Știri
Știri din categoria Politică

Refuzul Kremlinului de a-l felicita pe noul lider politic de la Budapesta arată o repoziționare diplomatică prudentă față de Ungaria, în condițiile în care Moscova o tratează oficial drept „stat neprieten” și își calibrează relația la nivel de „contacte pragmatice”, potrivit Meduza.
Purtătorul de cuvânt al președintelui Rusiei, Dmitri Peskov, a declarat că Rusia nu îl va felicita pe liderul partidului ungar „Tisa”, Péter Magyar, pentru victoria la alegerile parlamentare, invocând faptul că Ungaria este o „țară neprietenă” deoarece susține sancțiunile împotriva Rusiei.
„Nu trimitem felicitări țărilor neprietene. Iar Ungaria este o țară neprietenă, ea susține sancțiunile împotriva noastră.”
Întrebat dacă asta înseamnă că Moscova a fost „prietenoasă” doar cu premierul Viktor Orbán, Peskov a răspuns că „am purtat un dialog” cu acesta.
Ungaria, la fel ca celelalte state ale Uniunii Europene, a fost inclusă de Rusia pe lista „statelor neprietene” printr-o dispoziție guvernamentală din 5 martie 2022. Totuși, în aprilie 2022, Vladimir Putin îi trimisese lui Viktor Orbán o „telegramă de felicitare” după victoria coaliției conduse de acesta la alegerile pentru Adunarea Națională a Ungariei, conform comunicărilor de atunci ale Kremlinului.
La briefingul din 13 aprilie, Peskov a mai afirmat că Kremlinul „respectă” alegerea făcută de unguri și că autoritățile ruse se așteaptă să continue „contacte foarte pragmatice” cu noua conducere a Ungariei, potrivit unei declarații relatate de Meduza într-un material separat.
La alegerile parlamentare desfășurate în Ungaria pe 12 aprilie, partidul de guvernământ „Fidesz”, condus de Viktor Orbán, a pierdut în fața partidului „Tisa”, aflat anterior în opoziție și condus de Péter Magyar. Orbán era considerat unul dintre puținii aliați ai lui Putin în Europa.
Recomandate

Președintele Nicușor Dan exclude un atac iminent asupra NATO, dar admite un risc teoretic de escaladare , într-un context în care avertismentele serviciilor americane readuc în prim-plan nevoia de pregătire defensivă pe flancul estic, potrivit Antena 3 . Întrebat joi seara, la Chișinău , despre îngrijorările privind un posibil atac al Rusiei asupra unei țări NATO, șeful statului a spus că nu vede un scenariu iminent, însă a confirmat existența unei discuții la nivel de lideri, începută „în urmă cu 3-4 luni”, fără ca aceasta să fie susținută de date concrete. „Există această discuție, să zic, începută în urmă cu 3-4 luni, la nivel de lideri, în diverse formate, dar nici eu, nici serviciile, nici partenerii nu avem mai multe informații decât atât. Adică, într-o logică geopolitică, există această ipoteză de escaladare din partea Rusiei, dar pentru moment nu există informații care să o susțină.” Ce înseamnă, practic, pentru postura de apărare Nicușor Dan a insistat că NATO rămâne o alianță „strict defensivă” și a plasat pregătirea militară a României și a statelor de pe flancul estic în logica unei amenințări persistente din partea Rusiei, pe care o datează de „cel puțin 10 ani”, de la anexarea Crimeii. „NATO este o alianță defensivă. Și România ca parte a NATO. Rusia este o amenințare pentru țările din flancul estic de cel puțin 10 ani de la anexarea Crimeii și pregătirea defensivă a României, pregătirea defensivă a țărilor din flancul estic, pregătirea defensivă a NATO la asta se referă.” Contextul: evaluarea serviciilor americane și mesajele de la Washington Declarațiile vin după ce serviciile secrete americane au avertizat, într-o nouă evaluare, că Vladimir Putin ar putea „testa NATO” prin acțiuni militare limitate, chiar în timp ce războiul din Ucraina continuă. Potrivit oficialilor americani citați de Antena 3, Rusia ar putea încerca, în următorii ani, un atac limitat asupra unui stat membru al Alianței. În același context, vizita recentă a directorului CIA la Moscova a alimentat această ipoteză, iar „publicații importante din SUA” ar fi relatat că John Ratcliffe a avertizat Rusia să nu atace NATO. Întrebat de jurnaliști, președintele Donald Trump a spus că Putin „nu va ataca teritoriul NATO”, mai notează sursa citată. [...]

