reancorare în UE, dar cu rezerve pe Ucraina și finanțare Magyar a prezentat viitorul executiv ca fiind pro-european și a vorbit despre o „reancorare fermă” a Ungariei în Uniunea Europeană, potrivit relatărilor The Guardian și Reuters preluate în material. În același timp, a spus că susține menținerea opțiunii de neparticipare la finanțarea pachetului de sprijin pentru Ucraina în valoare de 90 de miliarde de euro (aprox. 450 miliarde lei) și că nu sprijină o procedură accelerată pentru aderarea Ucrainei la UE. El a argumentat că Ungaria se află într-o „situație financiară foarte dificilă” și a insistat pe reluarea fluxului de fonduri europene, despre care a spus că „ni se cuvin”. În privința aderării Ucrainei, a declarat că „ar fi imposibil ca o țară aflată în război să fie primită în Uniunea Europeană” și a indicat că ar dori un referendum în Ungaria, adăugând că nu vede acest lucru posibil „în următorii zece ani”. România, George Simion și mesajul către comunitatea maghiară Magyar l-a acuzat pe Orbán că „i-a trădat” pe maghiarii din Transilvania, susținând că sprijinul acordat liderului AUR, George Simion, a fost împotriva intereselor comunității maghiare din România. Despre Simion, Magyar a afirmat că „a dansat pe mormintele eroilor de război maghiari” și a susținut că o astfel de persoană „nu poate fi susținută de niciun prim-ministru al Ungariei”. În același timp, a spus că își dorește o relație mai bună cu România și a vorbit despre cooperare economică și culturală, precum și despre sprijin pentru maghiarii din România. Magyar a criticat și UDMR, afirmând că a participat la o campanie de „dezinformare”, și a spus că intenționează să discute direct cu liderul formațiunii, Kelemen Hunor. Rusia, China și energia: „vom încerca să diversificăm” Magyar le-a mulțumit Rusiei și Chinei pentru că au „acceptat” rezultatul votului și a spus că își dorește relații „pragmatice” cu Moscova, în condițiile în care Ungaria rămâne dependentă de importurile de energie din Rusia. El a afirmat că Ungaria „nu își poate schimba geografia” și că va încerca să diversifice, fără a sugera o desprindere completă. Kremlinul, prin purtătorul de cuvânt Dmitri Peskov, a declarat că respectă votul maghiarilor și că așteaptă continuarea angajamentului „extrem de pragmatic” cu noua conducere de la Budapesta. Ce urmează Din declarațiile lui Magyar, următorul pas imediat ar fi convocarea rapidă a noului Parlament și începerea tranziției politice. Modificarea Constituției – inclusiv componenta de aplicare retroactivă a limitării mandatelor – rămâne însă de văzut cum va fi formulată și adoptată, în funcție de procedurile interne și de calendarul parlamentar. [...]