Președintele Nicușor Dan spune că nu există date care să indice un test al NATO de către Rusia , iar lipsa unor informații confirmate din partea serviciilor și a partenerilor ar trebui să tempereze speculațiile cu potențial de a alimenta incertitudinea în regiune, potrivit Mediafax . Șeful statului a declarat joi că scenariul unor acțiuni limitate ale Federației Ruse, menite să testeze reacția Alianței Nord-Atlantice, este o ipoteză discutată „la nivel geopolitic” în ultimele luni, dar neconfirmată. Nicușor Dan a precizat că discuțiile au avut loc „în diverse formate” între lideri, însă nu sunt susținute de probe. „Există această discuție, să zic, începută în urmă cu 3-4 luni, la nivel de lideri, în diverse formate, dar nici eu, nici serviciile, nici partenerii nu avem mai multe informații decât atât. Adică, într-o logică geopolitică, există această ipoteză de escaladare din partea Rusiei, dar pentru moment nu există informații care să o susțină.” Mesajul politic: postură defensivă, fără schimbări anunțate În același context, președintele a reiterat că postura României și a NATO rămâne „strict defensivă”, în condițiile în care Rusia este percepută drept o amenințare pentru flancul estic „de cel puțin 10 ani”, de la anexarea Crimeii. Declarațiile sugerează continuitate în linia de securitate, nu o schimbare de abordare pe baza unor avertismente neconfirmate. Contextul care a declanșat discuția: evaluări din SUA Reacția lui Nicușor Dan vine după o evaluare a serviciilor secrete americane care avertizează că Vladimir Putin ar putea „testa hotărârea NATO” prin acțiuni limitate, chiar în timp ce războiul din Ucraina continuă. Potrivit materialului, oficialii americani evaluează că un astfel de atac limitat asupra unui stat membru NATO ar putea fi încercat „în următorii ani”. În același context, este menționată și o deplasare la Moscova a directorului CIA, John Ratcliffe , pentru a avertiza Rusia să nu declanșeze atacuri, vizită descrisă ulterior de președintele Donald Trump drept „oarecum de rutină”. [...]

Declarațiile președintelui Nicușor Dan care îl disculpă pe șeful SPP, Lucian Pahonțu , reaprind presiunea publică pentru schimbări la vârful instituțiilor de securitate. Potrivit Recorder , reacțiile vin inclusiv din partea unor persoane publice care l-au susținut pe Nicușor Dan și contestă modul în care acesta a respins concluziile unei anchete jurnalistice despre trecutul generalului. Miza: credibilitatea controlului civil asupra SPP În centrul disputei este Serviciul de Protecție și Pază (SPP) și, mai ales, oportunitatea menținerii în funcție a lui Lucian Pahonțu, care conduce instituția de peste două decenii. Criticii invocă atât durata mandatului, cât și implicațiile de încredere și transparență ale unei instituții care operează cu informații clasificate și are atribuții în zona securității naționale. Actorul Tudor Chirilă susține că, înainte de orice discuție publică despre acuzații, președintele ar fi trebuit să pună problema schimbării conducerii SPP, tocmai din perspectiva reformei instituțiilor statului, promisă în campania electorală. Critici directe: „o țară nu se conduce după «simțuri»” Actrița Oana Pellea îl acuză pe președinte că își justifică poziția prin „simțuri” și nu prin criterii verificabile, sugerând că această abordare erodează ideea de „echidistanță” invocată de șeful statului. „«Propriile simţuri»? Nu, domnule Preşedinte. O ţară nu se conduce după «simţuri». Nici după presimţiri, impresii sau intuiţii personale.” Pellea afirmă că speranța investită în președinte s-a transformat în dezamăgire și indignare, pe fondul declarațiilor legate de cazul Pahonțu. Chirilă: contestarea verdictului și a încadrării SPP Tudor Chirilă îl acuză pe Nicușor Dan că a „disculpat” public un șef de instituție fără o evaluare, minimalizând în același timp ancheta jurnalistică. El critică și răspunsul președintelui potrivit căruia „SPP nu e un serviciu secret”, argumentând că instituția are atribuții în domeniul securității naționale și, prin lege, inclusiv atribuții de culegere, verificare și valorificare a informațiilor, inclusiv acoperit, pentru protecția demnitarilor. „Nu credeam că poate ajunge atât de jos. (...) NORMAL era să îl demită pe Pahonţu ÎNAINTE de orice fel de discuţie.” Contextul acuzațiilor și poziția președintelui Jurnaliștii Recorder arată, pe baza unor documente și mărturii, că Lucian Pahonțu ar fi făcut parte din trupele de represiune trimise la baricada de la Intercontinental în decembrie 1989 și ar fi fost implicat și în evenimentele din 13 iunie 1990 din Piața Universității. În replică, președintele Nicușor Dan a declarat joi că șeful SPP „nu este în situația unei persoane care a participat la acțiuni represive” la Revoluția din 1989 sau la mineriadele din anii 1990. El a mai spus că a văzut „un articol de presă” al cărui titlu „nu este justificat de conținut” și că „nu știe care e scandalul”. Totodată, președintele a subliniat că SPP nu este un serviciu secret. Ce urmează: presiune publică, fără decizie anunțată Din informațiile prezentate nu rezultă, deocamdată, o decizie instituțională privind conducerea SPP. În schimb, reacțiile indică o creștere a presiunii publice asupra președintelui, în special din zona susținătorilor care așteptau o agendă de reformă și criterii mai stricte de responsabilizare pentru instituțiile cu rol în securitatea națională. [...]

Predoiu leagă explicit securitatea de investiții americane „de ordinul zecilor de miliarde” și susține că România trebuie să repornească proiectele economice cu SUA după perioada de criză politică, potrivit G4Media . Mesajul a fost transmis în contextul întrevederii ministrului Afacerilor Interne, Cătălin Predoiu , cu congresmanul Mike Rogers , președintele Comisiei pentru Forțe Armate din Camera Reprezentanților a SUA, aflat în vizită în România. Discuțiile au vizat consolidarea Parteneriatului Strategic România–SUA, evoluțiile de securitate din regiune, importanța strategică a Mării Negre și perspectivele aprofundării cooperării bilaterale în domeniul afacerilor interne, conform comunicatului MAI citat de publicație. Investițiile, prezentate ca „efect colateral” de securitate În comunicatul MAI, Predoiu a argumentat că „un mediu sigur, stabil și predictibil” creează premise pentru investiții și dezvoltare economică, iar „investițiile strategice” întăresc reziliența și securitatea. În aceeași logică, ministrul a spus că Guvernul ar trebui să facă mai mult pentru consolidarea relației economice cu SUA și pentru atragerea de investiții americane „de ordinul zecilor de miliarde” în proiecte mari, cu efect de antrenare în economie. Totodată, Predoiu a legat întârzierile de „ultimele luni de criză politică” și de întârzierea instalării unui guvern „cu puteri depline”, despre care afirmă că au însemnat „pași pe loc” și „oportunități întârziate”. În viziunea sa, instalarea unui nou guvern ar trebui să ducă la o „redemarare” a proiectelor de cooperare economică cu SUA. Cooperare operațională pe securitate internă: FBI, DHS, HSI, CBP Pe componenta operațională, comunicatul MAI menționează că au fost discutate amenințările hibride, criminalitatea organizată transfrontalieră, riscurile cibernetice și protecția infrastructurilor critice, care ar impune o cooperare mai strânsă între parteneri. MAI indică drept domenii prioritare de cooperare: combaterea criminalității organizate; traficul de droguri și traficul de persoane; securitatea frontierelor și migrația ilegală; criminalitatea informatică; terorismul. Predoiu a apreciat cooperarea cu FBI și dezvoltarea relației cu Departamentul pentru Securitate Internă al SUA (DHS), inclusiv prin Homeland Security Investigations (HSI) și U.S. Customs and Border Protection (CBP), exprimând interes pentru intensificarea schimbului de informații, dezvoltarea de capabilități comune și identificarea de noi oportunități de colaborare. Contextul vizitei delegației Congresului SUA Delegația Congresului SUA se află în România în perioada 28–31 august 2026 și este condusă de Mike Rogers; din delegație face parte și congresmanul Eric Sorensen (D-IL), membru al aceleiași comisii. La întâlnire a participat și ambasadorul SUA la București, Darryl Nirenberg. Vizita include întrevederi la nivel înalt și activități dedicate cooperării în domeniul securității și apărării, potrivit comunicatului MAI redat de G4Media. [...]

PNL exclude să voteze un guvern cu miniștri PSD, ceea ce complică formarea unei majorități de minimum 233 de voturi , în condițiile în care președintele Nicușor Dan ar urma să facă o nouă desemnare pentru funcția de premier, potrivit HotNews . Ilie Bolojan a declarat la Prima News că PNL „nu a luat în calcul” varianta de a susține instalarea unui executiv din care să facă parte PSD, chiar dacă liberalii ar rămâne în opoziție. Argumentul invocat este lipsa unor garanții privind comportamentul PSD la guvernare, Bolojan acuzând că social-democrații „l-au mințit pe președinte” în discuțiile pe legea salarizării și că au promis lucruri pe care ulterior le-au retras. În acest context, PNL își menține, „până nu există altă decizie”, propunerea de premier: europarlamentarul Siegfried Mureșan , candidatură asumată împreună cu USR și UDMR. Bolojan a evitat să comenteze alte nume vehiculate neoficial până la reluarea consultărilor cu președintele. Anticipatele, soluție constituțională în caz de blocaj, dar puțin probabilă Bolojan a indicat alegerile anticipate drept soluția prevăzută de Constituție dacă blocajul politic se prelungește, însă s-a arătat rezervat că s-ar ajunge la acest scenariu „în perioada următoare”. „În condiţiile în care se va menţine situaţia de blocaj, formula prevăzută de Constituţie (…) sunt alegerile anticipate (…) chiar dacă sunt foarte rezervat că ele ar putea fi o realitate în perioada următoare.” Ce arată calculele de majoritate: PSD are 152 de voturi cu PACE și UPR Pe fundalul eșecului discuțiilor pe legea salarizării și al „închiderii PNRR”, președintele Nicușor Dan se pregătește pentru noul guvern, iar „formula” ar fi deja stabilită, cu negocieri intense pentru voturi în Parlament, conform aceleiași surse. HotNews notează că guvernul are nevoie de minimum 233 de voturi pentru învestire, iar PSD ar fi încheiat acorduri de colaborare cu două grupuri desprinse din POT și SOS România (PACE și UPR), ajungând împreună la 152 de voturi. În acest tablou, PSD ar miza și pe UDMR pentru a trece de votul Parlamentului, potrivit unor surse din PSD citate de publicație. Separat, Bolojan a spus că nu exclude ca UDMR să decidă „într-o formă sau alta”, dar a susținut că PNL a avut o colaborare bună cu Uniunea în trecut. Desemnarea premierului și tipul de guvern: independent, miniștri politici Potrivit unor surse apropiate Administrației Prezidențiale citate de HotNews, șeful statului ar urma să facă o desemnare cel mai probabil la finalul săptămânii viitoare, fără a mai chema partidele pe rând la Cotroceni pentru negocieri formale. Scenariul descris este al unui premier independent care conduce un cabinet de miniștri politici, cu „nucleul” de la PSD. Președintele a spus într-o declarație citată de HotNews că este „mult mai probabil un guvern cu miniștri politici”, întrucât nu vede susținere pentru un executiv cu tehnocrați. Ținta anunțată: rezolvarea problemei noului guvern în prima jumătate a lunii septembrie. Pe masa președintelui ar exista, încă din iunie, două propuneri de premier din partea partidelor: Siegfried Mureșan (PNL) și Sorin Grindeanu (PSD). Nicușor Dan ar fi explicat că nu a făcut nominalizarea deoarece niciunul nu strângea majoritatea necesară, iar PSD ar lua în calcul varianta unui premier independent, între numele discutate fiind menționat Alexandru Nazare, actual ministru de Finanțe. [...]

Publicarea în Monitorul Oficial declanșează termenele de aplicare ale „Legii integrității”, inclusiv pierderea mandatului pentru aleșii cu decizii definitive , iar cazul cel mai imediat este cel al primarului Timișoarei, Dominic Fritz, care ar urma să își piardă funcția în 30 de zile de la intrarea în vigoare a actului normativ, potrivit Adevărul . Legea pentru modificarea și completarea unor acte normative în domeniul integrității a fost publicată vineri seară în Monitorul Oficial, după ce, în aceeași zi, a fost promulgată de președintele Nicușor Dan. Șeful statului a semnat actul normativ în forma retransmisă de Parlament, deși și-a menținut criticile formulate anterior în sesizarea de neconstituționalitate depusă la Curtea Constituțională. Ce schimbă legea și când produce efecte Actul normativ stabilește că persoanele pentru care există decizii definitive privind incompatibilitatea sau conflictul de interese își vor pierde funcția, demnitatea publică sau mandatul în termen de 30 de zile de la intrarea în vigoare a legii, dacă interdicția legală este încă aplicabilă. Pentru cazurile constatate după intrarea în vigoare, încetarea mandatului va opera de la data rămânerii definitive a raportului Agenției Naționale de Integritate (ANI) sau a hotărârii judecătorești. Potrivit publicației, o lege intră în vigoare, în mod obișnuit, la trei zile după publicarea în Monitorul Oficial. Un alt element important introdus este reintroducerea caracterului public al averilor demnitarilor. Începând cu 1 ianuarie 2027, ANI va genera și publica fișe privind interesele financiare ale persoanelor vizate, care vor rămâne disponibile pe site-ul instituției timp de cinci ani. Contextul CCR și forma finală Legea a parcurs un nou proces legislativ după ce Curtea Constituțională (CCR) a decis, în august, eliminarea sintagmei referitoare la „persoana care are relații asemănătoare celor dintre soți”. În același timp, CCR a confirmat constituționalitatea prevederii potrivit căreia aleșii declarați definitiv incompatibili sau în conflict de interese își pierd funcțiile. Cazul Dominic Fritz: termenul de 30 de zile și reacția primarului Dominic Fritz a declarat că promulgarea Legii ANI va duce la încetarea mandatului său în termen de 30 de zile de la intrarea în vigoare a actului normativ. Liderul USR susține că măsura „anulează votul” celor 52.000 de timișoreni care l-au ales și a anunțat că va contesta măsura. „În 30 de zile îmi va înceta mandatul de primar al Timișoarei. 52.000 de voturi ale timișorenilor anulate, scuipate” Fritz a calificat situația drept „abuz” și „răzbunare politică” și a criticat PSD, ANI și Curtea Constituțională, afirmând că legea ar fi folosită împotriva sa din motive politice. El a mai spus că, dacă își va pierde mandatul, conducerea interimară a Primăriei va fi preluată de viceprimari, iar el va rămâne președintele USR și își va continua activitatea politică. Pentru contextul promulgării și reacția lui Fritz, Adevărul mai notează: șeful statului a semnat vineri actul normativ în forma retransmisă de Parlament și Fritz susține că măsura „anulează votul” celor 52.000 de timișoreni . [...]